Page 64 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 64
08UMUL SOCIALISMULUI M Hr. 4830 ) SIM BATA 18 IULIE 1970
secvenţe internationale • secvenţe internationale
Vizita delegaţiei U.G.S.R., Budapesta
condusă de tovarăşul
Plenara lărgită
Florian Dănălache,
a C. C. al P. M. S. U.
în R. P. Albania PEPITA DE AUR
BUDAPESTA 17 (Aqerpres). Pe baza raportului prezentat La exploatările aurifere din
TIRANA 17 (Aqerpres). — uzina mecanică „Enver Hod)«1' După cum relatează aqcntia de Janos Kadar, prjm-secrelar Ciukotka (dincolo de Cercul
Dclegalia Uniunii Generale a si Universitatea din Tirana. MTI. la Budapesta a avut loc al C.C, al P.M.S.U.. plo-nara a polar) a fost găsită o pepită
Sindicalelor din Republica So In aceeaşi z i. oaspeţii români Plenara lărqilă a C* C. ol dezbătut problemele politice şi de aur cu greutatea de 2 756
cialisto Româmia, conduşi de au depus coroane dc flori Ja P.M.S.U. organizatorice leqale de pre- gr. Anul acesta, în regiune au
tovarăşul Florian Dănălache. Informarea referitoare la si qătirea Conqresului al X-lea al mai fost găsite cîteva zeci de
Monumentul Eroilor. La cere
preşedintele Consiliului Cen- tuaţia internaţională a fost partidului. pepite de aur cu greutatea
Iral al U.G.S.R.. care se află monie a (ost de fată ambasa prezentată de Zollan Kumocsin. Comitetul Central al P.M.S.U. de sute de grame.
in R. P. Albania, a vizitat v i dorul Republicii Socialiste secretar al C.C. a) P.M.S.U. o hotărîl să convoace Congre
neri combinatul de materiale Români« la Tirana. Manole Pe baza raportului prezentai COMEMORAREA PRIMEI
de Nycrs Rezso, secretar al sul al X-lca al P.M.S.U. la 10 ASELENIZĂRI
de construcţie „Josif Pashko", Bodnaraş*
C.C. al P.M.S.U., plenara a dis noiembrie 1970. Plenara a dis
cuta,! si adoptat principiile dc cutat si a aprobat Directivele La 16 iulie, la ora 9,32,
bază ale celui de-a( 4-lea plan Conqresului, precum şi proiec exact in momentul cînd se
Intervenţia reprezentantului român la sesi rincfnal dc dezvoltare a eco tul dc modificări ale Statutului împlinea un an de la lansarea
maqhiare
naţionale
nomiei
navei spaţiale „Apollo-11", la
(1971-1975). P.M.S.U. Centrul Spaţial de Ia Cape
unea Consiliului Economic şi Social al O.N.U. Kennedy a fost dezvelită o
placă comemorativă în amin
GENEVA 17. — Corespon lui universalităţii. In acest Cea de-a doua zi a grevei generale tirea primei aselenizări rea
dentul Aqerpres, H. Liman, context el s-a pronunţai în lizate de om. Placa are în
transmite : Participanţii la cea favoarea admiterii R.D.G. ca scrise numele celor trei as>
de-a 49-a sesiune a Consiliu membră cu drepturi depline a tronauţi - Neil Armstrong,
lui Economic şi Social al a docherilor britanici Michael Collins si Edwin AU
O.N.U. (ECOSOC) au încheiat R. P. CHINEZA. Pe lingă dţin, precum şi datele lansă
dezbaterea qencral;, în cursul nlta nrnrJntp fnrmneeutirp. în LONDRA 17 (Aqerpres). — la descărcarea navelor ovind rii, aselenizării şi amerizării
căreia deleqaţii au abordai di China, după repetate expe Vineri. în cea de-a doua zi a la bord mărfuri perisabile. navei.
ferite aspecte ale evoluţiei ţă rienţe in laboratoarele de grevei generale a celor 47 000 Prima grevă generală a do
rilo r In curs de dezvoltare. Corespondentul Aqerpres. zidenţiale desfăşurate Ia 5 tratativele de reconciliere cu microbiologie ale Institutului de docheri britanici, principa cherilor britanici din ultim ii 44 BILANŢ TRAGIC
Luind cuvinlul in şedin(a Laurenţiu Duţă, transmite : Iulie. Candidatul Partidului comunitatea turcă din insulă. din China de est de studiul lele porturi ale M arii Britanii de ani a avut drept urmare,
plenară, şeful delegaţiei româ la invitaţia Prezidiului So Revoluţionar Instituţional de plantelor subtropicale, au in aveau un aspect dezolant. Pe după cum s-a mai anuntat. in Un bilanţ tragic a fost în
ne. ambasadorul Jon Datcu, s-a vietului Suprem şl Consiliu guvernămint (P.R.l.), I.uis E- 0 + 0 trat in fabricaţie noi antibio ste 150 de mari cargoboluri au stituirea dc către guvernul de registrat pe şoselele Franţei
ocupat pe larg de problemele lui de M iniştri al U nltinli So cheverrla Alvarez, a obţinut Piaţa curodplarilor — do tice. Unul din acestea este rămas imobilizate la cheiuri la Londra a stării de urgenţă. in perioada 11-14 iulie. 212
cooperării paşnice, m ultilatera vietice. vineri a sosit la Mos victoria, in iavoarea sa vo- lari S.U.A. deţinu 1 i şi plasaţi gingdamieina, cu efecte cura făr,ă a moi putea fi descărcate In cursul zilei de vineri, situa persoane şi-au pierdut viaţa
le, între toate stalele lum ii. In cova Intr-o vizită oficială lind 66 la sulă din aleqcltorî. pe piaţa vest-europeană dc tive in maladiile care rezistă «au încărcate. In acest timp, ţia a fost examinată de Comi şi alte 5 491 au lost rănite.
condiţiile pătrunderii explozive preşedintele Finlandei. Urbo P.R.l. a anunţat de aseme firme si persoane particulare (a antibioticele obişnuite, in 16 000 de m ilitari au fost puşi tetul de urqcnţă al guvernu Potrivit relatărilor agenţiei
a ştiinţei şi tehnicii in toate Kaleva Kekkonen. nea că reprezentanţii săi an — se află în criză din cau special recomandată împotri In stare de alarmă pentru“ a lui. condus dc primul ministru France Presse, numai în cursul
domeniile societăţii contempo In aceeaşi zi. au început za pierderii încrederii in po va bocitului Pyocyoneus. acţiona în cazul în care se va Edward Heath, după care s-a zilei de duminică, 12 iulie, au
rane, a spus el. cooperarea in convorbirile oficiale intre N i- ziţia dolarului şi a doblnzllor dovedi necesară folosirea lor anunţat că au fost luate o se murit in accidente de circu
ternaţională nu este o simplă kdlal Podqornîi. Alexci Kosî- loarte mari, scrie săptămîna- rie de măsuri cc vor fi supu laţie, 59 de persoane, Iar alte
opţiune. Ea a devenit o rea qhin şi Urho Kaleva Kekko- lul newyorkcz ..Business se luni Camerei Comunelor 1 485 au lost rănite.
litate a vieţii naţiunilor si işi ncn. \\>< k*‘ . ..De fapt. rîţiva mari spre dezbatere şi aprobare. A
are izvoarele în însesi intere investitori europeni s-au re ceste măsuri prevăd folosirea CADAVRUL LUI ARAMBURU ?
sele si necesităţile cele mai 0+0 tras cu totul dc pe piaţa eu- m ilitarilor în locul docherilor
stringente ale acestora. In con rodolarului" arată săptănu- qrevişti, acordarea de îm puter In provincia Buenos Aires
diţiile traducerii in practică a Intr-un comunicat dat pu nolul, rodind părerea directo niciri guvernului pentru insti o fost descoperii joi un ca
principiilor fundamentale ale blicităţii in capitala Senega rului unei m ari. banei vesl- tuirea. în caz de nevoie, a ra davru, care se crede că ar
respectării suveranităţii Si in lului de Partidul' african al qormane care susţine că ţionalizării alimentelor, contro fi al fostului preşedinte al
dependentei naţionale, neames independentei din Guineea şi vcsl-ourojronii trebuie să lul preţurilor, controlul rezer Argentinei, Pedro Eugenio A-
tecului în treburile interne şi insulele Capului Verde aşfepie. mai înainte dc a a- velor petroliere etc. Guvernul ramburu, răpit, după cum se
eqalilătîî in drepturi, coopera (PAIGC) se arată c,ş forţele chizitiona noi dolari, depăşi a desemnai, totodată, 12 co ştie la 29 mai de la domieiiiul
rea internaţionalii esle în ace de eliberare ş(-au intensificat rea crizei de lichidităţi din mitete dc urgentă. său de un grup de indivizi.
laşi limp un exerciţiu al pă atacurile împotriva punctelor ciştiqat loate cele 60 de lo Statele Unite". Hotărîrea guvernului de a
cii, ea constituie o bază sigu fortificate ale trupelor colo curi din Senat şi 178 manda folosi armata pentru descărca Potrivit unui mesaj anonim,
ră a stabilirii relaţiilor norma nialiste portugheze. In ca te In Camera Reprezentanţi rea navelor a dus la o extin emis se pare de răpitori, A-
le între ţoale slalele lum ii. drul acţiunilor întreprinse lor. 0 + 0 dere a mişcării de solidaritate ramburu ar fi fost exeeutat
Reprezentantul român a in Împotriva fortificaţiilor de la la Deînrad a (ost semnal cu docherii în grevă, Astfel, la 1 iunie.
sistat asupra necesităţii de a Bojama si Uarro, detaşamen un acord privind înfiinţarea cei 240 000 şoferi dc camioane, Cadavrul descoperit in pro
se întări rolul comisiilor eco te ale Armatei de eliberare 0 + 0 unei corporaţii lugoslavo-a- membri ai puternicului sindi vincia Buenos Aires n-a pu
nomice regionale. din Guineea (Bissau) au pro. Noua Cameră a reprezen merlcane penlru colaborarea cat al transporturilor, au a tut fî identificai cu certitudine,
Referindu-se la rezultatele vocal inamicului pierderi în tanţilor din Cipru s-a întru economică — relatează aqon- nunţat că vor refuza să trans din cauza gradului avansat
pozilive obţinute de Comisia semnate în oameni şi tehni tia Taniuq. Acordul, semnal porte mărfuri din sau in por de descompunere. Totuşi, po
Economică O.N.U. pentru Eu că de luptă. nit joi în prima sa sesiune. de Bosko Tonev. directorul turile engleze. De asemenea, trivit unui comunicat publicat
ropa in sensul realizării unui Cu acest prilej, membrii ca qcneral al Băncii Agricole mai mui(> deputaţi laburişti din joi seara de Ministerul de In
dialoq continuu, conslructiv, merei au reales ca preşedin iuqoslavc. Si dc cunoscutul R.A.U. - La 200 km nord-vest de Cairo, in mijlocul dezo Camera Comunelor au averti terne al Argentinei, „există
al identificării de noi domenii 0 + 0 te pe Glafkos Cleridis. După om de afaceri american Ro lantului deşert, apare zona verde a provinciei Tahrir, prima zat că qreva s-ar putea extin elemente care permit să se
de cooperare intre ţările con La Ciudad de Mexlco au bert Anclerson. are ca scop fermă „pilot" amenajată în 1953, cu intenţia de a o extinde şi de si la alte sectoare vitale a creadă că este vorba de
tinentului. vorbitorul a remar cum sc ştie, Cleridis este şi dezvoltarea şi promovarea de a transforma deşertul intr-o regiune fertilă. Regiunea a fost le economici naţionale dacă corpul fostului preşedinte A-
cat totodată persistenta unor fo&l dale publicităţii rezulta ncqociatorul principal al co comerţului dintre cele două irigată cu apă, adusă pe canale din Nil şi se întinde pe o lun quvernul va folosi armata, far ramburu".
practici discrim inatorii care tele finale »le alegerilor pre- m unităţii cipriote greceşti la tari şi pe torte pieţe. gime de 500 km. patronatul va refuza să reia
împiedică aplicarea principiu- In foto : Zonă verde şi clădiri apărute in plin deşert. tratativele * cu reprezentanţii TEMPERATURI SCĂZUTE
docherilor. IN ITALIA
(n ultimele 48 de ore asu
Stare pra regiunilor de nord aje
Evoluţia situaţiei HANOI 17 (Aqerpres) — pentru tigri". Tron Tham, in Italiei s-au abătut puternice
virstă de 44 de ani, şt Bui
de urgentă Transplantarea unei Inimi artificiale In cadrul unei conferinţe de Than, de 53 de ani, au su furtuni, determinind o scădere
bruscă a temperaturii. In re
presă organizate la Hanoi
C hirurgul moscovit V alcrl Şumakov a realizat o din Vietnam de o delegaţie a Guvernului pravieţuit In aceste adevă giunea Cortina d'Ampezzo,
termometrul, care urcase la
Revoluţionar Provizoriu
al
in Columbia operaţie de transplantare a unei Inimi artificiale la un Republicii Vietnamului de rate camere de tortură 6 şt, sfirşitul sâptâminij trecute
respectiv, 4 ani. Zidite
in
viţel. După cum relatează agenţia TASS, deşi
încă
departe de a fi perfectă, Inima artificială a permis viţe SA1GON 17 (Aqerpres) — ale acestor atacuri s-a aflat Sud au fost făcute noi. dezvă clădirile închisorii, aceste pînâ lq/30 de grade, a cobo
BOGOTA 17 (Aqerpres). — lului să supravieţuiască cîteva ore. In cursul nopţii de joi spre v i cartierul general al celei de-a luiri zguduitoare in legătură „cu^tl pentru tigri" nu mă ri! joi la 4 grade, iar in re
\ ineri a intrat în viqoare sta Oamenii de ştiinţă sovietici lucrează la crearea neri, forţele patriotice din V iet 25-a divizii de infanterie ame cu persecuţiile la care sînt soară declt 1,50 metri lă giunea muntoasă a nins. La
rea de asediu hotărită de gu unei Inimi In întregime artificială, după ce au reuşit namul de sud au declanşat ricană, situat în provincia Tay supuşi deţinuţii politici >n ţime şi aproximativ 2,70 me Veneţia, furtunile au provocat
vernul columbian penlru a bombardamente asupra unor Ninh, la 90 kilom etri nord- temniţele saigoneze. Prin tri lungime, in ele fiind în importante pagube materiale,
să creeze proteze parţiale ale cordului.
preveni ceea ce preşedintele poziţii fortificate deţinute de vest de Saiqon. Tot în ultimele tre cei care au luat cuvlntul carceraţi in medic cinci de- avariind numeroase case.
Carlos Lleros Re&lrepo a numit trupele americano-saigoneze. 24 de ore au fost semnalate fn centrul şi sudul Italiei
„im inentul pericol al unei qra- Printre principalele obiective lupte cu caracter sporadic in timpul răcoros si ploile amin
ve comotli Interne". In capila- tre detaşamente ale p a triojilor tesc de zilele de toamnă.
lă a fost impusă, In plus. le Si unilăti m ilitare inamice în
gea marţială. apropiere de Da Nanq. pre „Cuştile pentru tigri“ ACCIDENT AVIATIC
Observatorii politici, re/e- cum şî în îm prejurim ile fostei
rindu-se la motivele reale ale capitale imperiale. Hue. Un avion de pasageri a-
acţiunii guvernului, relevă că ★ vind la bord un mare număr
ar fi vorba de un complot pus SAIGON 17 (Aqerpres) — de adori de film şi tehnici
la cale dc adepţii fostului dic Superfortărelele aeriene ame din „insul» infernului“ enii unei echipe de filmare a
tator, generalul Rojas Pinilla, ricane „B-52" au bombardat din reuşit să aterizeze pe aero
menit să blocheze instalarea nou în cursul zilei de joi mal portul. spaniol Almeria, cu
preşedintelui ales. Misael Pas- multe regiuni septentrionale toate că unul din motoare
tvana Borero, prevăzută pentru ale Vietnamului de sud. con Noi relatări privind teroarea luase foc. Printre pasageri
7 august. trolate de unităţile Frontului se aflau actriţa americană do
Rojas Pinilla si partidul său. Naţional de Eliberare, a anun din închisorile saigoneze cinema Candice Bergem şi ac
Alianţa Naţională Populară ţat un purtător de cuvînt m ili torul englez Oliver Reed, care
(ANAPO). au refuzat s* recu tar de la Saigon. El a precizat se îndreptau spre o regiune
noască proclamarea oficială a că asupra acestor reqiu-ni au — relatează agenţia V.N.A. ţinuţi sau deţinute. Ei au din sudul coastei spaniole
Iul Pastrana, candidatul parti fost lansate aproximativ 060 — s-au numărat şi patru arătat că datorită bolilor, pentru a continua filmările la
dului de guvernămint şi ad tone de bombe. foşti deţinuţi care au reuşii torturilor şi persecuţiilor de „Partida de visătoare". Toate
versar al Iul Pinilla la recen Această măsură a autorită să scape din închisoarea de tot felul, num(trul morţilor persoanele aflate Io bordul
tele aleqerl prezidenţiale de la ţilo r m ilitare americane, subli tristă faimă Con Son. Ei au se ridică la peste 20 dc oa oparatului au scăpat nevătă
19 aprilie, dTept cîştiqător al niază aqenţia U.P.I., a fost lua arătat că administraţia saigo- meni in fiecare lună. Majori mate.
acestor alegeri. tă în urma declaraţiilor gene neză dezlănţuie o teroare săl tatea deţinuţilor sint bolnavi
Se relatează că guvernul a ralului W illiam Westmore batică penlru a-i lichida pe cei de tuberculoză, (le boli ale INUNDAŢII IN PAKISTAN
lua* măsuri excepţionale pen land, şeful stalului maior a) închişi. O femeie in virstă de ochilor şi pielii. Orice mur
lru a qaranla reîntoarcerea In armalei americane, care a ară 33 de ani, Nguyen Thl Hong, In mai multe regiuni din
tară * lu! Pastrana. care. după tat că este posibilă lansarea prezintă şt acum grave trau mur este pedepsit aici cu cea Pakistanul de est, apele flu
alegeri, plecase tnlr-o călătorie unei noi ofensive a unităţilor matisme de pe urma schin mai mare brutalitate. In do viului Brohmaputra s-au re
în străinătate. Au fost, în a F.N.E, în jumătatea nordică giuirilor ta care a fost su cumentul intnînat la sfirşilul vărsat, provocind pierderi ma
cest sens. ocupate de către ar- a Vietnam ului de sud. In vede pusă ani de zile la Con Son. conferinţei de presă se ara teriale. In districtul Dinoj-
mală ţoale punctele cheie ale rea întăririi trupelor amerlca- „Am fost îngrozită de cele tă că in prezent în închiso pur, întinse suprafeţe culti
capitalei ţării, precum şi pos no-saigoneze dislocate aici co văzute. Ceîe mai diabolice rile şi temniţele saigoneze se vate cu orez se află sub ape.
turile de radio sl televiziune. mandamentul m ilitar sud-viet- metode de tortură sini folo află internaţi peste 200 000
Se crede că adepţii Iul Pinilla namez a trim is In reqiunlle site împotriva deţinuţilor. de oameni. Este cit sc poate Situaţia devine tot mai serioa
plănuiseră ocuparea posturilor VIETNAMUL DE SUD. In fotografie : O baterie cu mortîere care a distrus recent un eli septentrionale o brigadă de in Aceştia, sînt supuşi unui re dc semnificativ — menţio să datorită averselor de ploa-
de radio şî televiziune penlru copier american deasupra deltei fluviului Mekong. gim de înfometare, bătuţi şi nează documentul — că aces
a chema populaţia la revoltă. fanterie marină. schingiuiţi, fiind lipsiţi de te închisori sînt construite \ PLOI TORENŢIALE IN CHILE \
şi întreţinute
cu fondurile
orice asistenţă medicală", a trimise de S.U.A. Există
relatat fosta deţinută Nguyen chiar un fond alocat de \ In ultimele 48 de ore, asu* J
Thi Hong.'
P otrivit comunicatelor difu „Agenţia americană pentru \ Pra extremităţii sudice a Re-
PNOM PENH 17 (Aqerpres). Celelalte trei persoane, ce dezvoltarea Vietnamului (le ^ nublicii Chile s-au abătut pu- \
In evoluţia situaţiei militare zate de Frontul Naţional de au reuşit să scape (lin a sud", in valoare de 442 000 ternice ploi torenţiale, care t
Eliberare al Cambodqieî.
de
din Cambodqia, agenţiile de IIIPTIU OIN CtkOODCM Guvernul reqal de unitate na ceastă „insulă a infernului", dolari destinat finanţării ac i au succedat unei furtuni vio- .
presă semnalează o intcnsili” ţională, în ultimele trei luni, au vorbit despre insuporta lente. Cantităţile neobişnuit de
care a acţiunilor ofensive lan forţele de rezistenţă populară bilele condiţii in care „tră tivităţii aparatului represiv ) mari de apă au provocat
sa* e de forţele de rezistenţă au o b ţin u t. succese importan iesc" cel închişi în „cuştile saigonez. C inundaţii de amploare. Potrivit
populară asupra poziţiilor de • OPERAŢIUNILE MILITARE AU CUPRINS ÎNTREG TERITO te în lupta îm potriva regimu primelor dale, numărul sînis-
ţinute de trupele regim ului lui de la Pnom Penh şl a In i fraţilor se ridică la peste
Lon Noi si cele saiqoneze in RIUL TARII tervenţiei străine în ţară. In \ 5 000. \
diferite provincii ale ţării, Zo » PATRIOŢII KHMERI INITIAZA ACŢIUNI PERMANENTE DE prezent, patrioţii controlează
nele operaţiunilor m ilitare au HĂRŢUIRE In -întregime patru din cele 19 | INCcNDIU LA MENFI |
cuprins practic întreg terito provincii. Vaste regiuni din
riu l Camhodqiei. ca urmare a Drovinciile Kompong — Speu. 1 Un puternic incendiu s-a 1
deschiderii unui număr de 14 Kompong-Khnang, Puthisat, Bal- produs la barăcile din loco- /
fronturi. In cursul zilei de joi, încearcă, astfel, să restabileas lui regim de la Pnom Penh. cltăţii operaţionale si de foc a tambanq. Siem-Reap. Kom- ) litatea siciliană Menii, unde ’
patrioţii khmeri au initiat im că autoritatea administraţiei a Capitala ţării continuă să fie trupelor generalului Lon Noi. nonq-Thom. Komponq-Kham,
portante operaţiuni ofensive la supra acestui important punct Izolată de principalele centre Controlul delinul de forlele de Prcv-Venq şi Svay Rienq se a ţ sînt găzduiţi supravieţuitorii \
sud-vesl şi sud-est de oraşul strategic, situat pe şoseaua na urbane ale Cambodqieî. A cţiu rezistentă populară asupra zo flă sub controlul forţelor pa i cutremurului de pămînt care a t
) avu* loc în urmă cu doi ani.
Pnom Pcnh. Au fost semna ţional* care leagă Pnom Pen- nile unităţilor de eiilă ale re nelor din „Cordonul Mekonq:‘ triotice* P otrivit comunicatelor ţ Un număr de 10 barăci au \ '
late lupte in sectoarele Neak hul de portul maritim Kom- gimului Lon Noi organizate în asigură acestora posibilitatea difuzate. Armata de eliberare
Leung, Krck. Takoo. Kompting ponq Som. Agenţia France scopul degajării căilor de ac de a bloca una din principale i fost distruse, alte 50 au fost l
Chain şi Kompong Trach. De Presse transmite că In cursul ces spre capitală nu au dat re le căi de aorovizionare cu ali naţională a ocupat zeci dc o avariate, iar 40 de familii
taşamentele forţelor populare zilei de joi aviaţia americană zultatele scontate; loríele pa mente, arn- ment şj muniţie a raşe Şi sute de comune, creînd ) şi-au pierdut întregul avut. \
o vasta zonă eliberată, cu o
care operează în regiunea ca- a pătruns adînc în teritoriul triotice au respins toate acţiu le trupelor regimului de la populaţie de peste un milion l Menfi este una din cele 12 ţ
oitalcî si-au reluat atacurile Cambodqieî şi. coordonîndu-şi nile acestora, s-au repliat şi Pnom Penh si condiţii exce de locuitori. In timpul atacu • localităţi care au avut de i
asupra depozitului de muniţii acţiunile cu cele «le trupelor au -lansat puternice alacuri. lente pentru lansarea de acţi rilor lansate de forţele de re I suferit de pe urma cutremu- 1
de la Lonq Vek, iar in zonele generalului Lon Noi, a bom provocind Inamicului pierderi uni în direcţiile Pnom Penh. zistentă populară, au fost scoşi \ rului de pâmint petrecut in \
şoselelor naţionale 4 şi 5 el bardat poziţiile deţinute de în oameni şi materiale de lup Ivompong Som, Kompong Thom din luplă peste 25 000 m ili i ianuarie 1968 in valea Belicc. i
au respins contraatacurile ina forţele patriotice. tă. In regiunile strategice ..Cîr- ele. Oraşul Koniiponq Som„ ca > soldat cu moartea a 316 per- '
micului si au lansai mal mul Observatorii politici remar liqul de undiţă" şi „Ciocul de pitala provinciei cu acelaşi tari din rindul trupelor admi \ soane. Ca urmare a catastro- Î
ta operaţiuni ofensive. Anga că că intervenţia forţelor mi papagal", patrioţii khmeri ini nume şi singurul port maritim nistraţiei. 300 de avioane au 4 fer, 90 000 de persoane au râ- j
jamentele deosebit de violente litare americane şi saiqoneze ţiază acţiuni permanente de al tării prin care pot intra a- fost dobonle, I 400 de vehicu ţ mas lără locuinţe, maiorîlo-
continuă sa aibă loc la K iri- împotriva forţelor de rezisten hărţuire, atacuri prin surprin juloarele m ilitare furnizate re- le m ilitare distruse şi au fost Primele modele de mini-automobile de oraş ce se vor fa 1 tea lor fiind adăpostite in 1
rom, unde forţele patriotice au ţă populară nu au imprimat e- dere, deplasări rapide dc for qlmului. este supus de aseme capturate însemnate canlităti brica în curind in R. F. a Germaniei. Ele pol atinge o viteză \ barăci din lemn. \
de 100 km pe oră. Costul întreţinerii este scăzut.
respins toate atacurile trupe venimcntelor din Cambodqia te, bombarda mente de artilerie nea atacurilor forţelor de re
lo r generalului Lon N oi, care o evoluţie favorabilă «clualu- care au dus la scăderea capa- zistentă populară. de armament.
Redacţia fi administrada ilanr Iui i Deva, str. Dr. Petru Groxo nr. 35. Telefoane t 12317 fl 11275. Tîparut i Intre p rin der 8o poligrafi c6 Oevo. 44065
»