Page 65 - Drumul_socialismului_1970_07

'unrnM H ttinititntittrrtttnntiin»titm tit*ri*itnw i»M tnirirrtt§nn99k
II *+. L $
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

5

PAGINA A IV-A
5
! Conferinţa sindicală mondială

de solidaritate cu popoarele din
1
Indochina

E încheierea lucrărilor Adu­ I

nării mondiale a tineretului f
!
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.CR. $1 AL CONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN
9 Curier, Atlas
1

\ I
ANUL XXII. Nr. 4831 DUMINICA 19 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI jntrniM titm H N nitirt/u n tttitftttttH im tn ttn n n iH u m jm ttiitH n *

„Ziua constructorului" Concursurile de creaţie

„Vasile Alecsandri" şi „Ion Vidu“
ELOGIU OMULUI Pentru îmbogăţirea reper­ in domeniul crebţiei dramati­

toriului
formaţiilor artistice
de amatori, Comitetul de ce ţi muzicale. Cele mai bune
lucrări dramatice ţi cintece de
Stat pentru Cultură ţi Altă masâ prezentate in concurs
organizează Concursul dc vor li distinse cu premii ţi
creaţie „Vasile Alecsandri", obişnuite, acordate de Comi­
menţiuni.
Pe lingă premiile
CARE ÎNALTA pentru piese de teatru intr-un tetul de Stat pentru Cultură ţi
act, ţi
Concursul de creaţie
Artă, se vor
atribui premii
„Ion Vidu" pentru cintcce de
masă — ediţia 1970. Actuala
ediţie este consacrată celei speciale de către Consiliul
Central al U.G.S.R., Comite­
de-a 50-a aniversări a Par­ tul Centrai al U.T.C., Consiliul
tidului Comunist Român, avind Naţional al Organizaţiei Pio­
menirea sâ stimuleze realiza­ nierilor ţi Radioteleviziunea
rea unor lucrări valoroase din română.
Aducem astăzi elogiul nostru omului cere înaltă. punct de vedere artistic ţi Piesele de teatru ţi lucrările
Constructorului îngemănat cu giganticele schele ale educativ, inspirate din lupta
edificării socialiste pe pămîntuî românesc, m uncitoru­ partidului pentru eliberare corale premiate, ca ţi alte
lucrări valoroase prezentate
lui, meşterului şi inginerului care dau viată măreţe­ socială ţi naţionala, pentru în concurs, vor fi achiziţionate
lor proiecte elaborate de partid. Acelui detaşament edificarea noii orinduiri, din fn vederea tipăririi ţi a di­
Înaintat al eroicei noastre clase muncitoare care, realităţile contemporane ale fuzării lor jn rîndul formaţii­
muncind cu bărbăţie, cu admirabilă pasiune şi dărui­ patriei, din viaţa ţi munco
re, pune temelii şi ridica spre înălţim i uriaşele obiec­ făuritorilor socialismului. lor artistice de amatori.
tive industriale si socîal-cultuTale de pe întreq cu­ Lucrările pentru ambele
prinsul patriei. Concursurile sint deschise concursuri vor fi trimise pe
„Ziua constructorului", consacrată celor ce-au în­ atit scriitorilor ţi compozito­ adresa Casei centrale a crea­
scris paqini de înălţător eroism în epopeea naţională rilor, membri ai uniunilor de tei populare din Bucureşti,
a construcţiei socialiste, are astăzi semnificaţii şi ros­ Prin munco tenace, eroică a constructorilor, Hunedoara s-a ridicat in rîndul marilor ţi modernelor oraţe ale patriei. creaţie respective, cit ţi ori­ str. Popa Soare nr. 39, pină
turi noi. A lă turi de întregul popor, oamenii de pe Foto : N. GHENA căror persoane cu aptitudini la 1 decembrie 1970.
schelele patriei se pregătesc să finalizeze un cincinal,
marcat dc Înfăptuirea cehii mai vast program de in­
vestiţii din întrequl sfert de veac de istorie socialistă
a României. In prim ii 4 ani din această etapă de deo­
sebită însemnătate pentru dezvoltarea multilaterală a
palriei, prin înfăptuirea neabătulă a politicii Partidu­ Calculul electronic Manifestări consa­ Sărbătorile cînte-
lui Comunist Român, s-au executai investiţii în va­
loare de aproape 250 m iliarde lei, concretizate in pe­
ste 700 de obiective industriale şî socîal-cullurale- optimizează lucrările
Pentru ultim ul an al cincinalului, conducerea parti­ crate „Zilei
dului si statului a trasat sarcina realizării unui volum cului si dansului
de Investiţii record — 78.0 miliarde lei pentru finali­
zarea lucrărilor începute în anii trecuţi şi începerea de construcţie constructorului“ 9
lucrărilor la peste 250 noi şl Importante obiective în * ASIMILAREA FABRICATEI
industrie, agricultură, transporturi, invătămlnt, cultu­ Sărbătorile noastre... Ne nu­ zvon de veselie. Că aşa ni-e APARATAJULUI ELECTRIC
ră, sănătate. Pe baza experienţei acumulate, specia­ Ieri In m unicipiul Petroşani a avut toc mărăm, printre popoarele cu firea şi sufletul — deschise; DE 400 KV
Constructorii de pe şantierele judeţului nostru lism de Ia l.C.S.H. au extins in acest an o adunare festivă închinată „Z ilei construc­ o bogată tradiţie a serbărilor că aşa slntem — ne place să Lo Uzina „Electroputere"
s-au angajat cu totalitatea energiilor si pasiunilor I ot domeniile de utilizare a calculului electro­ torului"- Au participat constructorii de la populare — de vară sau de sărbătorim evenimentele noas­ din Craiova se desfâţoară,
In .îndeplinirea sarcinilor ce le revin din proqramul nic. Cu ajutorul calculatorului de lip „El- iarnă, de primăvară şi toam­ tre. După muncă ne avintăm intr-un ritm intens, activitatea
naţional de inveslitli, pentru dezvoltarea si moderni-, 11ot“ -803 de la C.S. Hunedoara, ei au exe­ T.C.M.M. şl grupul de şantiere Valea Jiu­ nă. Că aya e firea românului, spre poieni şi locuri de agre­ de asimilare a fabricaţiei a-
zarea economic,ş si socî-al-cuKural3 a meleagurilor hu- cutat calcule de o deosebită complexitate lui al T. C. Deva. să cinstească in sărbători bu­ ment pentru a omagia munca poratajului electric de 400
nodorene. In prim ii patru ani ai cincinalului s-au ma­ privind elaborarea graficelor reţea de pro­ Celor prezenţi ll s-a vorbit despre sem- curia muncii şi a rodului. Nc şi viaţa. kV. Pină în prezent, au fost
terializai în judeţ focdm i de invesli|ii ce se ridică gramare, execuţie şi urmărire a lucrărilor laillcaţla „Zilei constructorului**, realizările leagă de sărbătorile noastre La Găino, la „Nedeia tuli- omologate întreruptoruf si
la aproajoe 78 miliarde Iei, la care se adaugă alte 2;5 după metoda drum ului critic şl calcule pri­ m ii de fire nevăzute, mii de separatorul electric ţi s-au
miliarde de lei investiţii ce se vor executa în ocest vind eşalonarea raţională a lucrărilor dc deosebite obţinute pe şantierele patriei In simţăminte puternic trăite. panului", la maialurile noastre întocmit proiectele si tehno­
an. Aceste uriaşe valori. încorporate în noi şi impor­ construcţll-m onlaj. procesul de făurire a bazei tehnlco-mate- Fire dintr-un ghem al senti­ — cîntec, joc şi voie bună, logia pentru transformatoarele
tante obiective industriale ridicate la Hunedoara, in Extinderea utilizării calculului electronic rtale a societăţii noastre. mentelor, al bogăţiei spiritu­ de măsură pentru tensiune
Valea Jiului, la M intia, în sutele de blocuri de lo ­ In activitatea de planificare, organizare şl Tot Ieri, în faţa constructorilor de pe lui, sufletului nostru. N. STANCIU ţi curent.
cuinţe, in numeroasele şcoli, magazine, asezăminle de conducere a activităţii l.C.S.H. se oglin­ Au devenit legendare unele
cultură şi pentru ocrotirea sănătăţii, dau dimensiunile deşte în creşterea considerabilă a proriuc- şantierele nr. 1 şi 2 din Deva, a lost ţinu­ dintre sărbătorile noastre. După cum informează ingi­
reale ale eforturilor considerabile depuse de construc­ j tivltă ţll şl eficientei muncii pe şantierele tă o expunere consacrată acestui eveni­ Marea lntilnire de pe Muntele nerul B. Herţcovici, construc-
tori, ale măiestriei 1or profesionale, ale bărbăţiei Si | Hunedoarei. ment. Găina la „Tî^gul de fete" a torul-şef al fabricii de apara­
eroismului lor în muncă. Colectivului întreprinderii de devenit atit de populară incit ta], proiectul întreruptorului
construcţii siderurgice, care în cele două decenii de se ştie despre ea şi peste hota­ de 400 IcV este compus din
activitate a înălţat citadela metalului fierbinte a Hu­ rele ţării. piese comune realizate pe
nedoarei, colectivului de la T.C.M.M. Petroşani care schemele celui de 220 kV, fapt
a ridicat. Ia noi cote de dezvoltare şi modernizare în- Azi ne reluăm din nou, ca-n care permite pe de o parte
treaqa Vale a Jiului, constructorilor, m ontorilor sî fiecare an, pelerinajul in Apu­ mărirea seriei de fabricaţie ţi
inslalatorilor colosului energetic de la Mintia, lucră- seni. Sărbătoarea a depăşit creşterea productivităţii mun­
lo rilo r de pe numeroasele şantiere social-culturale. tu- semnificaţia ei dc început — cii, iar pe de alta, crearea
luror oamenilor de pe . schelele hunedorene, să le «­ nu mai mergem la Găina să posibilităţii de o adapta uţor
dresăm binemeritalul gest de mulţumire si Tecunostin- ne alegem mireasa sau mirele. producţia cerinţelor benefi­
lă pentru unii, zilele si nopţile de neostenite eforturi Azi mergem să cîntăm şt să ciarilor, După soluţii asemă­
Si căutări, pentru modul exemplar In care traduc In dansăm, să aducem un imn nătoare sint realizate ţi trans-
viată sarcinile încredinţai* de partid. de slavă frumuseţilor folclo­ formptoarele de măsură.
Măreţul program elaborat de Congresul al X-lea al rice— izvorul nesecat al cul­
P.C.R. pentru perioada cincinalului viitor prefigurează turii şî civilizaţiei noastre, să NOI MAŞINI $| UTILAJE
pentru constructori un vast cîm.p de activitate. Pro­ admirăm produsele din lemn PENTRU INDUSTRIA
porţiile şî dimensiunile sarcinilor constructive sint şi ceramică măiestrit meşteşugi­ LEMNULUI
lără precedent. Potrivit directivelor partidului, volu­ te de către moţii din Apuseni. Sectorul industriei lemnului
mul de investiţii din fondurile centralizate ale statu­ Adevărate podoabe de artă a fost înzestrat de la înce­
lui va însuma 420-435 miliarde lei. aproape echivalen- populară expuse în peisajul putul anului ţi pină acum cu
Iui învestirilor realizate in întreq deceniul 1961-1970 natural de o frumuseţe aparte, numeroase maţini, utilaje si
re vor trebui malerializale in pesle 1 100 obiective şi dansul şi dntecul moţesc, ve­ instalaţii, realizate în majori­
capacităţi de producţie, circa 500 000 de apartamente. selia ne aşteaptă sus pe Mun­ tate de către uzinele de spe­
Si alic obiective social-cullm ale. Acest proqram fără tele Găina. cialitate din torâ. Unităţile
precedent, menit să deschidă patriei perspectiva lum i­ Tot azi sărbătorim, în cadrul de exploatare ţi industrializa­
noasă a ridicării pe cele mai înalte trepte de c iv ili­ unei manifestări devenite tra­ re au primit, în această pe­
zaţie proqres şi bunăstare, se va răsfnnqe binefăcător diţională, „Nedeia tulipanului". rioadă, 170 autocamioane,
şi asupra judeţului Hunedoara. In cincinalul viito r sint In Valea Jiului, la Iscroni, în 140 autotractoare S R. 115,
prevăzute a se conslnii noi şî importante obiective e- jurul arborelui de lulipan se in-
ronninice. Oraşele si centrele muncitoreşti hunedore- tilnesc oameni din întreaga 250 autobasculante S.R.-116,
aproape 600 tractoare de di­
np î$i vor întregi si mai mult fizionomia urbanistică depresiune a Jiurilor. ferite tipuri si 17 excavatoare.
modernă' Specifice acestei nedei, cin- De osemenea, uzinele „23 Au­
A lături de toti constructorii patriei, colectivele dc tecr.le şî dansurile momirlă-
pe şantierele hunedorene desfăşoară larg bătălia pen­ ueşti vor fi interpretate de gust" ţi „Vulcan" din Bucu­
tru ritm uri înalte de lucru, pentru punerea 1n funcţiu­ formaţiile artistice de amatori reşti, precum ţi uzina din
ne înainte de termen a tuturor obiectivelor acestui u l­ ale Casei de cultură Petroşani Roman au furnizat echipa­
tim an al cincinalului, pentru pregătirea marii ofen­ şi cluburilor muncitoreşti din ment tehnic pentru fabricile
sive constructive a viitorului cincinal. * cuprinsul municipiului. de placaj, nlăci aalomerate
Aspect din sola maşinilor de Io Termocentrala Paroţenî. Foto : V. ONOIU Sărbătorim, cîntăm, jucăm, de lemn ţi de mobilă.
închinăm un pahar cu vin în Noile maşini şi utilaje con­
cinştea muncii şi veseliei. A­ tribuie lo valorificarea su­
ducem ode bucuriei de a trăi perioară ţj complexă o masei
şi munci pentru binele nostru, lemnoase, lo sporirea produc­
A vinil în vcrlnre că planul deanu, in cîleva cuvinte, insu­ Insămîntat morcovi pe 5 ha, Ivu mecanizatori —■ nc-a spus rilor de la C.AP. Geoaqiu îl al tuturora. Minerii Văii Jiu­ ţiei In ocest sector si Ia îm­
valoric pe primul semestru a ficient de convingătoare. Şi a­ păstirnac pe 2 ha, castraveţi conducătorul tractorului, care dppăsea pe... Pristanda. Orice lui, vestiţi pentru hărnicia lor bunătăţirea calităţii ei.
fost depăşit cu 9 000 lei, s-ar nunte i foliile de polietilena pe 1 ha. sfeclă roşie pe 4 ha nu era altcineva riecîl şeful comentariu în privinţa modu­ dar şi pentru felul cum petrec
putea afirma că pină acum stau si acum întinse din cauză pătrunjel pe 1 ha, precum $i secţiei de mecanizare, Roman lui cum se preocupă şeful şi sărbătoresc, se vor întîlni IMPORTANTA VICTORIE
cooperativa agricola din Geoa- că nu s-au găsit 2—3 membri alte zarzavaturi. Sînl puţine Suciu> secţiei de utilizarea raţională azi şi la serbările cimpe.neşti Pe Muntele Găina tufnicul REPURTATA DE ION ŢIRIAC
qiu nu slă rau cu sectorul le­ cooperatori care să le siringă! speranţe că se va putea recu­ Un tractor cară în plină a tractoarelor este de prisos. de la ÎAipeni şi Uricani, unde răsună din nou... Tenismanii români, llie Nâs-
gumicol. Cifra amintită nu varza a fost intenţional lăsată pera într-un timp scurt rămî- campanie o damigeana de 3 Fată de o asemenea stare de i'or încinge jocul viguros şi tase ţî Ion Tiriac, coptinuâ
poale li ignorală. Ea demon­ ca s-o mănînce oile pentru ca rerea In urmă. In primul rînd, litri de apă. Frumoasă treabă ! lucruri, nu ne-a mirat de ce vor face să răsune poienile a seria victoriilor în marele tur­
strează pe deplin e* legumi­ la ferma legumicolă lucrau. în neu „Washington Star Inter­
cultura este un sector renta­ ziua cind am fost aici, numai national". In sferturile de fi­
bil, aducător de Însemnate ve­ 19 cooperatori. de$i era nevoie nală, Ion Tîfi°c a produs o
nituri băneşti ţi ca atare tre­ de cel puţin 50 de oameni. more surpriză invinqîndu-l cu
buie să î se acorde o atenţie Dinamismul muncii la grădina Starea de lucruri total nemul- 6-3, 10-12, 6-2 pe Stan Smith,
sporită. tumitoare care tronează la ora Aparate destinate automa­ cota! la oro actuală co jucă­
Zilele trecute ne^am convins actuală la ferma legumicolă de torul nr. 1 al S.U.A. Lo rîndul
„pe viu" de modul in care la C.AP. Geoaqiu se dato- său, llie Năstase a jucat ex­
consiliul de conducere şî orga­ reşte In primul rînd consiliului celent si l-a învins cu 5-7,
zate aici, setul fermei si ajuto­ de legume începe de la şeful de conducere. Membrii aces­ tizării unor procese tehnice 6-4, 6-4, ne cunoscutul jucă­
nele agricole judeţene reparti­
tuia n-au mai trecut de m ul­
rul 6ău se preocupa de acest tă vreme pe la fenna de le­ tor sud-african Bob Hewitt.
In celelalte două partide ale
sector pentru ca veniturile sa gume să-l ajuite pe specialist, sferturilor de finală, Cliff
Snlîlnită fermei, dar nu se termină la el!
fi* si In continuare îmbucură­ să-l sprijine. E drept că p ri­ La Institutul de proiectare nre un coeficient valoric de Richey l-o eliminat cu 6-4, 6-3
toare. De Da început trebuie să mul răspunzător pentru soarta de aparataj electrotehnic şi funcţionare ridicat şi poate pe francezul Georges Goven,
afirmăm că situaţia producţiei de lequme este şe­ instalaţii de automatizare din înlocui aparatura similară pro­ în timp ce Arthur Ashe l-o
in teren ne-a dezamăgit. Deşi ful fermei şi ajutorul acestuia, Bucureşti au fost realizate noi curată din import. eliminat cu 6-3. 6-3 pe aus­
ne aflăm în plină lună de ca­ dar răspunderea dc cate amin­ aparate destinate automatizării In ceea ce priveşte regula­ tralianul Dick Crealy.
nicula, roşiile plantate sub fo­ şi aşa a fost refuzată de nu este nici o palmă dc te­ Bine că nu se utilizează la team mar sus nu se termină unor procese tehnice : regula­ torul de tensiune, acesta men­
lii dc polietilenă n-au apucat C.L.F. Orăşlîe. ren pregătit Şeful fermei le- căratul damigene) şi o remor­ la ci- Fără o participare masi­ torul specializat pentru p ro ­ ţine constantă tensiunea ge­ In semifinale. Năstase va
încă să vadă lumina soarelui. Fără s3 mai comentăm ..re­ qumicole, care este si membru că. Dar mai sfii ? ! Aflăm în vii la muncă, fără ' îndrumare cese termice ,.X-72" si regula­ neratorului care încarcă bateria fi o p u s lui Richey, iar T<cîac
b‘i acum plantele bogate in zistenta" afirm aţiilor soiului du în consiliul de conducere, cău­ continuare, de la şeful secţiei, competentă si fără mijloace torul de tensiune pentru loco­ de acumulatoare, contribuind va iuca cu Ashe.
rod sint tînute sul) proiecţie, fermă asupra celor doua as­ ta să ne convingă cum că că restul de tractoare. în nu­ mecanizate suficiente nu se motivele Dîesel-hidraulice dc totodată Ia limitarea curentului Comentind meciul dintre
exislînd oricînd pericolul de a pecte relatate am căutat să toate tractoarele sint ocupate măr de 10, sînt la treabă. Pen­ vor putea obţine producţiile I 250 CP. de încărcare. Prin performan­ Năstase ţi Bob Hewîtt, cores­
se sufoca din lipsă de aer. vedem cum se prezintă sta­ cu alte treburi ţi e foarte greu tru a ne convinge a făcut pe scontate de legume si zarzava­ pondentul agenţiei Reuter re­
Ceva mai jos. pe o tarla, am diul lucrărilor la această fer­ de qăsit unul pentru a fi dus loc un scurt bilanţ : cinci la turi. De aceea, este necesar ca Primul aparat realizează, cu tele sale (precizie de reglare marcă puterea de concentra­
văzut cîleva sule de căpatini mă legumicolă, care şi-a sta­ la arat in grădina de legume. arat. unul lucrează cu sapa ro­ alît. consiliul de conducere cît ajutorul unor dispozitive spe­ a tensiunii plus minus 2 la re ţi abilitatea jucătorului ro­
de varza, mîncală de ovine. b ilit in acest an să insămîn- Cîl sini de ocupate tractoarele tativă. unul la disc. unul la si aparatul consiliului popular ciale. reglarea automată a sută si de limitarea curentului mân, care, dupâ ce o pier­
Explicaţiile pentru cele două tc/e si să planteze cu lequme acestei cooperative ne-am con­ semănat, unul la combaterea comunal, orqanele agricole ju ­ temperaturii, el pulînd fi u ti­ dc plus minus 4 la sută), apa­ dut primul set, a avut o reve­
aspecte intilnite. chiar de la Si zarzavaturi o suprafaţă dc vins Ia cîleva minute după deţene să-si îndrepte mai mult nire puternică, controlind jo­
prim ii pasî pe care ¡-am făcut 58 de hectare Pînă la această discuţia avută cu inginerul dăunătorilor, unul la prăsii, privirea asupra acestui sector, lizat şi pentru reglarea pre­ ratul se situează la nivelul cul ţi obtînind victoria cu
la această unitate agricolă, dată s-au insămîntat si plantat Glodeanu. Un tractor ieşea din trei la recoltatul păioaselor. caro deocamdată este vitregit siunii. nivelului, debilului ele. celor mai valoroase realizări toată opoziţia dîrză a adver­
nc-au fost date de şeful fermei cu diverse lequme aproximativ incinta fermei de legume. Noroc că l-am oprit din nu­ pe nedre.pl. Experimentat cu succes apara­ in acest domeniu înregistrate sarului său.
legumicole, ing. Mircea Glo- 32 ha de teren. Mal sint de — Am venit să iau apă pen- mărat, altfel şeful mecanizalo- N. PANAITESCU tul este uşor de manipulat, pe plan mondial.