Page 66 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 4 Nr. 4831 $ DUMUICA 19 'U U E 1970

ELOGIU OMULUI CARE ÎNALTA STANŢE

PEPE

PROGRAMUL DE liESTIţll SCHELE

SOGIAL-COLTURALL - ung *

oameni

calificaţi

Interviu cu tovarăşul MIRCEA RAM BA,
vicepreşedinte ol Comitetului executiv
al Consiliului popular judeţean Hunedoara Lo I.GS.H. se ştie că în
această întreprindere s-au
calificat in 20 de ani, de
Constructorii din unităţile bule realizat- Aceasta cere ur- cînd există ea, mai bine de
subordonate Consiliului popu­ qentarca asigurării documenta­ 17 000 de oameni. O bună
lar judeţean trebuie sa execu­ ţiilo r pentru unele locuinţe din parte din aceştia lucreaiă pe
te anul acesta un mare volum Ilia şl Deva. care au fost in­
de investiţii a căror realizare cluse de curtnd în plan. Mai şantierele Hunedoarei. Alţii...
se înscrie pe coordonate­ există cîteva obiective la care In prezent, aproape nu exis­
le măsurilor iniţiate de n-au început încă lucrările. tă şantier mare in ţorâ care
partid pentru progresul e­ Aşa cum a demonstrat expe­ să nu aibă oameni ce s-au
conomiei locale si dezvol­ rienţa acumulată, trim estrul III
tarea m ultilaterală a locali­ este hotăritor penlru realiza­ calificat la Hunedoara. Ori­
tăţilor hunedorene. A laiuri de rea planului de in ve stiţi. A tît unde se duc sînt priviţi cu
cele aproape 4 000 de aparta­ constructorii cit şl beneficia­ respect, pentru că la Hune­
mente care trebuie construite, rii elnt datori să ia asemenea doara au crescut lucrători de
în plan iiqurează noi scoli si măsuri ca plnă 1a I octombrie nădejde, buni cunoscători ai
obiective culturale, comerciale, să fie realizat cel puţin 75 Ia meseriei. Certificate de cali­
modernizări de drumuri şi sută din pionul anual. Pe şan­ ficare semnale la Hunedoara
6trâzi etc. tierele din Deva şl altele din găseşti azi la Reşiţa, Cîmpio
Despre munca ce se depune judeţ, trebuie să se concen­ Turrii, Caransebeş, Aiud, Min­
pentru Înfăptuirea acestor lu ­ treze forte suplimentare de tia, Bucureşti, Galaţi etc.
crări şi despre rezultatele el muncfl şi să se Insiste pentru întreprinderea omoloagă
ine vorbeşte tovarăşul Inq. qenerallzarea acelor metode do ntreprinderea de con­ Bocan, de Io stadiul de mun­ calificare, maiştri, Ingineri, din Galaţi, care construieşte
Mircea Ramba, vicepreşedinte execuţe care asigură urqenta- Î strucţii siderurgice Hu­ citor necalificat Io cel de tehnicieni. Diversificarea capă­ Ritm şi eficienţă in marele combinat de pe mo­
al Comitetului executiv el Tea ritm ului de lucru- In Valea nedoara s-a înăllot pe maistru, şi-o trecut prin minte tă pregnanţă pe măsură ce te lul Dunării, are fondul de
C onsiliului popular Judeţean. Jiului se va trece pe o scară doi piloni : unul lormot din- şi mîîni o imensitate de fapte apropii de oameni, de preocu­ cadre in more parte din Hu­
— Sub Îndrumarea perma­ larqă la folosirea panourilor tr-un serviciu de investiţii al legate de Instalaţii de cocsi­ pările lor. O a douo linie core nedoara. Peste 300 de ingi­
nentă şl direotă a biroului Co­ mari prefabricate cn urmare a combinatului siderurgic, ol doi­ ficare, furnale, laminoare, fa­ formeoză paralela nu diversi­ neri, economişti, maiştri,
m itetului judeţean de partid intrării în funcţiune a noului lea — dintr-un mănunchi de brici de oxigen etc. etc. fică oamenii, ci-i adună in­ construcţiile miniere conducători ai întreprinderii,
s-au luat măsuri penlru îmbu­ poligon de la Petroşani. Suc­ brigadieri. Primul pilon s-o d i­ Teodor Molancea. Este lot tr-un mănunchi de o rară fru­ de şantiere, servicii, loturi,
nătăţirea activităţii din dome­ cesul acestei acţiuni de in­ zolvat. nemoicunoseîndu-se ni­ maistru. Cunoscîndu-I de la museţe morală. Aici se desci­ provin din ceî care au făcut
niul investiţiilor şi s-au {¿jcut dustrializare, la fel ca şi alte mic din el. Al doilea a râmos depărtare ţi se formeoză ideeo frează personolităţi de o re- şcoala teoretică şi practică
proqrese fată de alle perioa­ probleme care vizează organi­ şi vo moi romine încă multă copiei, a stereotipului. T»-o dă morcobifă şi tulburătoare va­
de. Beneficiarii dc investi Iii, zarea muncii pe şantiere, de­ vreme. A rămos, e un fel de-o punctul comun de plecare a loare etică - oamenii şantiere­ Bazinul carboniler Valea Jiu­ Colectivul şantierului nostru la Hunedoara.
proiectanţi şi constructorii au pinde în mare măsură de felul spune, pentru că... atîlor oameni de acum 20 de lor - cei care se contopesc cu lui îşi amplifică de la an la an şi-a concentrat forţele urnanp
acordat o atenţie Însemnată în care vor acţona cadrele Mjhai Toth a venit ta Hune­ ani, drumul foarte asemănător frumosul şi trainicul căruia îi capacităţile de producţie. se şi materiale spre obiectivele
realizării lucrărilor stabilite- tehnice. Cadrele tehnice trebuie doara Io scurtă vreme după pe core I au străbătui cam în dau viaţă. înscrie în circuitul economic miniere productive şi de mare Nu-i
Trustul de construcţii a reali-, să fie in permanentă acolo un­ semnoreo actului de naştere o cu can-lităţ sporite dc cărbu­ importantă. în creşlerco poten­
zat planul pe semestrul I cu de e nevoie de ele, să inler- întreprinderii. A lucrat onî de ne. In mod cert că aceste creş­ ţialului economic ol Văii Jiu ­
ctteva zile mai devreme, qra- vinâ operativ şi cu măsuri efi­ zile ca muncilor calificat, apoi teri îşi au „acoperirea" în lui. La Fabrica dc brichcle de
licele de punere tn funcţiune, ciente. Această cerinţă este ca tehnician. Aici o ciştigat în­ OSMOZA OMULUI CU munca rodnică a minerilor ca­ la Coroeşli, pe şantierele de la satisfacţie
mai ales Ia locuinţe, au fost valabilă şl pentru construcţiile crederea colectivului, care a re scot zilnic din adincurl la Livezeni şi Vulcan ou luciat
respectate. De dorit eia să se din domeniul tnvătâmîntului, occeptot fără rezerve plecoreo suprafaţă mii de tone de căr­ cele mai bune echipe de care
facă mai mult şl era posibil a­ culturii şi sănătăţi, la caro lui Io facultate. A revenit ca PROPRIA-I CREAŢIE bune. Un aport însemnat însă dispunem şi am mecanizat a­
cest lucru mai ales că In urmă­ există unele rămîneri în urmă. inginer. şi-l aduc, în mod indirect, şi proape in întregime operaţiile
toarele 6 luni ne aşteaptă sar­ Fiecare lucrare prevăzută în - De ce oii revenit Io Hu- constructorii de la şantierul de săpături. Fată de anii tre­ mai mare ■ •a
cini mult mai pretenţioase, ca­ plan trebuie realizată la ter­ nedooro ? TC.M .M , Valea Jiului. care cuţi s*au inreqistral îmbună­
re cer o atenţie deosebită menul stabilii si cu maximă e­ - Nu m-om gindit nicio­ oceloşl fel toţi foştii brigo- pun la dispoziţia minerilor, in tăţiri substanţiale şi in ceea
pentru organizarea temeinică ficientă. Aceasta este o cerin­ dată să plec în altă parte. dieri. In această more fişă bio- Nici unul din cei trei oa­ fiecare an. noi capacităţ de ce priveşte asigurarea condi­
şi clicientă a muncii. ţă de la care nu ne putem a­ Simţeam că om un fel meni nu esle hunedorean. dor producţie şi obiective sociale ţiilo r de execuţe. Documenta­ Vasile Puia. Unul din miile
— Exista promise certe să se bate. de dotorie de achitat. Nu-mi groiicâ însă, fiecare pune o au devenit. In această devenire Colectivul nostru dc muncă ţiile şi amplasamentele au fost de ingineri ai promoţiilor
realizeze tn totalitate planurile — Ne aflăm tn perioada clnd imputase nimeni nimic. dar omprentă proprie. Cum o întilnim Hunedooro de azi, s-a angajat cu toate forlele, puse la dispoziţe in timp util. socialiste. Primul contact cu
suplimentare ? se fac pregătirile pentru inves­ descifrezi pe cea o lui Ma- alăturată împlinirilor personole. în acest ultim an al actualului fapt ce ne-o permis s,ş ne a- marile şantiere ale patriei ;
— Avem daloria de mare tiţiile anului viitor. Cum de- aveam sentimentul că trebuie lonceo ? In citevo rinduri e, „Am văzut multe oraşe ale cincinal, penlru realizarea in­ provi7ionăm în mod/ ritm ic cu Centrala termoelectrică Lu­
răspundere să creăm aceste curqe oceostă acţiune? să termin cevo început. Nu greu. Toţi ce» core-l cunosc tării - spunea unul dinlre ei. tegrală a planului de produc­ materiale, să ne orqzţnizăm mai duş. Cunoştinţelor teoretice
premise. Aşa cum sublinia to­ — Pregătirea frontului de ştiu dacă voi termina, pentru spun insă, parcă printr-o sur­ Toote sînt frumoase, fiecare îşi ţie, devansarea termenelor de raţonal procesul de producţie. ll se adaugă experienţa prac­
varăşul Nîcolae Ceauşescu la lucru constituie în acest sens că dimensiuni cum sînt cele prinzătoare . înţelegere tacită, are farmecul lui. Dar nici punere în funcţiune la princi­ De altfel, aceste îmbunătăţiri tică. Un bagaj bogat cu ca­
recenta plenară a C, C. al principala preocupare. In acest ole Hunedoarei nu se încheie că acesta este omul încrede­ unul nu este ca Hunedoara. palele obiective şi reducerea ne-au creai condiţiile favora­ re se prezintă in aprilie 1967 pe
P.C.R., una dintre Importantele scop s-au întocmit planuri curind, dor îmi pun umărul. rii, omul care munceşte tăcut. De ce ? Pentru că ne sea­ chel tu iei i lor. iiila n ţil perioa­ bile introducerii acordului qlo- şantierul Termocentralei Min­
probleme de actualitate o con­ concrete care prevăd obliga­ Poate că Io fel gîndesc mulţi Un fost profesor de-ol său mănă". dei de la începutul anului şi hal la un număr de 3—4 ope­ tia. Cunoscător temeinic al me­
stituie realizarea planului de ţiile de bază pentru beneficiari, din colectivul de transporturi din anii şcolii de maiştri spu­ lată ce frumoasă definiţe pină la prima decadă din iu­ raţiuni la aproape toate obiec­ seriei, bun organizator, ti nă­
investiţii şi devansarea unor constructori şi proiectanţi. al întreprinderii. Nu întimplâ- ne că este eroul core trece dotă osmozei omului cu lie consemnează o realizare de tivele. Măsurile întreprinse de rui inginer este la înălţime.
lucrări. Aceste preţioase Indi­ M ulte dintre obiectivele pre­ tor media vechimii aici de­ neobservat, dar în care poţ proprio so creaţie Bio­ 52,3 la sulă din planul anual colectivul nostru dc conslruc- După numai doi ani, Vasile
caţii trebuie să fie permanent conizate penlru 1971 au fost păşeşte 10 anî. pune nădejde mare. grafia oraşului este bio- de construcţii montaf. 2 obiec­ lori sî-au găsit eficienta în Puia este promovat în func­
în atentia tuturor factorilor deja alacale. Principal e să se Gheorghe Bocan II este Poate că tocmai aici trebuie grofie umană. Altul dintre in­ tive predate peste numărul creşterea productivităţii mun­ ţia de inginer şef adjunct de
care sini chemaţi să contribuie respecte întocmai planurile sta­ maistru instalator. întotdeauna căutată amprenta, personali­ terlocutorii noştri, pornind de celor prevăzule în această pe­ cii pe primele 0 luni cu 407 şantier. Răspundere mare,
la realizarea investiţiilor din bilite şi să păşim tn anul v ii­ eind priveşti prezentul cuiva ai tatea lui. Crnd întreprinderii de la oceostă idee, dorea să se rioadă şi 204 000 lei economii lei pe salariat şi im plicit In De măsura capacităţii omu­
judeţul nostru. tor cît mai bine pregătiţi. De­ senzaţia unei refotivităţî deru- construcţii siderurgice din Hu facă un corectiv denumirii în­ suplimentare la pretu] de cost. devansarea sladiilor de exe­ lui ...
— In ce direotie este nece­ pinde însă de competenta şi tonte, inexpresive. De oceeo, nedooro » s-a încredinţat de treprinderii. pentru că accosto Au fost puse in funcţiune cuţie la un număr însemnat de Inginerul Puia parcă a fost
sar să se concentreze eforturi­ hotârîrca cu care se va acţio­ spunînd despre cineva că este foruri mai înalte încrederea de nu este numoi de construcţii Instalai.a de măcinare selecti­ obiective. anume clădit pentru meseria
le şi preocupările 7 na în lunile următoare. maislru. odmiti superlotivul tot a pune in viată planurile de siderurgice şl poote nu în pri­ vă a talcului de la Zlaşti cu de constructor. 1i place să
— Există mal multe proble­ Trebuie mobilizate mai in ­ ofît de uşor ca si suficientul dezvoltare o Uzinei meconice mul rînd de construcţii siderur­ aproape 10 luni mai devreme. Rezultatele bune obţinute în înalte construcţii estetice şi
me care merită atentie.' Dato­ lens eforturile tuturor factori­ condescendent. Maistru poale din Aîud. acesto şi - a trimis Fabrica de brichete Corocşlî primul semestru creează o ba­ qîgnntice. Să îmbine utilul cu
rită unor necesităţi survenite lor care contribuie la realiza­ însemno foarte mult sau foarte acolo tot oameni de nădejde gice. O viziune puternic im­ ză solid pentru realizarea in­ frumosul O mărlurise'.'e
în urma in u nda ţilo r a fost su­ rea exemplară a programului puţin. Valoarea exoctâ ţi-o dă Printre ei se allă şi Mafoncea. pregnată de simţul realită­ cu 3 zile. Instalaţia de săpare tegrală a planului anual de
plimentat planul Oa locuinţe cu de construcţii social-cullurale trecutul cu elementele sale. Biogrolii. Muncitori de înaltă ţii. a puţului principat dc la Li- producţie si devansarea ter­ sincer, că de pe acum se
circa 340 apartamente. El tre- In judeţul Hunedoara. vezeni şi altele. menelor de punere in funcţiu­ gindeşte la viitorul şantier pe
ne. Conslruc-lorii dc la şantie­ care va lucra.
rul T.C.M.M, Valea Jiului sînt - Sarcina noastră, a con­
h o tă rîţ să-şi inzereascâ efor- structorilor, pe acest ş a n tie r
Im ile. să muncească cu dă­
tarea circuitelor de ulei. ruire şî abnegaţe pentru a trebuie indcplinilâ oină la
Grupul nr. 4, ultima lu­ preda in funcţiune instalaţia finele anului 1971. Şi va fi.
Ne
aşteaptă alte şantiere
la Termocen­ C o l o s u l e n e r g e t i c crare de proporţie dinv pro­ de sortare de la mina Vulcan din ţară : La Rovinari, se vor
iectul actual, este planificat
cu 10 zile mai devreme, iar
xd fie gata în cursul primu­ celelalte obiective în termenul, face poale cete mai gran­
lui an al cincinalului viitor planificai. De asemenea, avînd dioase lucrări de const»uctii-
De pe acum fnsfl nu fost în vedere sarcinile trasate montnj. Imi doresc să lucrez
trala Mintia î ş i î m p l i n e ş t e p r o p o r ţ i i l e luate măsuri pentru a so prin documentele recenlei ple­ pe un asemenea şantier...
Alt şantier viiemă şi gin-
putea munci pe timpul iernii
nare a C C. al P.C.U., privind
De altfel lucrarea a şi fost seclorul de investiţii, vom c- dul comunistului Victor Ne­
atacată. S-a turnnt şi de- xecuta în acest an lucrări afe­ mo, maistru principal, In cei
cofrat fundaţia turbinei iar rente anului 1971 ţn valoare 16 ani de cind lucrează In
Contururile Termocentralei din planul anual la şantie­ uzină, maistrul. Mircea Ro- ruire, să mărească propor­ nească. In sprijinul afirma­ întreprinderea enerqomontoj
Mintia se împlinesc pe zi ce rul Energomontaj şi 83 la gătoiu, care a lucrat la par­ ţiile succeselor ţiei vin fapte care atestă că montării şi-au dus o parte de 600 000 lei. ceea ce ne va Bucureşti. Termocentrala Min­
trece. Constructorii au clădit sută din planul lotului 3 tea metalică a platformelor Despre munca pe care o de fiecare dată ei şi-au res­ din materiale, reuşind deja permite devansarea punerii în tia este cel de-al 6-lea
asambleze şi monteze
să
acolo, tn lunca Mureşului, de­ izolaţii. din jurul turbinei, dulghe­ prestează acum, despre pla­ pectat cuvlntul. Stadiul lu­ circa 1 000 tone echipament funcţiune în acest an a sta­
taliile machetei la dimen­ Pentru oricine este evi­ rul loan Rercea, Marin Dan, nurile şi angajamentele lor crărilor, la fel, prezintă o la partea de cazane. ţiei dc comprcsoarc şi qrupul obiectiv la construc|io căruia
siuni reale. Mai bine de ju­ dent că aici oamenii nu şeful de brigadă de electri­ am aflat amănunte din dis­ garanţie eă la sflrşitul a- social de. la Bărbăteni precum îşi aduce din plin contribuţia.
mătate din lucrările prevă­ luat-o înaintea timpului. Dar cieni. Alexandru Tase şi bri­ cuţia avută cu tovarăşii. eestui an cel de al treilea Se lucrează, aşadar. In­ şi avansarea execuţci la caba­ “ De aici... pe şantierul la
zute au trecut din stadiul de cifrele nu pot reda adevă­ gada care execută lucrări Florin Niculescu, secretarul, grup va intra In funcţiune. tr-un ritm ridicat, constant na Parînq. Rcalizînd integral care va fi solicitată întreprin­
proiect In siluetele impre­ rata amploare a volumului A.M.C., Cornel Cerb, sudor comitetului de partid de. la In sectorul cazane şi con­ intensiv. După predarea pri­ aceste obiective majore, colec­ derea. In orice parle a tării
tivul nostru de constructori va
sionante ale halelor, in care de lucrări executate, a ener­ electric de înaltă presiune, termocentrală şi Vasile Puia. ducte lucrările se află in mului grup (care a durat n- ridica investiţiile miniere din mă duc eu plăcere. Nu-i
pulsează viguros cele două giei umane pe care au cap­ Ion Matei, Gheorghe Do- inginer şef adjunct de şan­ faza de finalizare, in vede­ proape un an) în fiecare a Valea Jiului la cole înalte de
grupuri energetice predate tat-o. Imaginea lor reală brescu, Mihai Jigmund şi tier. rea efectuării probei hi­ 0-a lună trebuie xfl intre în dezvoltare şi eficientă econo­ satisfacţie mai mare, pentru
beneficiarului. Se lucrează o au numai constructorii, toţi ceilalţi constructori ai In prezent toate eforturile draulice care se va realiza funcţiune, să pulseze ener­ mică. mine, ca aceea cînd văd că
acum intens la terminarea termocentralei. Ei au ade­ sînt orientate spre punerea pînă la 15 august O re­ gie electrică pe arterele vi­ in urma noastră rămîn con­
montoril şl instalatorii, cei tale ale sistemului energetic strucţii gigantice...
ŞTEFAN BABAN
celui de al treilea griLp şl la care prin hotărtrea, abnega­ vărata viziune a celor peste în funcţiune pînă la 20 de­ marcă : lucrările vor fi de naţional — conform planu­ inginer şef adjunct
extinderea bazei de lucru ţia şi munca lor tenace au 40 000 tone de echipament cembrie a.c. — cn 10 zile. aşa manieră executate incit lui — cfte un nou grup de Io T.C.M.M. Petroşani
pentru cel de al patrulea făcut să intre tn funcţiune metalic montate de la înce­ mai devreme faţă de plan — partea probată să reprezinte 210 megawaţi Şi de fiecare
cu 12 zile înainte de termen putul anului, a tuturor rea­ a grupului energetic nr. 3 şi o etapă de montaj termina­ dată termenul celor 0 luni
grup. lizărilor dedicate „Zilei con­ realizarea unor lucrări — tă. Paralel, constnictorii
al doilea grup al termocen­ este scurtat cu 10 şi
Sintetizate, realizările con­ tralei — la numai 6 luni du­ structorului’ pe care o săr­ partea de cazane şi conducte execută montarea traseelor chiar mai multe zile, prin
structorilor de la acest uriaş pă primul grup — depăşln- bătoresc astăzi. Cît priveşte — la blocul nr. 4 pentru a de spălare mecanică şi acidă. hărnicia, priceperea şi abne­
La sectorul turbine se exe­
obiectiv reprezintă 70,0 la du-şi cu două zile propriul viitorul, constructorii termo­ se crea condiţii de închidere cută închiderea maşinii — gaţia constructorilor Pentru constructori
a sălii cazonelor. Este un an­
sută din planul anual la angajament. Adică inginerul centralei stnt hotăriţi să gajament pe care construc­ — lucrare intermediară
Energoconstrucţia, 59 la sută loan Cordea, şeful lotului muncească cu aceeaşi dă­ torii vor şti să-l îndepli­ foarte importantă — şi mon­ R. BUDIN şi familiile lor
In toata u n ilă ţilo da c o n iiru c ţii din Judeţul nostru, oom anii
cor® in a l{6 m ăreţele e d ificii industriale }i locia l-c u ltu ia le , *e
bucură do co n d iţii d in ce în ce mai bune de viaţa. C rcjlc
continuu fondul locoliv destinai ca ta rii constructorilor tinari, sau
Prezenţă m asivă pe şantierele celor căsătoriţi, pentru o II îm preună cu fa m iliile , c il moi opioo-
po do loc il do muncă.
la P efiojani s-a d a i onul acesta in folosinţa constiuclorilor
reiacerii şi normalizaría căm ine m uncitoroţti Io liv e ie n l, Vulcon ţi Potrosoni, intuinind pe­
do la T.C.M.M. un bloc cu 30 de g orto nie io . Ei beneficiara do
ste 600 do locuri. Toi la Llveieni mol iru l in curs da anicnojare
In marea bătăile cu (urla die, avutul stalului şi al lor Deva ale trustului de con- spo|ri de cotare pentru o ile 60 de persoane.
constructorii do lo tu in (e din m unicipiul
Deva. cărora
Penlru
apelor. constructorii au După dramatica înrleşlare s lru c ţi au lucrat Intens la le au fo ii re p o rlu a ts in anul Irccut două cămine cu 400 de
„luptat“ in primele lîndurl. cu puhoaiele apelor, con­ depozitul de materiale din locuri in cartierul G ojdu |l o conţină unde pot lua masa 500
In acele zile şl nopţ de. structorii judeţului nostru tranzit Şl baza de producţie de so la rioţi. s-au mai predai do curind 20 de aporlam ente ti S
qrea încercare, oamenii sche­ s-au angajat cu torte sporite pentru înlăturarea urm ărilor garsoniere. In Voleo Jiului o devenit o o b iţn u in ţâ de a se re-
p o rtiia in fiecore on, d in locuinţele nou conitru ito , un număr
lelor dc la M intia şi-au apa­ pe frontul refacerii şl norma­ produse de Inundaţii, iar con­ însemnat de apartam ente celor core au contrib u it la e d ifica ­
rat cu hărhăţc munca Şi Iru- lizării. Echipe de zidari, zu­ structorii dc la M intia penlru rea lor.
stol, u n ită ţile de con­
Cu sprijinul organelor de p artid fi de
da depusă de-a lungul a 3 gravi, parchctari, mozoicari. relacerea liniei leralc pe tra­ strucţii ou creol pentru ta la rio ţl ţi fo m lliile acestora m ijlaoce |i
ani şi jumătate pe şantierul electricieni, monlori din ca­ seul Deva—Mintia forme diverse de a c tiv ită ţi so cial-cultu'ole Un eiem plu conclu­
termocentralei. Lupta cu ape­ drul I.C.S. Hunedoara au In lot acest răstimp, mun­ dent il olerâ in aceoslă p rivin ţă fn tie p rin d crea de construcţii si­
le s-a dai pe barajul de pe deschis un vast Iront de lu ­ ca pe şantiere a atins cote derurgice H unedooro, unde lun c|io n e a iâ o g ră d in iţă de copii cu
Mureş, pe digul dc proiec­ cru pen Iru relacerea Ilieî. inalle de inlcnsltale. Con- 140 de locuri ţi o creţă unde sini în g rijiţi riln ic in co n d iţii
to la rio ţilo r ocestei în tre ­
copii. Alte u n ită ţi
oferă
bune 120 dc
ţie inăl|at de inîna oameni­ Comuna s-a transiormal in ­ ş llc n ţ de tnallcle îndatoriri prinderi co nd iţii optim e de petrecere a tim pului lib e r in mod
lor. După 48 de ore de mun­ tr-un adevărat şantier pc ca­ re Ic revin în opera de re­ plăcut ţi u til, de d eivo lta re ţi valorillcore o tolentelor «i a p titu ­
că eroică totul a (ost salvai. re se execută inteeq lluxul facere si normalizare. con­ d inilor. Lor le stau la d is p o riţie un club cu 500 de locuri ţi o b i­
bliotecă cu 47 000 de volume. In cadrul clubului i j l deslâsoarâ
Oamenii care au înălţal de lucrări înccpind de la cu­ structorii au lucrat ziua şl activitatea • (oim oţie de dansuri, un taraf dc m u ririi poou-
Hunedoara de aslazi. cel ra ­ răţatul m iluiţii şi pină la noaptea pentru punerea o- lară, trei b ă g ă ri artistice de ogi(o|ie, un grup vocal ţ ' de reci­
re au zidii cartierele Oojdu vopsirea şi zugrăvirea clădi­ tări. iar recent i o in tim io i nici. in cinstea Zilei constructorului
şl Dada din Deva. au îmbră­ rilor hiedivelor industriale in c ir­ o lorm oţie corali* compusă din 80 de persoane.
N-au fost n e g lijo ţi nici cei dornici să practice d ifp iif* disci­
ca I uniformele de luptători In zilele de repaus. în ore­ cuitul productiv inainlc de pline sportive, tiind în fiin ţa ta in ocesi scop a b o tă sportivă cu
al qărzilor patriotice şi au le dc după programul de lu­ termenul planificat, penlru a arenă de lolb a l ţi terenuri de tenis de cimp. S o conV rull o
Citadela minerească a lupenilor pe noi coordonate ale urbanisticii moderne. preda localarilor un număr solă do gim nastică ţi antrenam ente, iar la locul C inciţ t a gme
pornit să apere via(a a sule cru. colectivele de iinim ii de
Foto : N. GHENA dc oameni a fla ţ în prim ej­ pc şantierele nr. I şi 2 din suplîmcnlar de apartamente. najat o b o tă nautică pentru caiac canoe.