Page 68 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 68
4
OBUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4831 > QUUINICA 19 IULIE 1970
La Paris s-a deschis întrevedere
Cmiînrinţa sindicală mundială de solidaritate Nixon-Scheel
WASHINGTON 18 (Age,-
pres). — M inistrul vesl'qcrman
cu |)u|iuarele din Indochina al afacerilor externe, W alter \ AFACERI IN ETER
SchccJ. care se află intr-o v i
zită oficială în Statele Unite a
fost prim it simbătă de pre | Intre micul principat Monte
PARIS IO — Corespondentul rale a Sindicalelor din Româ cind solidarilatca lor ru po şedintele Nixon. In cursul în ) Carlo şi vecina sa din răsărit
Agerpres, Alexandru Glicor- nia, condusă de Constantin poarele din Indochina, victime trevederii care a avut loc cu l - Italia - o izbucnii în aces-
c|liin. transmite : Simbulă s-a Flerescu, secretar al Consiliu ale agresiunii americane. De acest prilej, cei doi oameni du j te zile un adevărat „război
deschis la Palatul congreselor lui Central al U.G.S.R., pre legaţiile oamenilor muncii din stat au abordat, p o lrivit purtă ) comercial". Cauza este suma
de Ia Vcrsailles con/erinta sin cum şi numeroşi observatori cele cinci conlinente vor dis torului dc cuvînt al Casei A l ^ de 700 000 lire Sterline pe
dicala mondială de solidaritn- sindicali. Prin această partici cuta şi elabora in comun căi be. probleme referitoare la re
le cu popoarele din Indochina. pare foarte largă ronferinta, le şi sarcinile solidarităţii lor laţiile Esl-Vest şi la relaţiile * care o primea anual secţia
in lupla conica agresiunii rare reprezintă sute dc milioo- ca urmare a persistentei şi a- americano-vest-qermanc. La a- ! reclame a staţiei de radio
S.U.A. La această cnnlcrinlâ. ne de oameni ai muncii din qr,avarii războiului de agresiu ceastâ întrevedere au partici ) Monte Carlo de la patronii
l
unor întreprinderi italiene. To
organizată dc C'.CJ.T. din Fran cele cinci contincnle, se bucu ne al S.U.A,. care s-a extins pat, de asemenea, secretarul
ţa. la iniţiativa Federaţiei Sin ră de un Jarg ecou internaţio din Vietnam în întreaga Indo- de stat american, W illiam Ro- . } tul ar fi mers ca şi pină acum
dacă nu s-ar fi descoperit că
dicale Mondiale, participă n- nal. Orqanizatiile sindicale cliină- qers, Henry Kissinger, consi
proape 00 de delegaţii repro- participante au hotărî! să fo Opinia publică din India a condamnai cu tărie agresiunea armatelor omericano-toigo- lier principal al preşedintelui ^ manie firme italiene iroseau
Prima şedinţă de simbălă di
/cnaind 50 dc lari printre care losească ţoale mijloacele pen mineaţa a fusl prezidată de neze în Cambodgia. In multe oraşe ale ţârii au avut loc puternice demonstraţii da protest Nixon pentru problemele se i pe reclamele de la postul
Si o delegaţie a Uniunii Gene tru a afirma mai mult ca ori- Benojt Frachon. preşedinlele împotriva amestecului S.U.A. in afacerile interne ale Cambodgiei. cu rită ţii naţionale, precum şi ţ 1 Monte Carlo sume mai mari
decit fa posturile de
radio
C.G.T. din Franţa, care a ros In loto : Profesori din instituţiile de invâţâmint şi elevi in timpul unei demonstraţii la ambasadorul vest^german în ^ italiene.
tit cuvînlul de deschidere, sa- New Delhi. . Statele Unite, Rolf Pauls. ţ Intr-o şedinţă a parlamen-
Vizita delegaţiei U. G. S. R. lutind călduros dcleqatiile pre ^ J tului italian, ministrului poş-
zente.
telor i s-a cerut să pună din
Au luat apoi cuvînlul, vor
n Albania bind despre situaţia qravă din Expoziţie de grafică ^ nou în funcţiune staţia de
radio din Son Remo (situată in
Tndochina ca urmare a aqre- încheierea lucrărilor / ţ apropiere de graniţa cu Mo-
TIRANA 18 (Agerpres). — năria de petrol, luînd cunoş siunii S.U.A., Hoang Quoc editorială \ ^ naco), suspendată de multă
Delegaţia Uniunii Generale a tinţă dc elorturile creatoare a- Viei. preşedintele Federaţiei I vreme, Io care sâ se trans
Sindicatelor din România con !e muncitorilor, inginerilor şi sindicatelor din R. D. Vietnam, românească ) mită in special reclame.
dusă de tovarăşul Fi or ian Dă- tehnicienilor din aceste unităţi Dinh Ba Phi, şei adjunct al
nălachc. preşedintele Consiliu industriale. , delcqatici Guvernului Revolu mondiale a tineretului \ Toată lumea cunoaşte insă
lui Central al U.G.S.R.. rare se In vizita sa. delegaţia a fost ţionar Provizoriu al Republicii LENINGRAD 18 (Agerpres). 1 adevărata cauză o conflictu
află în R.P. Albania a lăcnt o insolită de Solir Kamberi, se Vietnamului de Sud la confe La Leningrad a fost deschisă o l lu' : postul de radio Monlc
vizita în dislnctu) Fier Oas cretarul Consiliului Central al rinţa cvadripartilă de la Pa NEW YORK 18. — Cores terea ca state membre ale or- a tinerei generaţii fată de e I Carlo face reclamă produse-
peţii români an vizitai fabrii a Sindicatelor din Albania, şi de ris. Thiun Mumm, ministrul e expoziţie de grafică editorială pondentul Aqerpres, Constan qanlzatiei a R.P.D. Coreene, forturile încă minime ale unor ^ lor din tutun, reclamă inter-
de m irat de' amoniu ..Goqo ambasadorul României la Tira conomiei şi finanţelor în gu românească. în cadrul căreia tin Alexandroaie. transmise • R. D. Vietnam, R. D. Germane, state pentru conservarea şi ^ zisă in Italia.
Nushi", termocentrala şi rafi na. Manolc Bodnaraş. vernul regal de uniune naţio sînt expuse peste 100 de lu Plenara adunării mondiale o întreprinderea unor paşi noi şi exploatarea raţională a resur
nală al Cambodqiei, Funii crări. apartinînd unui număr -tineretului întrunită vineri di cu adevărat eficienţi pe calea selor naturale. \ EPIDEMIE DE HOLERA
Vongvicit. secretar general al de 13 artişti români. mineaţă, a luat în dezbatere dezarmării qenerale şi totale, ★ ) Aproximativ T40 de persoa-
Care va îi platforma politică Frontului patriotic laoţian. Aceeaşi expoziţie va ff pre rapoartele-sinteză adoptate de adoptarea unor măsuri noi in sinteză, Adunarea mondială a î ne din districtul indonezian
După adoptarea rapoartclor-
cele patru comisii care au a
direcţia securităţii europene, a
Lucrările conferinţei vor du
ra două zi Ie. urmînd să se în zentată In curînd şi publicului bordat problemele păcii, dez elim inării ţuturor bazelor m ili tineretului şi-a încheiat lucru ţ Tjirebon au murit de holeră,
cheie duminică după-amiază. moscovit- voltării, educaţiei şi. respectiv, tare străine de pe te rito riile rile. Participanţii au luat cu i ca urmare a epidemiei ce a
izbucnit în Java de vest. După
a noului guvern italian? mediului uman. se altor state. noştinţă de mesajul de salut \ I cum s-a anunţat, victimele
In rapoartele prezentate
ce le-a fost adresat de secre
Rapoartele examinează cau
nut de Michael Stewart şi subliniază, printre altele, ca a zele dificultăţilor economice tarul qeneral al O. N, U,, ^ srnt in majoritate copii.
ROMA 1B (Aqerpres) — Pri blema aplicării formulei dc Peter Shore, care in fosta devăratele cauze ale războiu cărora trebuie să le facă fată U Thant, în care se aiirmă în
mul ministru desemnat al Ita ccnhu-slînqa si la nivelul ad administraţie erau consideraţi lui şi ale ameninţărilor la a- marea majoritate a statelor in crederea în posibilităţile şi ca \ BILANŢUL PROVIZORIU
liei, Giulio AndreolU. a anun ministraţiei locale, îndeosebi persoane apropiate lui Ha dreso păcii şi securităţii lumii curs de dezvoltare. pacitatea tinerei generaţii de \ AL INCENDIILOR DIN
ţai că va supune luni delega pe plan reqional şi provincia). rold Wilson, dar dc data a trebuie căutate în aqrcsiunile Pronuntîndu-sc pentru de a-Si aduce o contribuţie sub \ SUDUL FRANŢEI
ţiilo r celor palru partide, care După cum se ştie pînă ceasta nu mai fac parte din imperialiste, în dominaţia co mocratizarea Invăţăm înlului. stanţială Ia dezbaterea şi solu
au conslituit precedentul gu in prezent socialiştii uni ..guvern", lonială, in rasism si apartheid. autorii rapoartelor cheamă sta ţionarea m arilor probleme cu | Incendiile care au cuprins
vern de ccntru-slînga, platfor tari s-au opus Cu fermi- 0 + 0 A utorii documentelor recoman tele lum ii să aloce din fondu care este confruntată astăzi o- ţ pădurile din sudul Franţei
ma polilîcă asupra căreia spe 'ale colaborării pe plan La Roslok a avui loc o dă restabilirea drepturilor R.P. rile destinate înarm ărilor su menîrea. Plenara adunării n a- l au devastat vaste zone fores
ră să obţină sprijinul aces regional între membri ai coa conferinţă a reprezentanţilor Chineze la O.N.U., transpune me mai importante educaţiei. doplat un „Mesaj adresat ce tiere, în special rn deporta
tora în vederea constituirii liţiei guvernamentale (respec unor organizaţii sindicale din rea în practică a principiului In rapoarte se scoate în **.- lei de-e 25-a sesiuni a Adună ) mentele Bouches-du-Rhone si
noului guvern. tiv P.S.T.) şi tortele de stingă ţările baltice. Islanda şi Nor- universalităţi; O.N.U. şi admi videntă îngrijorarea crescîndă rii Generale a O.N.U.", ^ Alpii Maritimi. Vintul puter*
Observatorii politici din ca (P.C.I. şi P.S.I.U.P.), ccrînd ca vcqia. Declaraţia adoptată de i nic, a cărui viteză a atins
pitala Italiei consideră însă că şi la acest nivel să se păstreze conierinţă cheamă pe munci ) 100 kilometri pe oră, o favo-
In ciuda încrederii alişalc de lorim ila de centru-stinoa tori la sprijinirea tuturor e- ^ rizat extinderea incendiului.
Andreolli. în ceea ce priveşte (P.D.C.-P.S.I.-P.S U.-P.R.I.b Ne- Comitetul de coordonare al io rtu rilo r îndreptate spre a* Trupe şi care blindate împiedică manifestaţiile I Aproximativ 15 000 de pompi
soluţionarea crizei, şansele intcleqcrile asupra acestui as Consiliului Economic şl So sigurarea păcii în Europa eri sprijiniţi de avioane spe
pect au constituit dc lapt unul cial al O.N.U. (ECOSOC) a 0 + 0 ) ciof echipate continuă să lup
sale vor depinde de realizarea
dintre motivele care au dus la aprobai un proiect de rezo Potrivit ştirilor transmise antiguvernamentale din capitala Columbiei ii te cu focul. Bilanţul provi
unui compromis al tuluror ce demisia guvernului condus dc luţie, prezentat dc iugosla de agenţia de presă Elibera
lor patru partide fată de pro Mariano Rumor. via. India, Pakistan, Congo rea, in cursul operaţiunilor BOGOTA 18 (A g erp re i). - Un contingent de 13 000 de către detafom entele m ilita re s-o produs la moi pu t zoriu of pagubelor, stabilit
vineri, se ridică
pină
la
(Kinshasa). Peni şi Indone ofensive lansate in provincia io ld o (i In uniform e de cam panie ţi ¡norm aţi cu p ip ti ţin de 34 de ere după ce preţe din le le Llerai Reslrepo ţ 15 000 hectare de păduri dis-
zia, prin care se cere Orga sud-vietnamezâ Cainau, în outom ote ocupă centrul o raţu lu l Bogota pentru a îm şl-o asum at puteri e ice p ţio n a ls dectelind starea de u r ( truse, peste 50 de case in-
nizaţiei N aţiunilor Unite să primele şase luni ale acestui piedica m anifestaţiile antiguvem om entole p rile ju ite de genta. Posturile de radio şi televiziune din Colum bia / cendiate, numeroose campin
După un secol de ignorare creeze un fond special pen an. forţele patriotice au scos sosirea In co pîla lo a preşedintelui colum bian c le i, MU sînt supuse tem porar controlului guvernam ental, Iar trans t guri turistice avaria*'», intre-
tru acordarea ajutoarelor dc din luptă aproximativ 7 900 sael Pastrano Borrero. D upă cum transm ite coresponden* m isiile de la cerem onio instalării noilor porlam entari,
ruperea circulaţiei pe o serie
urgenţa în cazul catastrofelor m ilitari din rîndul trupelor a- tul Agerpres la Rie de Janeiro, Vasile Oros, m o b iliia - prevăzută pentru ziua de 23 iulie, vor fl cenzurale. O p o V * de drumuri.
mericono-saiqoneze-
In ace
ziţia denunţă această măsură ca ,.o etpresle a arbitra*
Revendicările băştinaşi naturale. Potrivii, proiectului eaşi perioadă — mentioneză rea m ajivo de trupe şi care blin d ate pe principalele ri ului o fic ia l*. Se aşteaptă ca încordarea să atingă
de rezoluţie, acest lond u r
slrori ale capitala! colum biene ordonoto de actualul
mează să fie realizat prin agenţia citată — patrioţii ca pre}odinte Carlos lle r o i Reslrepo aste p rivită ca o „m o - punctul culm inant la i august, cind este prevozuto insta j ACCIDENT RUTIER
lor din Alaska sînt, contribuţii voluntare ale tu re îşi desfăşoară activitatea nevro de in tim id are ” a a d e p ţilo r foslulul diefoter Ous- larea In funeţle a noului preţadinte, M ija « ) Poltrona ^ Din cauza unei detectiuni
în zona amintită au dobtprît
membre
turor statelor
ale
O.N.U. sau ale instituţiilor 31 avioane şi elicoptere, au tavo R ejoi Pinii la, care Intenţionează lâ organizeze mo Borrero. Pinâ la a eeaito dată. a u to rită ţile au in ton is , tehnice, un camion care traus-
ni tastaţi > cu ocazia cerem oniei de in jto la ro a d e p u ta ţi
parţial, satisfăcute specializate ale Orqanizaliei distrus 88 ambarcaţiuni m ili lor fi senatorilor al aţi la 19 a p rilie . O cuparea e rafu lu i orice m anifestaţie publică. 1 porta 82 de muncitori j-a
N aţiunilor Uni Le. tare şi au capturat o im por ^ prăbuşit in ooele locului Van
W ASHINGTON IA (Agerpres). — Senatul ameri 0 + 0 tantă cantitate de m uniţii a- ^ din partea do răsărit a Tu*-
partinînd forţelor inamice.
can a aprobat un proiect de leqc care acorda indieni Crupul parlamentar repre- 0 + 0 ciei. In urmo accidenţul'h
lor, eschimoşilor şi oleutinilor din Alaska despăgubiri zentind opoziţia laburistă a Audierile comisiei prezi Alte dezvăluiri privind torturile ) şi-au pierdui vînto 15 mun-
in sumă de I miliard dolari pentru acapararea pămin- procedat — după cum csle L citori, iar alţi 30 au fost ră-
turilor lor şi exploatarea resurselor lor miniere de obiceiul în Anglia — la ale- denţiale însărcinată să eluci j nifî.
deze cauzele m arilor demon
către persoane şi organizaţii din S U A, Totodată, pro qerea guvernului de opoziţie straţii studenţeşti din S.U.A.
iectul acordă populaţiei din Alaska un Ie riIoriu de IO aşa-zisul eabinct-fantoraă. dovedesc că la baza nemut' din închisorile snd — vietnameze \ PCLE Şl BOBBY CHARI.TON
milioane de acri în lolosinţă exclusivă. Prezidai de (ostul premier (urnirilor tineretului universi ţ
Diferendul dintre populaţia autohtonă din Alaskn Harolrl Wilson. „cabinclul- tar american se află războiul ţ l.o Guadalnjnra. Pelo a
şi guvernul american durează de aproape 100 de ani. fanLojnă" cuprinde 12 perso din Vietnam şi, în qeneral, W ASHINGTON Ift (Aqer „deţinuţi politici" care prezen- Hrana şi apa o primeau in , primit vizita redutabilului său
Jn 1867, cinrl S.U.A. au achiziţionai acest teritoriu, nalităţi. printre care ioslul polltîra S.U.A. în Indochina, pres). — Inlr-o scrisoare adre lau urmele unui tratament inu condiţii cu totul ncigienuT, a- 1 odversor englez, BobFv Chorl-
Conqresu] votase o lege care qaronln populaţiei băşti miuishu de uilerne, James discriminarea rasială şi ne sată deputatului W illiam An man, Frinl,ie semnele dc torturi de^ea conlaminale". ţ fon. Alacantu1 englr*» avea
naşe că „mi va fi in nici un fel deranjată de la po Grillaqhan. şi fostul ministru m ulţum irile de ordin social derson, medicul M arjorie Nel pc care le-a puiuţ vedea. M ar O ficialităţile dc la închisoa un m^iiv aarticular El esis
sesiunea oricărui pămînt de pe teritoriul Alaskăi şi nl apărării. Denis Hcaley. larg răspîndite in societatea son a declarat că în cursul ac-^ jorie Nelson menţionează cele rea Gon Son afirma că cel pu J preşedintele societăţii de hine-
aliat în folosinţa ei“ . De alunei însă. cu fiecare an şi Surprinzător a părul. în o* americană, transmito agenţia tivîlă tii pe care a desfăşural-o provocale dc şocurile electri ţin 80 la sulă din cei închişi \ facere „Playing Fields Asso-
liecare nouă administraţie, băştinaşii şi-au văzut te chii observatorilor p o liliri ce, bătăile sălbatice, urme de acolo sînt deţinuţi polii ic i" i ciation", rare se ocupă cu
renurile reduse Şi bogăţiile naturale şi minerale aca numărul nuc de voluri obti* U.P.l. în Vietnamul de sud a avut o otrăviri cu substanţe toxire arată în continuare M arjone ' aâsirea sî amenajarea tere-
parate de diferitele monopoluri nord-amcric ane. cazia să îngrijească numeroşi inqcrale o dată cu alimentele Nelson dar in-am putut con- \ nurilor de fotbal pentru ama
Protestele repetate ale băştinaşilor sprijiniţi de etc. De asemenea, medicul a vinqe că ..crimele" de care se tari. Această societate vn or
largi ccrruri ale opiniei publice americane, au obli merican a declarat ca mul[i făceau vinovaţi foarte mulH . aaniza. in această lună. Io
gat in cele din urmă autorităţile s& satisfacă parţial dintre pacienţii pe care i-a a dintre cei cu care am venit in * Mnnchester a ptoaririe de *">•
revendicările lor jnsUlicelc. Noua lege constituie un ' ui in spitalul din provincia contact erau mici nerequli în \ fee sportive Bobby Chodi-n
prim succes al luptei locuitorilor din Alaska pentru Nuanq Ngai aveau hemoragii actele dc idcnlilale, sau. in ^ i-a cerut tui Pe!e să ofere
recăpătarea drepturilor şi păminUinlor dc care au fost inlcrne ca urmare a torturilor r azul unor femei, lipsa de pro , exoo’ iţiei ciieva din trofeele
deposedaţi. la rare fuseseră Supuşi. Nu be „m ulţum itoare" in sprijinul ) sole. „Perla neagră" o oc*
putini erau aceia care aveau afirmaţiei că soţii lor nu Li
fracturi şi leziuni interne. cean parte din Pronl.nl de E- ^ ceptat imediot cererea |ucă-
„M u lţi dintre pacienţi mi-au libcrare Naţională.. M ulţi din ^ torului englez.
tre cei înlem nitati nici mă; ar
IRAK Eforturi pentru con spus că li se legaseră electrozi nu fuseseră judecaţi. M arjone \ COLECŢIONAR
pe corp şi fuseseră supuşi u
nor şocuri electrice. A lţii Ncison mai subliniază că de ^ DE... TRAMVAIE
mi-au relatat că au fost obli
solidarea unei producţii gaţi să bea substanţe toxice mersurile pe care Ie-a făcut, pe i Inginerul Heinz Joliann din
Ungă oficialităţile american-' si
că au fost spînzurati cu capul sud-vietnomoze au rămas lărâ ^ Hiickeshogen, lingă Wuppor-
petroliere naţionale în jos timp de ore întregi... nici un rezullal. i ' tal (R. F. a Germaniei) co
lecţionazd de aproape cinci ani
^ tramvaie scoase din circulaţie.
BAGDAD 10 (Agerpres). — „Guvernul Irakului va După traversarea Atlanticului 1 Cea mai valoroasă piesă a
proceda la o revizuire a contractelor de concesionare , sa este un vagon care circula
încheiate cu companiile petroliere occidentale în ca ) pe linia 5 în onul 1925, şi cu
zul în care aceslca nu vor accepta să-şi sporească pro ^ care el este dispus sâ plimbe
ducţia şi să plătească statului vedevente mai mari'*, a i duminica şi de sărbători pe
declarai vicepreşedintele irakian, generalul Saleh Problema majoră socială Şi in parte politică a Japoniei zilelor noastre este poluarea J a T se află într u I eventualii pasageri.
Mahdi Ammash. El a precizat că soci el A|i Ic străine aerului de către maşini, prin eliminarea gazelor de eşapament a qozolinei octanice. Medicii \ împreună cu alţi amatori
din cadru) consorţiului petrolier ce operează in Irak au examinat un număr de 54 de locuitori din Tokio care locuiesc in apropierea întretăierii l de tramvaie vechi, care au
au acum o producţie sub nivelul posibilităţilor exis* străzilor Ushigome-Yanagicho cu un trafic auto intens. Majoritatea suferă de oboseală, dureri ) fondat în 1968 o societate,
lenle. de cap şi sînt in primul stadiu de intoxicaţie. De asemenea densitatea de plumb din sînge este stare minunată 1 Johonn pregăteşte, pentru
Irakul realizează zilnic aproape un milion de do de 2,8 ori mai mare decit normal. In această situaţie s-au propus o sarie de măsuri pentru ^ repunerea în funcţiune, o por
lari din concesionarea unor terenuri pelroliferp. dar ar prevenirea poluării aerului. i ţiune de şină legird cele două
putea încasa dublu, daca petrolul ar (i exploatat m i In foto : Studenţi Colegiului farmaceutic din Tokio au demonstrat cerind măsuri ur> BRIDGETOWN 18 (Agerpres) ^ părţi ale oraşului Wuppertal.
mai de companii irakiene. Companiile străine, intere gente împotriva poluării aerului. dalii sîmbălă, în momentul \ Municipalitatea sprijină pro-
sate numai în achiziţionarea petrolului brut au evi — .Este înlv-o stare exce cînd ambarcaţiunea de papi ^ iectul şi a plantat de-o lungul
tai cons'ruclia în Irak a unor unilăti mari de prelu lentă", a declarat Thor Heyer- rus ,.RA-2", cu care a reuşit acestei porţiuni o zonă verde.
crare a ţiţeiului. Dc aceea, din 64,2 milioane tone de să traverseze Atlanticul, a fost ^ Probabil că anul viitor linia 5
ţiţei extrase in Irak în anul 1965, numai 2,3 milioane ridicată în unul din docurile i vo străbate din nou reqiunen,
tone au fost rafinaie în această iară. uscate din portul Bridqetown. ) sunînd, ca pe vremuri, din
,.Nc-am ii aşteptat să găsim 1
Conştient de avantajele pe cave i ic-ar crea ex cel puţin cîtcva mici defec ^ clopoţel.
ploatarea directa a resurselor sale petrolifere. în uMi- \ FOST IUINTIFIÜÏ CADAVRUL FOSTULUI «D IN Ţ I ţiuni după 57 de zile de luptă
mii ani guvernul irakian a pus o serie dc condiţii di ) SCULPTURĂ OLMECA
feritelor companii străine şi în special, companipi cu valurile", a adăuqat el, a- \ DE DIMENSIUNI GIGANTICE
..Irak Pelrnlcum". lim itinrhi-i sfera de acţiune la acele rălînd că „nici unul dintre noi
terenuri petrolifere concesionate anlcnor şi intrate Afacerea Aramburu n debu- dc condiţii de eliberare ce au s-a dovedit a fi o qlumă ma n-ar fi crezut că „RA-2“ s-ar afla | Muncitorii de la un şantier
deja în exploatare. In restul regiunilor bogate în pe- lal la 29 mai. cind doi indi fost respinse de către guver cabră. După o Jună dc zile, cu înlr-o stare alît de minunată". 1 rutier din statul mexican Vera
Din portul Bridqetown
am
1 rol evploalarea aurului negru intră în sarcina com vizi puvlînd uniforme de ofi nul flrqenlinian. lotul înlîm plâtor, în urma unui ^ Cruz au descoperit o sculptu-
paniei naţionale de petrol -- ..Irak National Oii Co , ţeri s-rin preztmtal la dom ici schimb de focuri cu politia u barcaţiunea de papirus urmea ţ ră de dimensiuni gigantice,
in li in ja Iii in acesl scop în 1967. „INOC" am dreptul liul fostului preşedinte pentru Penlrn găsirea lui Arambu nul din cei doi falşi ofiţeri ca ză să fie transportată cit rie ' apartinînd culturii olmece.
de n încheia contracte rle ..asociere" sau de ..exploa- a-i face cunoscut că au ordi ru a fost mobilizată o adevă re îl răpiseră pe Aramburu es- curînd la Oslo (Norvegia) pen \ Sculptura reprezintă un cap 1
iare-' cu companii străine cmc să efectueze lucrări de RIO DE JANEIRO 18. — Co nul de a-l conduce la sediul rată armată de 20 000 de m ili le arestat. De la el sc află o tru a fi expusă permanent în 1 de om şi cinloreşte oproxi- i
prosper tar* şi forare proprie! atm asupra terenurilor respondentul Aqerpres. Vasile Stalului major al anualei. Dm tari. au fost puse în stare de sene de amănunte asupra con Muzeul Kon T iki instituit în ' motiv 40 de tone. Specialiştii
rospoi Iive lămînîufl. în^ă. în m îinilc sininlin irakian. Oros, transmite : După cum s-n acel moment nu s-a mai ştiut alarmă elicoptere, unităţi ale d iţiilor in care a avut loc ră amintirea primei expediţii a ce | afirmă că este vorbo de una 4
Totodată, aulovi!ă|ilr irakiene an p re lip j 99,5 la sută mni anunţat, M inisterul de ln- nimic precis despre general. marinei ele. pirea. După alte două săptă- lebrului explorator si elnoqraf I dintre cele mai importante |
din terenurile petrolifere pe rare monopolurile occi leme al Argentinei a dat pu Nu putini au fost aceia care La 2 iunie, un nou comuni mînî, politia reuşeşte să desco norveqîan. descoperiri de acest gen fă
dentale le Oăpmcan rlnr nn b' evoloatau. blicităţii o notă oficială în ca au avansat ideea unei „autoră- cat al 'răpitorilor anunţa că a pere intr-un pu( rie mina un ' cute pină in prezent.
In arelaşî lunp. auloriîlilile irakieni' îşi îndreaptă re se confirmă identificarea ca p iri“ în scopuri politice. Aces- fost judecai, condamnai şi e- cadavru aflai în stare avansa Tlior Hcyerdalil şi echipajul Populaţia olmecă a trăit in |
e.iorlin ilr în direcţia descoperirii de noi zăcăminte si davrului foslului preşedinte A- le ipoteze au căzut însă în fa xecufal. Au urmat 15 zile de tă de descompunere ce se do său an anunlat că vor pleca marii zona golfului Mexic între anii j
rlezvollării unei in d u cirii1 pr#prii în arest serior. Axl- ramburu. Se ştie aulorilăli- la „com unicatelor" qrupului căutări febrile punctate de vedeşte a fi cel al fostului la New York, după încheierea 800-100 î.e.n, Informaţii pre- '
|,g ţn cursul accslei luni urmează să înceapă opera le argenlinienn au descoperi! de extremişti „Juan Jose Văile mesaje false şi de inform aţii ureşedinle. operaţiilor de pregătire a am ţioase despre această popu-
ţiunile de torare >n veriiunea Rumeilah Nord. Rezei- în apropiere dc localitatea Car Monlroneros" care şi-a asumai contradiclorii asupra soartei ★ \
vele de ff'ri sin* evnlunle la pesle 700 milioane tone. los Tejedor un cadavru ce se răspunderea pentru răpire. A- foslului preşedinte. In sfîrşit. Guvernul argentinian a dis barcaţiunii ,.RA-2* în vederea laţîe ni s-au transmis prin in- i
Pnţvivil <pe-ialiş! ilov. numai prin exploatarea acestei presupunea că ar ii al fostului cuzîndu-1 pe generalul Aram- la 15 iunie, un nou mesaj din pus orqani/area de funeralii expedierii spre Oslo. pentru termediuf operelor sole de artă, *
zone t aknl ar putea obţin* în 1975 un snor anual dc preşedinte. Confirmarea identi liuru de a ii ordonat executa partea răpitorilor anunţa că el naţionale fostului preşedinte a prczenla secretarului general în special prin scufDturile mo- \
rirra 20 iniiiomu' tone ueîiol. De curînri an început, tăţii s-a făcut pe baza unui c- fusese ucis cu nn glonte iras Pedro Euqcnio Aramburu. La al O.N.U., U Tlianl. un raryirl numentole ce ou fost desco- ^
şi lucrările fie ins!alare a unei rondurie cu o rapa vamen dacliloscopic şi a iden rea a 27 de persoane in tim în cap Pentru răscumpărarea ceremonia dc incinerare au perîte in regiunile în care a ,
citate de 50 milioane barili pe an. care va lega boqaia tificării unor obiecte personal«.' pul cînd se afla in fruntea corpului, familia era chemată luat parte înalţi funcţionari de asupra rezultatelor expediţiei. trăit. 1
ve.qiune Rmneilali ni Marca Meclitcrană. ale fostului preşedinte qăsite stalului, qrupul de răpitori a să plătească suma dc 400 000 sfat şi membrii familiei lui A - După cum se şlie. „RA-2" a
asupra cadavrului. început să formuleze o seric de pesos. Acest ultim mesaj ramburu. navigat sub pavilionul O.N.U.
Redacţia fi admrnlilratia liorulul : Deva, str. Df. Pefiu Groia nr. 35. Telefoane : 12317 fl 11275. tiparul I întreprinderea poligrafieâ Deva. 44065