Page 69 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 69
w
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Preşedintele Consiliului
de Stat al Republicii
Socialiste România,
NICOLAE CEAUŞESCU,
va face o vizită oficială
în Austria
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La invitaţia preşedintelui Federal al Republicii Austria,
Fram ionas, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena
Ceauşescu, vor face o vizită oficială in Austria, intre 21
şi 25 septembrie 1970.
ANUL XXII. Nr. 4832 MARTI 21 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Colectarea, recuperarea şi va Tovarăşul Gheorghe Stoica
lorificarea deşeurilor - acţiune a împlini it 70 de ani
Comitelui Executiv al Comi
economică de mare însemnătate tetului Central al Partidului marile bătălii purtate de oa tate. pentru ridicarea continuă
a bunăstării materiale şi spi
menii muncii pentru drepturi
democratice. îm potriva fascis
rituale a întregului popor. In
Comunist Román a adresat to
varăşului Gheorghe Stoica, mului. A lături dc sule de co- mod deosebit dorim să men
membru al Comitetului Execu munişli şi antifascişti români ţionăm cu acest prilej preocu
tiv al CC. al P.C.R.. cu prile ai participat la luptele pentru parea conducerii partidului din
Reducerea cheltuielilor ma manentj al activităţii produc îşi desfăşoară activitatea uni apărarea Spaniei republicane care faci parte, pentru întări
teriale de producţie constituie tiv© şi neproductive, deşeurile tăţi specializat© — întreprin jul îm plinirii a 70 de ani. ur şi, apoi, la războiul antihitle rea Partidului Comunist Ro
o sarcină centrală pentru toate stnt o sursă de alimentare con derea de colectare a metalelor mătoarea scrisoare : rist. pînă la viotoria finală a mân, a unităţii rîndurilor sale,
Întreprinderile şî organizaţiile tinuă a Industriei, substituind şi întreprinderea de contrac Draqă tovarăşe Stoica. supra Germaniei naziste. pentru creşterea continuă a
economice. îndeplinirea el cu In mare parte necesarul de tări şi achiziţii pentru indus Partidul, poporul nostru a rolului său de forţă politică
succes necesită luarea unor materii prime şi materiale noi, tria uşoară. In acest sens acţio .Cu prilejul Îm plinirii a 70 preciază. de asemenea, In mod conducătoare a societăţii noas
măsuri energice pentru intensi determ ined In ultimă instanţă nează şi cooperaţia de consum. de ani de viată. Comitetul E deosebit, aportul pe care l-ai tre socialiste.
ficarea acţiunii de economisire diminuarea substanţială a chel De asemenea, pe linia organi xecutiv al Com itclului Central adus. în anii de după 23 A u
a m ateriilor prime şi materia tuieli lor materiale de produc zaţiilor de masă şî obşteşti — al Partidului Comunist Român gust 1944. — ca membru al Co A i participat şi participi, de
lelor, de identificare a unor ţie. In favoarea recuperării şi sindicate. U.T.C., pionieri si Ui adresează, cu profundă căl mitetului Central, In activita asemenea, activ, in cadrul con
noi resurse capabile să con valorificării deşeurilor şi ma comisii de femei se desfăşoară dură Si stimă tovărăşească, tea de partid, sindicală. în a- ducerii partidului, Ia acţiunile
relaţiilor
pentru
dezvoltarea
ducă la economisirea muncii terialelor uzate pledează Şi o largă acţiune patriotică pen cordiale felicitări şi urări de paralul de stat — Ja lupta pen
sociale, la creşierea gradului faptul că 1n prezent, in ţările tru colectarea deşeurilor de la sănătate si fericire. tru instaurarea puterii popu dc colaborare m ultilaterală cu
toate tarile socialiste, pentru
de eficientă. avansate din punct de vedere unitătî $i populaţie. Partidul nostru comunist, noi lare Şi construirea noiî orîn- întărirea unităţii sistemului so
Intre marile resurse ce pot economic, s-a dezvollat o ade Ca urmare a acţiunilor des toii cei care le cunoaştem din duiri sociale, la înflorirea cialist mondial, pe baza mar-
fi atrase cuj rezultate deosebit vărată industrie a recuperării făşurate pe multiple planuri. munca ric fiecare zi, dăm o României socialiste, la înfăp xism-leninismului şi a interna
de favorabile In circuitul eco şi valorificării deşeurilor, nu In judeţul nostru s-au colectat înaltă apreciere activităţii pe tuirea întregii politici a Parti
nomic. o pondere apreciabilă meroase ramuri şi Întreprin şî pus Ia dispoziţia industriei care ai desiăşural-o. cu pasiu dului Comunist Român. ţionalismului proletar, pentru
o deţine colectarea, recupera deri producînd bunuri mate spre valorificare, în primul se ne revoluţionară şi dăruire întărirea solidarităţii P.C.R, cu
Apreciind devotamentul tău
rea. valorificarea si utilizarea riale avlnd la bază aproape in mestru al acestui an, importan timp de mai bine de cinci de fată de partid şi fidelitatea fa partidele comuniste si munci
toreşti. cu ţoale forţele anti-
m ateriilor şi materialelor uzale exclusivitate deşeurile. De alt te canlităti de deşeuri. Astfel, cenii. ca m ilitant al partidului, lă de interesele poporului nos îinperialîste. In acelaşi timp.
şi a deşeurilor de metale, texti fel. trebuie arătat că, pe baza s-au colectat peste 450 000 to pentru realizarea idealurilor tru. Comitetul Central al p arti iti aduci contribuţia Ja reali
le, hîrlie, sticlă, cauciuc etc. datelor furnizate de practică, ne fier vechi. 36 000 tone fontă de libertate, proqres şi pace dului te-a ales membru al Co zarea politicii României de co
Rezultate In urma proceselor economişti şi specialişti de veche. 700 tone deşeuri cu- ale poporului român, pentru mitetului Executiv al Comite laborare cu toate statele lunii),
tehnoloqice şi de muncă în în mare reputaţie pe plan mondial proase, 270 tone deşeuri plum- cauza nobilă a edificării socia tului Central. In această func fără deosebire de orînduire so
treprinderi $i organizaţii eco au ajuns la concluzia că o ve boase şi peste 120 tone alu In apropiere stadionului „Corvmul", din Hunedoara, au fost lismului şi comunismului în ţie de deosebita răspundere, cială, la cauza prieteniei Intre
nomice, acestea se ridică la ritabilă industrie modernă de miniu. De asemenea s-au mal construite cinci dintre cele mai frumoase blocuri turn ale ora România. împreună cu ceilalţi conducă popoare, a păcii In înlreaqa
canlităti considerabile. Reinte înaltă productivilate si efi şului. lată-le, in imaginea de faţă, aliniate ca la paradă. Fiu devotat al clasei mun tori ai partidului, ai adus şi lume
grarea lor jn circuilul econo cienţă este de neconceput fără colectat 213 tone deşeuri tex citoare. le-ai dăruit incă din ti aduci o contribuţie preţioasă Iti dorim, scumpe tovarăşe
mic se impune ca o necesitate valorificarea intensivă a ma tile. 600 tone deşeuri de hîrlie nerele mişcării muncitoreşti, ai la elaborarea politicii interne Stoica, ani m ulţi si putere de
dictată de raţiuni economice teriilor prime. şl 330 tone de sticlă. luat parte activă Ia constitui si externe a partidului şî sta muncă spre a putea duce mal
majore, in primul rind de ne Judelui nostru dispune In Cu toate că cifrele de mai rea detaşamentului ei marxist tului nostru. departe frumoasa ecliviLate pe
voia mobilizării tuturor posi acest sens de posibili f ăli foar r--------------------------------- ’ v leninist — Partidul Comunist Noi toti apreciem fermitatea care ai desfăşurat-o In slujba
b ilităţilo r la creşterea eficien te larqi si variale. Existenta sus impresionează prin mări- Român — la qlorioasa activi cu care militezi pentru a con partidului, a poporului român.
tei. m arilor întreprinderi producă mea lor, acestea nu oglindesc Sărbătoarea constructorilor tate de o jumătate de secol n tribui la realizarea cu succes La această aniversare îti a
Deşeurile reprezintă în pri toare şi consumatoare de me partidului nostru. îndeplinind a hotărîrilor Congresului al v dresăm cu toţii, din adîncul î-
mul rind valori materiale, sini tale. a unităţilor consumatoare L. MAGUREANU cu abneqatic şi devotament X-loa dc făurire a societăţii ntmîi. un cald şi sincer .La
purtătoare potenţiale de muncă de diverse materiale — textile O am enii schelelor fi-au sorbolorit dum inica liu a lor, după o- sarcinile încredinţate de par socialiste m ultilateral dezvol mulţi a n i!“ .
socială Irecută si de aceea litrtie sticlă, cauciuc — pre bicelurl fi d o tin l tro d iţ ionol©. D om ul, cinlecul fl veselio ou adus tid ai adus o contribuţie de
un nou omagiu muncii.
irosirea lor nu este permisă. cum şi consumul populaţiei ae- seamă la lupta împotriva orîn- COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL
Pasta SCO da constructori de la fantierele nr. 1 |i 2 ala T. C.
In al doilea rind prin cantila- ncrează cantităli foarte mari (Continuare în pag. a 2*o) Deva }i-au . dat iptiln ire de „Z iu a constructorului* in solo Clubului duiril burqhezo-mosiereşti, la AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
U>a lor- apreciabilă si DrJn ca de deşeuri. Penirp colectarea (in d icate lo r din Deva. Aici, fo rm a ţiile artistice ale clubului fi |an-
racterul lor de însoţitori per* şi valorificarea lor, in judeţ
Ilarelor ou preie n to t un bogat progrom de m uiică u$oaro fl popu
lara, dansuri, Iar T.A.P.L. Deva o pus la d is p c iitia constructorilor Masă oferită cu prilejul celei de-a
pi fa m iliilo r lor un varlot sortim ent de băuturi şl produse culinare.
Intr-a atmosferă de voie b u n i, constructorii deveni ou clntal fl dan
sat toata ilu o , au toastat pentru rodnicia muncii lor, urin d u -fl noi
Ritmuri accelerate de lucru- succese in opero de in a ifa re o e d ificiilo r Industriale fi social-eul- 70-a aniversări a zilei de naştere
turole.
Constructorii m ineri din Vatea Jiului au p a rticip a t la un pro
gram satlric-m uilcel p reientot de brigada fa n tle rulu l T.C.M.M. fl a tovarăşului Gheorghe Stoica
la numeroase întreceri sportive o rg o n iia te in celaborore cu con
imperativul lile i in agricultura structorii de locuinţe din le c a lito le . In sola clubului de la şan*
Herul T.C.M.M. s-au d e s fifu ro t m eciurile de foh fi te n ii de mosa,
In poligonul de trogere - probele de tir, lor la b a ie le sportive din Comitetul Executiv al Comi Eleua Ceauşescu, Ion Glieor- stantin PIrvulescu, Chîvu Stoi
Anlnoosa i-au disputat întrecerile de popice, «olel, fotbal, a le r tatului Central al Partidului qhe Maurer, Paul Nîculescu- ca. Gheorghe Vasilichi, Petre
In ultimele patru zile. din şl tnsămlnlarea culturilor In loacele existente, este posibil gări fi Jocuri sportive. C iftlg ă to rilo r le-eu fost inm lnate diplom e şl Comunist Român a oferit luni M lzil. Gheorghe Pana. V irgil lonescu, prini-secretar el Co
cauza timpului nefavorabil, mirişte. Cele citeva sute de şi imperios necesar totodată ca ,,Cupo constructorului“ . scara, la Mangalia Nord. o ma Trofin. IIic Verdeţ, Maxim m itetului judeţean Constanta
real iz ii ri le înreqistraie la exe- ha arate, din suprafaţa de ritm ul de lucru pe ogoare să Sărbătoarea constructorilor din Valea Jiului a continuat opol la să cu prilejui celei de-a 70-a Berqhianu. Constantin Draqan. al P.C.R.
m larea lucrărilor aqricole au 12 000 ha planificată, denotă că se intensifice în mod simţitor eabano Rusu fl In localurilo spoeloi om enajale pentru acest eveni aniversări a zilei de naştere a Emil Drăqănescu, Jonos Fa/e- In cinstea sărbătoritului a
fost destul de anemice. Evi orqanîzarea în flux continuu a în toate unităţile aqricole din ment. Şl aici ca şi la Deva oam enii schelelor - Intr-o olm oifera tovarăşului Gheorghe Stoica, kas. Petre Lupu. Manea Mă- toastat tovarăşul Nicolae
dent inlîrzierea. chiar şi nu lucrărilor a rSmas undeva la entuilasta fl p lin i de veselie — ou adus un omagiu muncii fi no membru al Comitetului Execu nesc.u. Dumitru Popescu, Leon- Ceauşescu.
mai cu o zi, a recoltatului, se periferia preocupărilor condu judeţ. b ile i meserii de constructor. tiv al C.C. al P.C.R. le Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan
mănatului sau a praşilelor se cerilor de unităţi. Numai aşa Au luat. parte tovarăşii Voîtec, losif Banc, Petre Bln- A răspuns, mulţumind, tova
soldează cu diminuarea sub se explică, de altfel, de ce s-a N. TIRCOB Nicolae Ceauşescu, cu soţia, jovici. Miron Conşlanlinescu, răşul Gheorghe Stoica.
stanţială a recoltei, fiind nece creat un decalaj de peste 1 000 Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Conducătorii de partid şi de
sare eforturi suplimentare, rit ha între suprafeţele pe care lliescu, Carol Kiraly. Vasile stat I-au felicitat cu căldură
muri mai intense de muncă s-a făcut secerişul şi cele ara Patilinet, Ion Stânescu, cu so pe sărbătorit, adresîndu-i cor
pentru a reduce pierderile. O te şi însămintale cu culturi ţiile lor. Mihai Marinescu. Ion diale urări de sănătate şi fe
asemenea cerinţă se pune cu duble. Slaba mobilizare a co Pătan, Corneliu Mănescu, Con ricire.
acuitate in fata cooperatorilor, operatorilor la eliberarea tere
mecanizatorilor, a conduceri nului. la care se adauqă folo
lor de unilăti şi cadrelor teh sirea cu randament scăzut a
nice. preselor de balotat, lasă am
In primul rintl se impunp a- prente vizibile asupra ritm ului
lenliei Impulsionarea recolta zilnic de efectuare a arături CIINSIĂTDIRI Dl LUCRU
tului cerealelor păioase. Cule lor. ceea ce s-a realizat pînă
67 procente înregistrate la se acum reprezenlînd mai puţin
cerişul orzului şi pesle 300 ha decîl norma zilnică a 100 de
de pe care s-a recoltat griul in tractoare !
cooperai ¡vele aqricole repre Dup* un demaraj promiţător, Cil D M ÏII JUDIIE\l
zintă rezultate nesalisfăcătoa- nici în întreprinderile agricole
rn. uiinoseînd faptul că numai de stat nu s-au folosit cu în
prin utilizarea combinelor la treaga ca.pacilale utilajele din
întreaga capacitate se poale dotare Efectuarea secerişului Biroul executiv a l'C o n s iliu ridică în circum scripţii. Pre
strînqe zilnic producţia do pe la orz pe numai 76 la sută din lui judeţean al Frontului U ni zenta la consfătuiri a cadrelor
mai mult de 000 hectare. Pen suprafaţa cultivată şi realiza tăţii Socialiste şi-a prevăzut, de conducere dc la unităţile de
tru a asiqura folosirea deplină rea culturilor duble pe numai pe agenda de activităţi pe tr i Gospodărie comunală şi loca-
a combinelor, conducerile uni 120 ha evidenţiază cu priso mestrul 11!. organizarea do tivă. organizaţiile comerciale,
tăţilor si carirelp tehnice au sinţă necesitatea ca şefii fer consfătuiri dc lucru cu depu a lucrătorilor dc la consiliile
rlaiona să siabilească cu pre melor şi consiliile de adminis taţii Consiliului popular jude populare a dat posibilitate lă
cizie. din timp. tarlalele unde traţie să-şi intensifice eforturi ţean. Duminică. 19 iulie, au a m uririi pe loc a unor proble
recollalul se efectuează me le în vederea sporirii sim ţitoa vut loc astfel de consfătuiri la me ridicate de deputaţi şi a
canizat şi să facă drum urile de re a vitezelor de lucru şî a Petroşani, Deva. Hateq şi Că" preluării celor pe care trebuie
acces în lanuri. Slrîns legat de randamentului pe fiecare trac lan. la care au luat parte to să le rezolve în continuare.
orqanîzarea şi desfăşurarea se tor şi combină. varăşii Dav(d I.az.ăr, secretar al In încheierea consfătuirilor
cerişului. tovarăşul ing. Emil O subliniere aparte se im Comitetului judeţean dc par membrii Biroului executiv al
Chirilă. director adjunct la Di pune In legătură cu termina tid, membru al Biroului execu Consiliului judeţean al Fron
recţia agricolă judeţeană, re rea tn cursul acestei săptămtnl tiv al Consiliului judeţean al tului Unităţii Socialiste. au
marca qrija deosebită ce tre a praşilelor In loale unităţile Frontului Unităţii Socialiste, prezentat sarcinile actuale ce
buie acordată condiţionării agricole, cultivarea lequmelor Sabin Boliclu şi Marla Cretu, revin deputaţilor în legătură
produselor la inmagazinare. pe înlreaqa supraia|ă st plan vicepreşedinţi. Mlrcea f.ăsconi, cu intensificarea acţiunilor de
depozitării separate a seminţe tarea tutunului (procentele la secretarul Biroului executiv al qospodărire şi înfrumuseţare,
lor si a recoltei din lanurile ultimele dou* lucrări sînt de Consiliului judeţean al F.L'S. de refacere a localităţilor care
atacate de dăunători, precum numai 95 şi respectiv 40 Ia su Căutind să le dea un cit.m ai au suferit de pe urma calami
si achitării obliqatiilor contrac lă — n.n.). eficient caracter de lucru şi tăţilor. efectuarea în cele mai
de schimb de experienţă, pe bune condîtiuni a lucrărilor a-
tuale. Acţionînd enerqîc Şi cu o lingă orqanîzarea lor pe zone
Un Joc Important pe agendă perativitate, folosind din plin La ferma nr. 3 a I.A.S. Sintămoria-Orlea secerişul griului se află in plină desfăşurare. Foto j C. CIOBOTA — practică încetăţenită încă qricole. contractarea de fura
je, colectarea de deşeuri «4c.
M ocupa execularea arăturilor tim pul favorabil, forţele şl m tj- din anul trecut — la actuale Deputaţilor li s-a recomandai
le consfătuiri fiecare deputat să organizeze în tlln îrl cu ale-
a prezentat informări despre qătorii. să ia parte activ* Ia
modul cum a acţionat pentru adunările generale din Indus
de aviaţia din ţara noastră au distribuit familiilor care artistice ale Casei de cul transpunerea în viată a propu trie şi aqricultură în care se
C R O N I C A D U M I N I C A L Ă de la avionul lui Vlaicu şi au suferit de pe urma inun tură din Petroşani — taroful nerilor făcute în campania e- dezbat sarcinile de plan pe
pi mi in prezent.
daţiilor peste
600 articole
In încheierea festivităţii a noi de îmbrăcăminte, cum fi soliştii vocali, cu cele din leclorală. la lnlîln îrile dintre 1971, să desfăşoare o perma
Aninoasa, Baniţa şi Iscroni,
a avut loc un act djj solida părate şi acordate in dar de intr-un spectacol folcloric deputaţi şi aleqători şi In se nentă muncă de informare po
ţarea şi dezvoltarea aviaţiei siunile consiliilor populare, cît
Festivitatea din satul Aurel Vlaicu româneşti. S-a subliniat cu ritate şi profund umanism personalul navigator al în inedit. litică a cetăţenilor, de popu
acest prilej cd fu România din partea aviatorilor fală treprinderii „TAROM” Bu Alte asemenea spectacole şi despre problemele care se larizare a legilor.
de locuitorii acestui sat. Ei
cureşti.
La puţin timp după săr aviatori de la TAROM Bu a luat fiinţă prima com;)a- şi. întreceri avtistice s-au
bătorirea Zilei aviaţiei, sa cureşti, organizatorii acestei nie din lume pentru trans desfăşurat la clubul din Lu-
tul Aurel Vlaicu a găzduit plăcute m anifestări. porturile aeriene de pasa Spectacole la Bulzeşti şi Iscroni peni — cu participarea ar
duminică din nou o festivi A via to rii bucurpşteni au geri. tiştilor amatori din Vulcan,
tate de acest gen, care a a- depus o coroană de flori la Oaspeţii au vizitat in con Din cauza timpului nefa şi soliştii vocali de la cămi Pelrila. Lupeni şi formaţia de A început plantatul roşiilor în sere
vut loc cu prilejul împlinirii bustul lui Aurel Vlaicu de tinuare casa memorială şi vorabil, manifestările cul- nul cultural din Băiţa. dansuri şi muzică uşoară a
a 50 de ani de la înfiinţarea lingă casa părintească. Lu- muzeul „Aurel Vlaicu", s-au tural-arlistice de pe Muntele Casei de cultură, din Petro Zilele acestea, la com toate cele 10 hectare pla
Transporturilor Aeriene Ro ind cuvintul, losif Motani, întreţinut cu familia Vlaicu. Găina nu s-au putut desfă dt şani. La clubul din Vricani plexul Intercooperattsi de nificate. Firele de răsaduri
mâne. /Iu luat parte repre comandant de aeronavă.^are A fost vizionat apoi, fu sala şura pe locul ce a intrat La căminul cultural din şi-au dat intilnire formaţiile sere din Sinlandrei a în — circa 350 000 bucăţi —
zentanţi ai Consiliului popu a consemnat pînă acum in căminului cultural, filmul deja în tradiţia morilor săr Iscroni s-a desfăşurat dumi din Vulcan, Pelrila,Casei de ceput plantatul roşiilor. A c sînt produse In sera Inrnul-
lar judeţean, ai Comitetului carnetul său de bord peste „TAROM 70“ , prezentai spe bători populare cimpeneşli. nică o amplă activitate ar cultură şi cea aparţinind ţiunea se realizează, deo lllo r a complexului. Este
judeţean pentru cultură şi 6 milioane kilometri zburaţi, cial la această sărbătoare, A rtiş tii amatori hunedoreni tistică. Cum serbarea cim- coo¡)eralivei „Jiul" din Pe camdată, pe 4 ha, urmlod prevăzut ca în ciclul doi dc
artă. ai Consiliului popular a evocat personalitatea lui care redă as/)ccle interesante au evoluat însă pe scena că penească, prilejuită de „Ne- troşani. Aceste întreceri tra ca, pe măsură ce construc recoltă să se ob|lnă o pro
comunal Geoagiu. Localnicii Aurel Vaicu şi însemnătatea din activitatea întreprinderii minului cultural din Bul- deia tulipanului', nu a avui diţionale au fost urmărite şi torul asigură darea în folo ducţie loială dc 450 lone
de tranS))orturi aeriene ro
loc datorită timpului nefa
viu aplaudate de numeroşii
s-au bucurat de prezenţa fu activităţii creatoare a mare mâne in (ara şi pesle hotare, zeştii de Sus. De o bună vorabil, pc scena căminului localnici şi de oaspeţii veniţi sinţă şl a altor suprafeţe, roşii.
plantatul să se eicclueze pe
mijlocul lor a unui gntj; de lui inventator pentru înfiin infăţişînd drumul parcurs primire s-au bucurat taraful şi-au dat înlilnirc formaţiile din tonte colţurile judeţului.