Page 70 - Drumul_socialismului_1970_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4832 @ MARTI 21 ' UL |E 1970

Despre unele forme de prestări de servicii 0 HOTĂRÎ RE A CONSI­
FRUNTAŞII ÍN ÎNTRECEREA

N-a trecut de mult prin
V-/ Hunedoara. Parcurge stră­ Oxigen pentru „plăminif LIULUI DE MINIŞTRI
zile dc unul sinqur şi me­
PATRIOTICA IŞI CONSOLIDEAZĂ ditează. Au crescu Domîi
Castanii
ornamentali.
şi
arţarii şi-au tn ttln it coroa­ privind repartizarea şi
nele Ia m ijlocul străzilor.
Caută cu privirea să gă­ iniţiativelor care se sufocă !
RENUMELE sească pomii pe care i-a > încadrarea în muncă a
plantat şi el cu ani In urmă.
O rlcît s-ar strădui nu reu­
Pină nu de mult secţia de re­
curăţarea chimică a unui cos­
şeşte să-şl amintească locul. parat televizoare a cooperati­ „urgentă în 24 de ore" pentru
tum prin cooperativa „Progre­
S-au schimbat multe. ve1' „Solidaritatea" din Deva sul", tot din Deva. erau în- absolvenţilor din învă-
După cum se ştie, comuna munei s-au prins la între­ nicia şi devotamentul lor. In Da. Aşa e Hunedoara. Aici nu mai răspundea la ape­
Geoagiu a primit drapelul cere şi, împreună, au pornit citeva săptămini cetăţenii se schimbă în fiecare zi lurile „depanări la dom ici­ tîmpinati cu formula • „Nu
de comună fruntaşă in între­ să-şi măsoare puterile gos­ din Gelmar au curăţit stră­ cfte ceva. Se schimbă pen­ liu ". Acum problema s-a primim urqente. Nu le putem
cerea gospodărească pe anul podăreşti cu celelalte comu­ zile şi casele de mllul gros tru că oamenii ei vor s-o rezolvat. De ce scriem totuşi satisface si atunci nu nc mai ţămîntul de zi al
Î969. ne ale judeţului. A fost un lăsat de apele Mureşului re­ iacă pe zl ce trece tot mai despre acest fenomen ? Pentru încurcăm cu ele”. Realitatea
— Anul trecut — spunea an de muncă rodnică. La vărsat. Pe. străzi au apărut frumoasă. că în el se întrevede tendinţa însă era alta. Citva timp. o
atunci Aurel Zaharie, pri­ Geongiu-Băi s-au construit din nou flori, alături de şan­ Priveşte trandafirii de pe de e căuta motive spre a face maşină de călcat a fost defec­
marul comunei — s-au exe­ 2 000 metri pătraţi de tro­ tierele din care renasc tro­ strada Ciprian Porumbescu. să sucombe o iniţiativă bună tă. Răspunsul însă îi arunca In liceelor de specialitate
cutat lucrări obşteşti, prin tuare, în satul Rengheţ s-a tuarele şi casele distruse. Ac­ ParÎLimil lor se revarsă care nu convine cuiva, sau ca­ confuzie pe mulţi solicitanţi
muncă patriotică, In valoare modernizat şoseaua, iar in ţiuni similare s-au organizat darnic p lin ire oameni, prin­ re. nealiincnlală suficient ru deşi forma respectivă de pre­
de peste 800 000 lei. Intr-un alte părţi au continuat lu­ pe unele străzi din satul tre blocuri. Cu ani fn urmă dorinţa de mai bine. devine la stare continuă să existe. A lte­
fel sau altul, toţi locuitorii crările de electrificare. Aici Aurel Vlaicu Atunci ci n-d pe acest loc se depozitau un moment dat nerentabilă le sînt însă carenţele ei. To­
au contribuit cu clte ceva la la Geoagiu unde se vorbeşte dealul de Ungă Homorod s-a gunoaiele vechiului oraş. pentru întreprindere sau insti­ varăşului Alexandru Manqe- Consiliul de M iniştri a emis data stabilită de M inisterul In-
gospodărire a şl înfrumuse­ despre parcuri şi zone verzi despicai şi a început să Dacă i-ai spune unui vizita­ tuţie. lusz. vicepreşedintele coopera­ o hotărîre privind repartiza­ vătăm lntului pentru reparti­
ţarea satelor noastre. au fost plantaţi 5 000 de alunece la vale, ameninţind tor acest lucru nu le-ar lată discuţiile pe care le-am tivei. i-am pus întrebarea da­ rea şi incadrârèa în muncă a zare.
In vederea repartizării nomi­
Acestea sînt cuvinte care arbori ornamentali pe mar­ blocarea Mureşului, zeci de crede. Dar nici nu trebuie purtat pentru lămurirea feno­ că există perioade cînd atelie­ absolvenţilor în vătăm intului de nale in producţie a absolven­
reprezintă numai sinteza u­ ginea şoselelor şi in incinta cetăţeni din comuna Geoagiu să creadă. E de aiLns că şlie menului cu tovarăşul Nicolae rul de curălat chimic nu face zi al liceelor industriale, agri­ ţilor, se instituie In fiecare li­
nor realităţi şi preocupări. staţiunii balneoclimaterice. au lucrat acolo ca srt prevină el şi hunedorenii. Ivanov, şeful atelierului de re­ fată tuturor solicitărilor de ur­ cole, silvice, economice şi sa­ ceu de specialitate o comisie
In ultimii ani s-au electrificat Acum fruntaşii fn între­ pericolul. Alături de ei erau parat televizoare a sus-numitei qente ? nitare. compusă din directorul acestu­
satele Rengheţ, Bozeş şi cerea pentru buna gospodă­ sute de cetăţeni din ţoale cooperative ■ — Da. în preajma sărbători­ Holărîrea prevede că absol­ ia, diriqintele clasei şi delega­
Băctia, au fost construite rire vor să-şi consolideze re- colţurile judeţului Mulţi — Mai efectuaţi depanări la lor. cînd toată lumea se qră- venţii acestor licee, care nu tul direcţiei judeţene pentru
magazinul universal, brutrf- numele. Sub îndrumarea co­ dintre oaspeţi erau concurenţi domiciliu ? beşte. continuă studiile fn invăţămln- probleme de muncă şî ocrotiri
în întrecerea pentru buna
ria şt şcoala din localitatea mitetului comunal de partid, gospodărire, dar fn faţa pe­ Meditînd — Nu. Am ales cîteva comenzi făcute tul superior la cursul de zi vor sociale. Absolvenţii liceelor de
de centru, s-a ridicat casa consiliul popular mobilizează — Din ce cauze ? .,1a 2-t de ore" şi la „3 zile". fi repartizaţi In activităţi pro­ specialitate care nu au promo­
de cultură de la Geoagiu- cetăţenii la înfăptuirea pla­ ricolului. elementul cel mai Curios e că solicitările ,.la 3 zi­ ductive tehnice, economice sau vat examenul de bacalaureat
sanitare. Aceştia vor fi înca­
Băi, căminul cultural din nurilor gospodăreşti fn care important era unitatea de — Mai in tii conducerea co­ le" au lost satisfăcute in 24 de drai! la locurile de muncă, In vor fi repartizaţi p e , locurile
satul Aurel Vlaicu, şcoala fioureoză ca principale acţiune. operativei n-a răspuns la un ore tn timp ce comenzi din specialitatea obţinută prin stu­ rămase neocupate de către cci
cifre şi fante pe străzi­
din Homorod ;t alte obiec­ obiective extinderea reţele­ Zilele trecute am spicuit referat al nostru prin care ce­ prima urgentă erau satisfăcute dii sau în specialităţi înrudite, care posedă diploma de baca­
tive social-culturale. In co­ lor electrice acolo unde doar citeva ream să ni se asigure măsurile a treia zi. iar despre altele pentru care se cer studii medii laureat. Ocuparea posturilor
mună există acum liceu şi lipsesc, modernizarea dru­ dintr-un bilanţ al acţiunilor de proiecţia muncii pentru lu­ n-am mai putut afla dacă au de specialitate sau ca munci­ pentru care se cer studii me­
cunoscuta staţiune agricolă murilor, plantări de flori şt organizate: „Ptnă la 1 iulie crătorul care se deplasează la fost onorate sau nu. tori calificaţi în meserii care dii dc specialitate se va putea
experimentală, iar cîteva sa­ arbori ornamentali ele. Fie­ s-au realizat lucrări obşteşti dom iciliu. Se lucrează sub ten­ solicita cunoştinţe tehnice de face numai după obţinerea di­
luni ale anului le Hune­
te slnt străbătute de cureaua care sat, fiecare circumscrip­ în valoare de 508 300 lei. In siune înaltă, multe apartamen­ Se mai tntîmplă că Ic ridică nivel mediu. plomei de bacalaureat al lice­
de asfalt care a fost aşternu­ ţie electorală şi comitetul ce­ primele 0 te sînt umede, unii cetăţeni îş! clienţii direct de la atelier, şi Ministerele, celelalte organe ului de specialitate absolvit.
atunci nu mai apar în eviden­
tă cu clţiva ani tn urmă. A- tăţenesc au sarcini precise S-au transportat şi aşternut tin televizoarele pe dulapuri tele noastre — ne spunea res­ centrale şi locale in subordi- Holărîrea prevede ca M inis­
cejte înfăptuiri au înmănun­ fn această acţiune importan­ pe drumuri 2 000 mc de înalle. au pretenţia ca lucră­ ponsabila centrului dc primire. nea cărora funcţionează lice­ terul Muncii să elaboreze îm­
cheat două elemente valoroa­ tă care redă comunei noi va­ piatră şi balast, au fost re­ torul nostru să se descalte ele industriale, aqricole, silvi­ bunătăţirile Şi completările ne­
s e : grija conducerii de par­ lori economice, edilitare şi parate 4 poduri, s-au execu­ doarei cînd intră în casă. ceea ce mă­ Confuzia, indisciplina — căci ce şi sanitare vor lua măsuri cesare la nomenclatoarele de
tid şi de stat pentru dezvol­ urbanistice. Inundaţiile şi tat noi lucrări de întreţinere reşte pericolul de electrocu­ cum altfel pot fî numite aceste de repartizare în producţia a specialităţi ale cadrelor t <ii,
tarea multilaterală a fă rii şl ploile abundente din ultima .şi dezvoltare ne cele 3 hec­ tare. aspecte? — nu lac altceva dc- absolvenţilor acestora, cores­ precum şl la indicatoarele ta­
hărnicia oamenilor. vreme au încercat parcă să tare de parcuri şi zone verzi, Ne-am adresat şi tovarăşu­ cît să compromită în faţa cetă­ punzător cu necesităţile orga­ rifare de calificare, tn vederea
Răspunzînd unor obşteşti stingherească iniţiativa si etc. Intre timp s-au terminat lui Nicolae Gherman, preşedin­ ţeanului o formă de prestare nizaţiilor socialiste. La repar­ încadrării absolvenţilor lice­
îndemnuri şi chemări, locui­ munca pentru frumos, dar lucrările de electrificare fn tele cooperativei pentru care cooperativa s-a tizare se va ţine seama şi de elor de specialitate I de ase­
poartă in jurul
Paşii fl
torii din cele 11 sate ale co­ oamenii au răspuns cu hăr­ satul. Homorod şi se apronie teatrului nou. Aşa i spun — Devenise nerentabilă din străduit mult. necesarul celorlalte organe menea, va stabili, pe speciali­
de sfîrşit electrificarea satuhd hunedorenii acestui lăcaş punct de vedere financiar pen­ Şi în primul şi în cel dc-al centrale si locale care nu pre­ tăţi şi meserii complexe, pe­
tru cooperativă activitatea
de
Suseni. Tot pentru electrifi­ de cultură, deşi un alt depanare a televizoarelor la doilea caz avem de-a face cu gătesc asemenea cadre. In ceea rioada necesară ,cît vor lucra
care, în satul Văleni au fost teatru n-a existat nicio­ dom iciliu V două iniţiative bune, născute ce priveşte absolvenţii liceelor ca stagiari. M inisterul Invăţă-
In Industria locală plantaţi stllpii necesari' dată aici. Intîlneşle tran­ din dorinţa de a pune la dispo­ economice. repartizarea fn m intului. în colaborare cu ce­
— Nu. Dar le referatul sec­
muncă a acestora se va face
Alături de acest succint dafiri pomi ornamental] şi ţiei nu aveam ce răspunde. Re­ ziţia populaţiei forme civiliza­ pe baza unui plan anual de re­ lelalte ministere, elaborează în
te de servire, dar care
sînt
prezent măsuri pentru îm bu­
al
acţiunilor
rezumat
Cantifăfi sporite de gospodăreşti, comunicat Co­ copii. M ulţi copii. Unii se glementările In legătură cu a- gala să sucombe sau să se partizare numerică. întocmit nătăţirea planurilor şl progra­
joacă printre tufele de flori.
compromită din cauze a căror
misiei judeţene pentru or­ Clte un trecător fî prinde ceastâ profesie nu prevăd nimic înlăturare — judece oricine — de M inisterul Muncii, alte m i­ melor de învâţămînt ale lice­
în cazul de faţă. Â da dispozi­
elor de specialitate pentru a
nistere. organe centrale sl lo ­
materiale de construcţii ganizarea si îndrumarea în­ tandru de mină şi-i ..smul­ ţie să se lucreze în continuare stă în puterea cooperatorilor, cale. corespunzător cu necesi­ asigura inteqrarea în cît mai
figurează
trecerii.
numele,
deputaţilor Dan Sabin, Josif ge" dintre flori. Lc explică în aceleaşi condiţii Înseamnă a conducerii cooperativelor si tăţile organizaţiilor socialiste. bune condiţii a absolvenţilor
Unităţile de Industrie locală din judeţ creai pre­ cu calm de ce nu au voie a suporta eventualele consecin­ cel mult a forului lor tutelar Repartizarea absolvenţilor în activitatea productivă. Ab­
misele unei mai bune aprovizionări a şantierelor cu Ştefan. Petru Dudas. loan să sr joace printre flori. ţe. Totuşi, cu aceeaşi rapidita­ judeţean. din invăţăm fnlul de zi al lice­ solvenţii liceelor Industriale,
materiale de construcţii. La Vaţa, in cadrul secţiei de Lai, Mareş Aurel. loan Ho- Copiii tl privesc cu ochii te servim pe solicitanţii ale că­ Fenomenul l-am mai fn lîln il. elor de specialitate care nu agricole şi silvice pot candida
cărămizi, a iosl pusă in funcţiune o presă care poate morodean. Lucia Merchesan, plini de mirare, apoi fuq ror televizoare necesită doar Iniţiativa, noul. au darul să continua studiile în tnvătâ- la ocuparea funcţiei de maistru
confecţiona fn 8 ore pină Ia 20 000 cărămizi eficiente. Simina Samoilescu şi alţii rizînd. contopindu-se în ma­ mici reparaţii sau reglări, du- scoală din obişnuit pe unii oa­ mînlul superior la cursul de zi după efectuarea unu! staqiu tn
La Fabrica de cărămizi de la Prlcaz, cea mat mare Sînt ciţira dintre gospodarii rea de oameni. ctndu-le şi aducîndu-le televi­ meni. Şi, în situaţia aceasla, cel
unitate de acest fel din judeţ, a început să se utilizeze satelor care dinamizează O realitate certă : to(i hu- zorul cu maşina de depanări mai simplu lucru pentru a le se face după prima sesiune a producţie, a cărui durată se
cu rezultate bune un nou zăcămint de argilă, din care mereu pulsul întrecerii, care nedorcnil iubesc florile. Nu la atelier. sugruma e nealimentarea lor concursului de admitere in 1n- stabileşte de ministere şî ce­
se obflnc o producţie de calitate mult mat bună. Şi-au antrenează masele de oameni întîm plător la balcoane — Dar maşina nu satislace cu „oxiqenul" numit tragere vâtămînlul superior, pe bază lelalte orqane ale administra­
început activitatea două poligoane noi, la M L. Petro­ în acţiune. Dar fiecare din zîmbesc In ţoale anotimpu­ toate cererile. de inimă. de cereri adresate de către ab- ţiei de slat, tn funcţie de spe-
şani şi Haţeg, pentru confecţionarea prefabricatelor cele 11 sate îşi are fruntaşii rile zeci şi zeci do. qhivece. — Dimpotrivă, un delegat al cificut ramurii.
din beton săi şi succesele sale. Laolal­ Pe cea mai nouă arteră a O.C.M.A.D.-ului (care are drept solventi conducerii liceului cu
Pe seama extinderii şl modernizării capacităţilor de tă, toţi locuitorii Geoagiului oraşului, magistrala numîlă de control asupra parcului nos­ ION CIOCLEI cel puţin cinci z.ile înainte de (Agerpres)
producţie, a perfecţionării tehnologiei de lucru şt a apără, spre folosul lor, titlul bulevardul Drcebal. se c ir­ tru auto) a ajuns ta concluzia
valorificării mat depline a resurselor existente. între­ de comună frtintaşă. Bilanţul culă Intens. Nu s-a uscat că o folosim neraţional neîn-
prinderile hnnedorene de industrie locală produc anul din primul semestru arată că încă betonul trotuarelor şi cărcînd-o la întreaga capacita­
acesta o cantitate de maleriale dc construcţii care în­ ştiu să fructifice priceperea oameni} au plantat pomi. te (la tonaj, adică — n.n, I).
trece valoric realizările din 1960 cu peste 10 m ilioa­ şi .hărnicia gospodărească. Peste tot flori, peste tot — Forma aceasta de servire SI m W DEŞEURILOR
pomi. peste tot verdeaţă. s-a născut din dorinţa de a
ne lei.
TUDOR SPATARU Contribuţia 'tu tu ro r. Nu moderniza activităţile noastre
există localnic să nu fi şi ea răspunde bine la nevoile
sădit ceva. Fiecare are cetăţeanului. Ce lacom, o lă­ rioase rezerve. Aceasta rezul­ cestora spre beneficiari. Pen­
pomul Iul. trandafirul luî. săm să sucombe ? tă şi din faptul că recent, în tru creşterea volumului de
De grădinari n-au nevoie. — Să ne dea soluţia Uniunea (Urmare dijv.pbg. t) '-mia unei sumare analize, pla­ colectări şi preluări de deşeuri
Interesantă metamorfoză ! judeţeană. nul iniţial la deşeuri textile o nemetalice s-a preconizat să se
fost suplimentat cu 40 tone, Iar mărească numărul centrelor de
Cu ani în urmă au venit La U.J.C.M. ne dă relaţii to­ de-a nlrequl posibilităţile reale
la sticlă s-au creat posibilităţi
la Hunedoara o dată cu b ri­ varăşul Teodor Bîrlădeanu, şe­ pentru livrarea suplimcnlarâ colectare fn principalele oraşe
gadierii şl doi grădinari. ful serviciului producţie şî din judeţ. Deşi secţia I CNI. către uzinele producătoare a Si comune. Se vor stabili for­
Hunedoara şi-a depăşit sarci­
Ceî doi căutau să le ex­ protecţia muncii. nile de plan şi angajamentele, încă 250 tone deşeuri de sticlă. me stim ulatorii pentru cointe­
plice edililor oraşului din — Vom da în scris coopera­ este necesar de precizat că In ce priveşte descurile de resarea furnizorilor, estici ca
pe judeţ sa se colecteze supli­
acea vreme că ci sînt spe­ tive! ce măsuri să Ia pentru a importante cantităţi de metale cauciuc, acestea pot li în mai mentar pină la sfîrşitul anului
cialişti în floricultură. Dar continua această activitate. uzate au rămas în afara va­ mare măsură puse în valoare
degeaba au bălul pe la — Deci există o soluţie Ia lorificării. Aceasta este o con­ fie prin folosirea lor drept cel puţin 50 tone deşeuri le \-
toate uşile. Nici o între­ problemă ? secinţă a faptului că sînt încă combustibil la fabricile de că­ f'le, 100 tone hîrlîe şi 300 I nG
prindere, secţie, atelier nu — Există, deşi unii cetăţeni multe conduceri de întreprin­ rămidă. fie oricniîndu-lc spre sticlă. importante răspunderi
revin organizaţiilor de masă şi
avea în schemă posturi de ne fac greutăţi tn muncă. Se deri care nu acordă atenţia alte scopuri. obşteşti care trebuie să acţio­
grădinari. Pină la urmă cei anunţă cu reparaţia şi nu stau cuvenită recuperării integrale
doi şî-au schimbat profesia. acasă, îneît lucrătorul trebuie a pieselor uzate şi deşeurilor Pentru intensificarea acţiunl- neze în comun în fiecaro lora-
S-an făcut dulgheri, Astăzi să meargă de cîte 2-3. ori la metalice. De asemenea, însăşi » lor de colectare, preluarea si lilate pentru mobilizarea lu.ht-
Ia Hunedoara ai să qâseşti el, ceea ce nu-i de loc conve­ conducerea I.C.M, nu s-a pre- predarea deşeurilor, pe baza ror surselor de deşeuri ¿r ia
dcsiqur pe sfatete de plată nabil. Apoi mai şi refuză să ocLpat de preluarea deşeurilor indicaţiilor conducerii partidu­ unităţi economice, instituţii şi
şi grădinari. Dar îi poţi lui şi statului, biroul Comitetu­ populaţie.
plătească costul fiecărei depla­ de pe şantiere şl din reţeaua lui judeţean de partid a stabilit
număra pe deqete. Restul sări. aşa cum ar cere simţul cooperaţiei de consum. De all- Colectarea, recuperarea va­
grădinarilor îi înlîlneşti pe echităţii. Dar dincolo de greu­ fol U.J.C.C. a si rămas datoare recent un prograjji de măsuri lorificarea si utilizarea deşeu­
platformele oţelâriilor fu r­ tăţile arătate, noi trebuie să faţă de planul semestrial cu ce trebuie să stea în centrul rilo r metalice şi nemelalice
nalelor şî cocseriilor. Ii în- continuăm această formă de mai bine de 1 000 tone de fier atenţiei tuturor factorilor răs­
tîlneşl! la fiecare bloc. Toţi prestare care, pentru că nu i-a trebuie privilă ca o acţiune c-
oamenii Hunedoarei sînt convenit cuiva, era cit pe-acl vechi. punzători de aceasta acţitne. conomicâ şl patriotică de mare
grădinari. Oare cum va ară­ să fie desfiinţată. In alte ora­ Nevoile sporite de materii In unităţile cu sarcini de colec­ însemnătate, ca o Importantă
ta Hunedoara peste 20 de şe din judeţ ea e aplicată. prime ale industriei uşoare im ­ tare s-a stabilii ca în cel mal cale de creştere a eficientei e­
ani ?... pun să se acţioneze mal ferm scurt timp să se Identifice
La cele mai mori furnale ale Hunedoarei se desfăşoară o intensă activitate pentru spori­ — Cui nu I-a convenit? conomice căreia conducătorii
rea producţiei de fontă şi reducerea consumului de cocs. Numai in primele 20 de zile ale a- N. PANAITESCU — ? 1 pentru atragerea în circuitul toate sursele de metale feroa­ unităţilor şl Instituţiilor, colec­
ceslci luni, s-a dat peste prevederi aproape 500 tone fontă, cu un consum de cocs mai ie- Un alt exemplu. Nu cu mult valorificării a deşeurilor de se şi neferoase precum şi mo­ tivele de salariaţi şi populaţia
dus cu peste 8 kg pe tona de fontă. Foto : V. ONOIU timp In urmă solicitanţii care textile, hîrtie. sticlă, cauciuc. dalităţile si condiţiile de pre­ trebuie să-| acorde toată
apelau la forma de servire Şi aici judeţul nostru are se- luare şi expediere ritm ică a a- atenţia.
Alimentaţia ralionaîB a fe­ te 1n evoluţia sarcinii şl dez­ că singur cantitatea de vita­ llmentar (inînd seamă dc in­
meii gravide reprezintă un voltarea copilului. mina D necesară. In lunile de toleranţa pe care o au Ia a­
factor de o deosebită impor­ Alimentaţia gravidelor tre­ Alimentaţia femeii gravide loanină si iarnă qravida are numite alimente. De aseme­
tanţă, care contribuie la men­ buie să fie variată, gustoasă nevoie de adaos de vitamina D nea, cele care suferă de con-
ţinerea stării funcţionale nor­ şî completă, adică să conţină sub formă dc tablele sau p i­ stipaţie (constipaţia se agra­
male a organismului. Alim en­ proteine, glucide, lipide, să­ cături. Vitamina E favorizează vează în timpul sarcinii) tre­
taţia insuficientă şi neraţiona- ruri minerale, fier şi vitam i­ păstrarea sarcini! tn primele buie să consume mai multe
)ă, ca şi suplimentara Influ­ ne. pentru a asigura evoluţia Opinia medicului specialist luni şl joacă un rol important fructe şl crudităţi, care ajută
enţează nefavorabil evoluţia fiziologică a sarcinii $1 dez­ în menţinerea unei bune c ir­ la evacuarea zilnică a întesli-
sarcinii Şi dezvoltarea fătu­ voltarea normală a fătului. culaţii în vasele capilare. V i­ nujluî. In cazurile de constipatir
lui. Dacă mama nu se alimen- Mesele vor fi luate la ore tamina E se găseşte în legu­ rebelă se pot folosi ceaiuri
lează cu substanţele necesa­ fixe- cantitatea de alimente pe mele verzi, fn cereale, zarza­ laxative, ulei de parafină, la­
re dezvoltării fătului, acestea 24 de orc va fi împărţită în edeme. Copilul care se va naş­ bună parte şl de aceea baza orez, brînzg de vaci proaspă­ lă. Deoarece In tim pul sarci­ vaturi, lapte şi unt. La femeile xative uşoare, dar în nici un
vor fi luate din rezervele or­ cinci ninse, deoarece digestia te va fl sub greutatea norma­ aprovizionării cu calciu rămf- tă, fructe, la care se adaugă nii consumul de vitamina B cu tendinţe de slngcrare Şt a­ caz purgativele draslice. ca u­
ganismului său, va slăbi şi se la femeia gravidă se face mai lă si cu semne de debilitate ne în alimente. lămîie, sare de lămlie, suc de este crescut, gravida va tre­ vort, cantitatea Ingerală prin leiul de ricină şi sarea amară.
va anemia devenind inaptă greu. congenitală. Fosforul, lle n il şl Iodul au roşii etc., pentru a da un gust bui să consume cu precădere alimente nu este suficientă. Unul dintre criteriile dc a-
pentru elorlul pe care îl re­ Repausul după mesele prin­ Grăsimile: In ceea ce pri­ şl ele importantă In alimen­ nial plăcut m lncărurilor nesă­ alimente bogate fn această v i­ Ea trebuie completată prin ta­ preefere a eficacităţii alim en­
prezintă naşterea. Observaţii cipale este obligatoriu. In pri­ veşte raţia de qrăsimi, ea este taţia gravidei, ele contribuind rate. Reducerea cantităţii de tamină. blele si Injecţii. Vitamina K taţiei complete, raţionale îl
intcresanle au arătat creşte­ ma ipar-te a sarcinii, clnd ma­ în jur de 90 gr. pentru 24 de la formarea celulelor nervoa­ sare realizează şi o scădere a Vitamina C măreşte rezis­ are un rol antihemoraqic, fa- constituie creşterea gravidei
rea frecventei mişcărilor In- joritatea gravidelor au greţuri, ore. Se recomandă grăsimile se ale copilului, a globulelor consumurilor de lichide. Scă­ tenţa organismului la infecţii vorizind coagularea sîngelul. în greutate. De aceea, este ne­
îra-ulerine ale fătului, în ro ­ unele chiar şi vărsături, gra­ bogate în vitamina A (unt, un­ roşii şi a dezvoltării fătului. derea consumului de lichide şi împiedica producerea ane­ Ea se administrează asociată cesar ca gravida să sc cintă-
zul cînd s-a suprimat hrana vida va mînca cu precădere tură de peşte), precum şi gră­ Problema sării de bucătărie sub un litru pe zi nu e posi­ miei. Lipsa ei In timpul sar­ cu calciu, în caz de boli he-
gravidei pe timp de 24 ore şi alimente uşoare, pe care le to­ simile vegetale : untdelemnul, a fost mult discutată. S-a sta­ bilă însă decit în condiţii de cinii produce oboseală accen­ moraqice survenite tn timpul rească săplămfnal. fn special
s-au lim itat lichidele la 300 ml. lerează. Va trebui să mănînce uleiul de floarea-soarelui şi b ilit că organismul are nevoie spitalizare. tuată, hemoragii ginqivale şi sarcinii. In a doua Jumătate a sarcinii.
In general, în alimentaţia mai des, cîte puţin, ingerînd niai ales uleiul de porumb. de 10 gr sare pe zi, dar aceas­ Vitaminele au o Importan­ 1n unele cazuri, chiar avorturi. Ca regulă generală, regimul Inceplod din lunile 4-5 de sar­
gravidei se observă două ten­ lapte, limonade. sucuri de fine­ Glucidele se găsesc în za­ ta poale fi redusă la 5-6 gr tă deosebită pentru evoluţia Vitamina C se găseşte în complet al gravidei trebuie să cină se remarcă o creştere în
dinţe diametral opuse şi deo­ le. si alte lichide pentru a e- hăr, pline, cartofi, paste făi­ fără prejudicii. Alimentaţia normală a sarcinii. S-a consta­ fructele si legumele crude şi cuprindă alimente proaspete şl
potrivă de nefondale ştiin ţi­ vila slăbirea prin deshidrata­ noase. Nevoia de glucide este bogată în sare este dăunătoa­ tat că lipsa ori insulicienta u­ fn lapte. Fructele, citricele, ro­ cit niai variate, uşor digesti- greutate care se accentuează
fic. Una constă în supraali- re. In partea a doua a sarcinii, crescută la gravide, deoarece re pentru gravidă. deoarece nor vitamine din alimentaţie şiile. ardeii graşi conţin o ma­ bile şi plăcute. Ele trebuie pre­ In ultimele luni de sarcină,
mentatic, în scopul de a naş- | aceste tulburări digestive dis­ arderile sini mai intense în favorizează retentia ifnei can­ determină tulburări în evolu­ re cantitate de vitamine C. parate în aşa fel Incit să nu clnd greutatea gravidei spo­
te un copil „gras şi frumos , par $i gravida arc, dimpotrivă, timpul sarcinii. Cantitatea de tităţi mari de apă în organism ţia sarcinii şi dezvoltarea lă- Vara şi toamna, cînd gravida se distrugă vitaminele pe care reşte cu 400-500 gr pe săptă-
şi alta. într-un regim de sub­ o poftă de mîncare remarca­ glucide trebuie reglementată şi poate duce la tulburări se­ tului. Lipsa vitaminei A pre­ poate consuma fructe şî zarza­ le conţin. De aceea, legumele mfnă.
nutriţie. avind ca scop „con­ bilă pe care trebuie să şi-o în funcţie de tendinţa la in- vere. cu edeme şi tensiune ar­ dispune organismul gravidei vaturi proaspete din abunden­ verzi nu trebuie fierte înde­
servarea" siluetei mamei şi e- frtnezc. grăşare a gravidei. Rezervele terială crescută. Dimpotrivă, la infecţii oculare şi de piele. tă. aportul de vitamina C din lung, cî doar opărite sau fier­ ° gravidă a cărei sarcină
vjtarea unui făt prea mare, de Din alimentaţia femeii qra- de zahăr în organism sînt ne­ reducerea cantităţii de sare fa­ In perioada de începui a sar­ alimente este suficient. Iarna te la abur. Este recomanda­ se dezvoltă normal nu creşte
teama unei naşteri grele. vide nu trebuie să lipsească ’ cesare mai ales în timpul naş­ ce să scadă edemele şi tensiu­ cinii, lipsa acestei vitamine a­ şî primăvara. Însă, cînd aces­ bil ca gravidele să evite mfn- în greutate mal mult de 8-10
Practica arată că la gravide­ Proteinele: In prezent se atri­ terii, cînd ele constituie un nea arterială, prevenind apa­ gravează vărsăturile. Vitamina cărurile picante, ardeiate şl
le care au avut o alimentaţie buie alimentaţiei bogate fn combustibil indispensabil pen­ riţia unor complicaţii mai A se găseşte în unt, în ficat, tea lipsesc, este necesară com­ pipărate, cele prăjite sau cu In tot cursul gravidităţii.
raţională, disqravidiile se în- proteine o mare însemnătate tru buna desfăşurare a con­ grave care pot pune viata fe­ gălbenuş de ou, spanac, mor­ pletarea cantităţii de vitamina rînfaş în special, băuturile al­ Creşterea greutăţii la începu­
tîlnesc intr-un procentaj scă­ pentru asigurarea dezvoltării tracţiilor uterine. meii in pericol. Se recomandă, covi. Ea poate fi administra­ C luată prin tablete de vita­ coolice şi tutunul. Statis­ tul sarcinii cu 2 kg pe lună,
zut, iar naşterea decurge mai normale a fătului, precum şi Sărurile de calciu şt de ios- chiar la gravidele sănătoase, tă şi sub formă de tablele sau mina C 200, cîte 2-3 tablele tica arată că frecventa Iar la sfîrşitul sarcinii cu 3-4
uşor. De acrea este necesar pentru profilaxia şi tratamen­ ior împreună cil vitamina D2 cu evoluţie normală a sarcinii, picături, insă este mult niai naşterilor premature este net
încă din primul trimestru dc tul tulburărilor de sarcină. servesc la lormarca oaselor în ultimele 3 săptămini. înain­ eficace cînd este luată direct pe zi. crescută la fumătoare. De a- kg pe lună. trebuie s-o alar­
sarcină un regim alimentar Necesarul de proteine al unei copilului. De aceea. în ultim e­ te de naştere, reducerea sării din alimente. Vitamina B este Lipsa vitaminei D din ali- semonea. vor evita să consu­ meze pe gravidă, deoarece în
raţional, care să lină seama lemei gravide este în general le tuni de sarcină, nevoile de dm alimentaţie. deoarece vitamina a cărei lipsă favori­ menlaţia gravidei produce fă­ me peşte sărat, mezeluri, con­ acesi caz este vorba de o sta­
de condiţiile dc muncă şi dc de 100-120 gr pe zi (în func­ calciu ale femeii gravide sînt scurtează durata travaliului si zează apariţia edemelor, ina- tului predispoziţie la rahitism, serve de ram e de peşte, afu- re patologică, ce necesită spi­
particularităţile qravidei. Pre­ ţie de greutatea corporală) sporite. Cantitatea necesară c diminuează excitabilitatea ner­ petentă, nevralgii. In timpul iar la mamă decalcifieri care mălurj, în special. în a doua
ferinţa gravidei pcni.ru anumi­ Proteine dc calitate superioară voasă. Gravidelor ru edeme naşterii, vitamina B activează jumătate a sarcinii. talizare şi tratament special,
te mincăruri trebuie să fie se găsesc in carne, peste. <~>uă. cuprinsă in alimentele obişnu­ întinse şi hipertensiune arte­ contracţiile uterine grăbind pot fi foarte pronunţate. Se Femeile caro înainte de suli supraveqhere medicală.
luată în consideraţie numai in lapte si produse taclale, pu­ ite -. lapte, hrinv.ă. piine inte­ rială li se recomandă un re­ naşterea Această vitamină se găseşte fn gălbenuş de ou. sarcină an respectat un regim
măsura in care accas'a nu va ne. lasole boabe, mazăre şi grală. Caii iul administrai sub gim alimentar aproape com­ găseşte în ficat, gălbenuş de lapte, ficat, untură de peşte. alimentar dictat etc vreo afec­ Dr. VICTOR FUMURESCU
duce la o alimenl-alie unilate­ nuci. Lipsa proteinelor in ali­ forme de medicamente se a­ plet lipsii dc sare. tonslind ou, untură de peşte, drojdie Sub influenţa razelor de soa­ ţiune digestivă (colită, colicis- medic specialist ginecolog
rală. incompletă, caro poate mentaţia grav idei produce scă­
determina tulburări însemna­ dere în greutate şi apariţia de similează greu, se elimină In din piine nesărată, gris sau de bere, spanac, piine Integra­ re, organismul uman îşi labri- lilâ) îşi vor adapta regimul a- Spitalul unificat Brad