Page 72 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 72
oeUMUL SOCIALISMULUI Hr. 4832 à MAt|l 21 lULIt
d e s o l i d a r i t a t e cu
M i t i n g Greva docheri
Vizita delegaţiei 1
l u p t a p o p o r u l u i coreean in R. P. Albania
In c*')ni) manifestărilor con- A luat apoi cuvinlu) Kanq lor britanici
s«r m'e Lunii rlu solidar ¡¡ale laTui-Sap. ambasarlornl R.P.D.
Ml 11 '|)l a pCl )(>ni III i I DiTCTI), Coieene la Ituciueşii. Dnpa ce TIRANA 20 |Aqerprcsl — înlr-un spirit şî o atmosferă
Inn» dn11,i-m11j v ,i â avui. Inc a arălal momentele importan PreşerlinIele Consiliului Cpn- de prietenie si sinceritate, ce
un n»11in11 In roopornliva aqii- te ale luptei poporului coreean Iral al Uniunilor Profe le două părţi s-au informat re continuă ORAŞ NOU IN
C Olă fiii |)ll/llu( 1 i fî „ P| ieÎMllifl penlru eliberare naţională, sionale din R. P A lba ciproc asupra activităţii şi pro KA2AHSTAN
n •inânn-CDi'C'Oanii“ rlin Fiiriic'ni, vorb/loiu) a relevat activitatea nia. Rita Marko. o oferit blemelor ce preocupă 5n pre
judeţul Ialomiţa entuziastă a oamenilor m um ii duminică seara un dineu In zent organizaţiile lor şi au fă LONDRA 20. — Corespon
Pc harta Kazahstanului
a
Cii ai Mii iz iik j picşcclinloli* rlin R PD Coreeană. în preaj cinslco delecjaţiei Uniunii Cc- cui un schimb de păreri in le dentul Aqerpres, Nicolae Plo- □părut un nou oraş - Kopcia-
«■ r>i>ţjl-ra11voi ai|vi» Toma ma celui rlc*-aI Y’-lea Congres neralc a Sindicalelor din Româ gătură cu întărirea pe mai de pcanu, transmite : In aceste gai, construit la 70 km est
Dimorlii. a ovn-at liipla inde* al Parlidului Muncii, îndrepta nia. condusă rlc l*var<rşu) FIo- parte a relaţiilor dc prietenie zile, principalele porturi brita
luiHiaUi şi r | r o n duşii dr po- tă spre dezvoltarea continuă a rîan Dănălachc preşedintele între cele două centrale sindi nice — Londra. Clusqow, Li- de capitala republicii - Afma
Ala.
prirul roreran îm pnlriva domi economiei, şiim lei, culturii, Consiliului Ccniral al li.O.S.R. cale. vcrpool, Bristol şi altele — au
nai ir i sii iiinc. i moşia dir/ă penlru conslrnirca socialismu La dineu nu luni pnric Mâ Andrele părţi şi-au exprimat un aspect dezolant. A încetat Construirea oraşului a fost
dală im perialul ilor amarirani, lui, In încheiere, ambasadorul nuşii M yfliu membru în Ibroul dorinţa ca legaturile bune şi brusc larma atit dc caracteris determinată de ofensiva în*
pentru ruroriren independenţei Kanq lănq-Săp a exprimai, rv- Politie al C.C . al PAT. A, şl prietenoşii cxisl.cnle intre U tică porturilor. Pretutindeni, ceputâ împotriva deserturilor,
naţionale, precum şi acti\H a (unoşlinţa poporului său pen- prim-secretar al Comitetului niunile Profesionale din Alba după cum s-a exprimat „Finan care se întind de la munţii
lea însufleţită a oamenilor Iru sprijinul sincer. material de. partid al districtului T ira nia şi Uniunea Generala a Sin cial Times", este „linişte şi ne Tian Şan şi pină la lacul
na. Nesli Nasc ministrul afa
muncii pusă in slujba con Şi moral, acordat de poporul cerilor externe. Tonin Jaknva. dicalelor din România să se mişcare". Citeva sute dc nave Balhaş. In apropiere de Kap-
struirii unei v irli noi. socia român, precum şi convingerea lărqeasc;, în interesul marii mari şi mici rămin imobilizate ciogai a început umplerea
liste. in R.P.D. Coreeană. Tol- (d rc!a IiiIe de prietenie si ro- secretar cţimeral al Consiliului cauze a socialismului. Ia cheiuri, nepulînd ii încăr unui lac artificial cu un vo
Central
Pro
Uniun/'or
al
odală vorbilorul a sublinia!, lahorau* între R.P.D. Coreeană fesionale din R. P. M b t- Preşedintele Consiliului Cen- cate sau descărcate. lum de 28 miliarde metri cubi
sentimentele de prietenie ale şi Republira Socialislă Româ Iral al Uniunilor Profesionale O serie de sindicale britani de apă de la care vor porni
poporului român. care sprijină nia se vor dezvolta tot mai nia. IIiaz Roka. prim se din Albania a fost invitat să ce şi-au anunţai solidaritatea reţelele de irigaţii. In oraş
n i liolărire lupla rirraplă a mutl. cretar ai Comiţi ulm de par viziteze Republica Socialistă cu qreviştii. Aceeaşi solidari se construieşte o mare cen
poporului coreean, penlru în A iosl prezentai apoi un tid al districtului Durres. ti România in fruntea unei de Republico Africo Centrolà. Incârcareo mărfurilor pentru ex tate au maniiestat-o docherii trală electrică şi citeva în
alte persoane oli< ialiv eroi ai
făptuirea aspiraţiilor sale no film. prudm tic a siudiourilor legaţii invitaţie acceptată cu port in portul fluvial Bangui. din porturile belgiene, olande treprinderi industriale.
bile unificareo patriei şi con cinematorp afic e din R.P.D. Co muncii socialisle. m io citori plăcere. ze şi franceze
fruniaşi.
struirea cu succes a socialis reeană. Declararea de către quvorn CERCETAREA CAUZELOR
Erau. de asemenea, prezenţi a „stării dc urqcntă" şi holă-
mului. (Aqerpresl Manole llorlnaraş. ambasadorul rlrea ele a folosi Irupele pen CUTREMURELOR
RrvnAniei in 'Albania, şi alţi Cu ocazia vizitei în Polo riu al Republicii Vietnamului tllor Democraţi (A.I.J.D.). tru descărcarea navelor, nu au CATASTROFALE DIN PERU
membri ai ambasadei române. nia a ministrului industriei dc Sud, a conferit luni cu Participanţii la conqrcs au fost primite cu enlu/iasm. Un grup de cercetători si
Republica Sud-Aîricană ar desfăşurat intr-o atmosferă chimice al României, Alexan preşedintele Varahaqiil Vcn- adoptai o rezoluţie generală „Sunday Teleqraph'' scria că olpinişti peruvieni şi vesl*
In cursul dineului, c are s-a
cu
„cei care muncesc în porturile
dru Boabă. însărcinatul
cordial* şi prietenească. Rila afaceri ad-interim al Româ icata Giri. Jn cadrul întreve care stabileşte liniile direc britanice au avertizat guver germani urmează să escala*
derii. a precizat un purtător
toare ale activităţii viitoare
dintre cele mai
deze unul
nul împotriva folosirii precipi
dori să semneze un acord Marko şi Dorian Dănălachc au niei, Ion M iclcioiu. n oferit de euvînt oficial Indian, au a organizaţiei. Au fost adóp tate a trupeloi penlru descăr înalte masive muntoase din
rostit toast.uri.
duminică un cocteil, la care
fost abordate o scrie de pro
tale. de asemenea, o serie dc
★ au luai parte Edvvard Zawa- bleme refer¡4oarr la evoluţia rezoluţii de solidaritate cu carea navelor". Aceasta, arăta Peru pentru a determina cau*
In timpul şederii sale in A l da. ministrul industriei chi tupia poporului din Vietnam acelaşi ziar. „ar putea aqrava 'ele cutremurului caie, la 31
mai, a devastat mari zone din
cu N. A. T. 0. bania. deleciatia sindicatelor mice al Poloniei, şi colabora îm potriva opresiunii america situaţia făcînd iminentă o gre nordul şi centrul ţării. Cu
clin România
a avui convor
tori ai m inistrului,
vă generală“ - Un deputat labu
funcţio
biri cu tovarăşul Riln Marko nari superiori din M A.E. şi ne st cu mişcările de elibe rist declara in parlament că două săptâmini in urmă, echi
rare naţională a popoarelor
preşedinte al Consiliului Cen M.C.E. „folosirea trupelor in rlocuri pa de cercetători şi olpinişti a
LONDRA 20 fAqcrpres). — „responsabilii apărării R.S.A. tral al Uniunilor Profesionale din coloniile portuqlieze dc va provoca reacţia sindicatelor efectuat o ascensiune de stu
7. i a i‘»11 brilanic de tendinţă au transmis roleqilor lor bri din Albania, si cu alţi tova O + O pe continentul african. şi va duce la extinderea miş diu in masivul Salcantay din
conservatoare „Daily M ail" tanici un voluminos dosar răşi din conducerea Consiliu Niknlai Palollcev, minis Au fost alese organele de cării qreviste". pailea de sud a Perului.
publică un articol pe marqinea menit să convinqă că quver- lui Central. In cursul convor trul comerţului exterior al conducere a A.T.J.D. In cali Deocamdată, este greu de După cum se ştie, cutremu
insistentelor R.S.A. de a obţi nul de la Pretoria trebuie să birilor. care s-au desfăşurat ILR.S.S., şt Muhamed Had- tate de preşedinte a fost rea spus cit va dura qreva - după rul de pămint de la 31 mai
ne armament. Potrivii cotidia joar? un rol esenţial In asiqu- jici, secretar federal pentru les Picrre Col IFranta). unii două săplămîni, iar după o provocat moartea a 70 000
nului amintit. „R.S.A. ar dori rarca principalului drum pen comerţul exterior al R.S.F. alţii două luni. In hotărinlc de persoane şi importante
să semneze un acord cu tru aprovizionarea cu petrol a Pachebotul mrvagian Iugoslavia, sosit la Moscova o + o adoptate dc reprezentanţii do pagube materiale. In urma a
N A.T.O., in virtutea căruia ţărilor membre ale N.A.T.O. — pentru a participa la deschi Tuni, la Tokio s-au deschis cherilor se preciza că „qreva lunecărilor şi deplasărilor de
orice atac Împotriva Republi în acelaşi limp principala rută „Fu V a “ s-a scufundat derea Expoziţiei industriale lucrările unul simpozion In va continua elita timp cit nu teren, zone întregi şiau
cii Sud-Afrîcane ar cchîvalo comercială a M arii britanii — inqoxlave. au examinai luni situaţiei internaţionale şi. ternaţional in leqătură cu vor fi satisfăcute revendicările schimbat aproape complet
cu un atac împotriva N.A.T.O., dar că ormele nocesore înde SANTA CRUZ 20 (Aqerpres) problemele colaborării co îndeosebi, a celei din Pe probleme de meteorologie, la prezentate“ . Secretarul Uniunii configuraţia geografică. Ac
exact în maniera In care pac plinirii unui asemenea rol îi — Pachebotul norveqian ,.Fl 1- merciale sovlcto-lnqoslave, ninsula ¡ndoehincză. rare participă 100 de specia naţionale a m uncitorilor rlin tualele cercetări au misiuneo
tul este concepu' între mem lipsesc". „Penlru început, men Ma“ s-a scufundai luni jn lar- informează agenţia TASS. In lişti din 19 ţări. In cursul a- rlocuri, Tim o'Learv. a decla ca, pe linqă determinarea
brii săi fondatori”. In conti ţionează ..Dailv M ail". In con qu) insulelor Canare după ce prezent, Uniunea Sovietică si O h- O ccsteî reuniuni vor fi dezbă rat că va fi „o qrevă de lun cauzelor catastrofei, să furni
nuare. „D ailv M ail" releva că cepţia quvem ului de la Preto a (ost devorai, limp de 30 dc luqoslovia se pregătesc să Dcleqaţia Partidului Socia tute posibilităţile de dezvol gă durată“ .
ria N.A.T.O. ar Irebui să fie ore, de un incendiu care a pus încheie un nou acord comer list din Japonia, condusă de tare a schimburilor de infor zeze şi informaţii privitoare la
prezent în reqinne printr-o in pericol vieţile celor 719 pa- cial pe termen lunq — pe preşedintele Comitetului Exe maţii meteorologice pe scară ★ posibilităţile de reconstruire o
Condamnarea planu Ír»rţ;î navală de 12 frcqate, iar saqeri şi membri aj echipa anii 1971 — 1975 — care va cutiv Central al partidului. mondială. ANVERS 20 (Aqerpres). oraşelor şi aşezărilor din io
In cazul încheierii acordului jului aflaţi la bord. Naulra- prevedea creşterea în conti Tomoml Narita, a sosit la O + O Râspunzlnd unui apel al Fe nele sinistrate
rilor conservatorilor suqorat. R S A. av fi qata sa ciiaţii au lost salvoli de vasul nuare a livrărilor reciproce Berlin, la invitaţia C. C. al Duminică a fost doborîl In deraţiei internaţionale a mun GRAV ACCIDENT
de mărfuri, relatează agenţia
eieclezc acestui scop ţoale for france? „A ncerville" şi Irans- citată- Partidului Socialist Unit din spaţiul aerian al provinciei citorilor din transporturi, do DE CIRCULAŢIE
britanici faţă ţele sale, pulînd fi create noi portali pe Insula Tenerifie. de Cermania — anunţă agenţia Thanh Hoa, din R.D. Vietnam, cherii din portul belqian An Un grav accident de circu
ADN.
nu
vers au liotărîl luni să
ba/° navale, auxiliare celei de
un nou avion de recunoaş
unde au plecai în Italia cl a-
0 + 0
de R.S.A. la Sioionstown“ . vioaiic speciale. In cadrul vizitei oficiale pe. 0 + 0 tere fără pilot al forţelor ae descarce navele îndreptate laţie s a petrecut duminică pe
la
spre acest port care au
riene ale S.U.A. Acesta este
care o întreprinde in India, In capitala Finlandei au cel de-al 3 356-lea aparat m i bord mărfuri destinate M arii o şosea din Turcia, în apro
LONDRA 20 (Aqcrprcs). — doamna Nguyen Thl Binh, luat sfîrşit lucrările celui litar american doborît deasu Britanii. Această liotărîre a fost piere de localitatea Eskisehir,
Intenţiile quvem ului conser Liniştire a spiritelor ministrul de externe in Gu dc-al IX-lea Conqres al Aso pra R D. Vietnam, informează luată tn semn de solidaritate intre tstanbul şi Ankara. Un
vator englez de a relua liv ră i vernul Revoluţionar Provizo ciaţiei Internaţionale a Jurlş- agenţia VNA. cu cei 47 000 de docheri b ri autocar, plin pină la refuz cu
rile de armament către Repu tanici aflaţi în qrevă. turişti, s a ciocnit cu un ca
blica Snd-Airicană au provo în Irlanda de nord mion. Accidentul s-a soldat
cat vii reacţii în opinia publi cu moartea a 20 de persoane
că brilanică. Duminică, in cen BELFAST 20 (Aqerpres). — perfecţionate, se urmăreşte îm- şi rănirea altor 30,
trul capitalei mii de londonezi A u lorilăţile britanice au ho- piedir arca conflictelor dc stra
au participat la m ilinqul dc tărîl să compenseze eventua dă folosind un minimum de ViETN AM . Operaţiuni importante pe steven Noetzei: şi unităţile speciale INUNDAŢII
protest îm polriva planurilor de lele reduceri de eloclivc ale forte". IN CEHOSLOVACIA
violare a embarqoului iniţiat m ilitarilor dislocaţi în Irlanda Pe de altă parle. corespon
de O.NU. privind vînzările de de nord prin dotarea cu arme denţii agenţiilor străine de „frontul de nord“ Ploile torenţiale din ultimele
orme reqimului rasist de la ma! eficace a celor rămaşi în presă remarcă o anumită linis- americane din Vietnamul de sud zile au provocat inundaţii in
Pretoria. (onlinuare penlru menţinerea lire a spiritelor în aproape SA1GON 20 (A gerprm ). - Cioc- câ ţi m arini om ericani ji torţe jo i- Slov acia centrală şi Morovia
Organizaţia „Mişcarea Împo ordinii. După cum a precizat toair oraşele din Ulstcr. O ex n lille iertin o la lo dum inica Intre u- goneie participa la o c )a -tîiâ ,,o- de nord, anunţă agenţia
forţele
palrîotice
ome-
n itâ (île
|l
triva apartheidului'' a adresat un purtător de euvînt al M i cepţie a făcut, inlrucîlva. Uel- ricano-iaigonexe In re giu n i* leplen- peroţiune de curo(ire*. De aiem e- „torturează sistem atic“ pe prizonieri C.T.K In şalele ds pe malul
10
alte
în re g iitra te
ou
nea.
fo it
o scrisoare premierului Ed faslul. capitala provinciei, un Irionole olo Vietnam ului de sud ou otocurl In lrep rin ie de forţele pa riului Bila Orava numeroşi
uard Hcoui, în care sînt con nisterului Apărării al M arii de au tos! înregistrate cîl.eva continuat }i in curm i xIlei de luni. triotice. Cele mai violente au fo ii NEW -YORK 20 (Aqerpres). — Refcrinriu-se la inform a locuitori au fost evacuaţi.
damnate planurile quvemului Brilonii „prin echiparea forţe focuri de armă. rămase fără rc lo te o iâ de la Saigen corespon îndreptate a iu p ra unor obiective ţiile privind tratamentul inuman aplicat deţinuţilor politici In Moravia de nord, apele
dent»; dc preia . O pe ra ţiun ile m ili-
conservator faţă de R.S.A. lor de ordine iu mijloace niaî urmări, ca şî două explozii de tore cele mol Im portanţe ou Cuprlm m ilitare am ericano-soigonoie din în închisorile saiqoneze, Steven Noetzei. fost combatant în au distrus podul de la Cesky
provinciile de nord, Thua Thien ji
bombe, dini re care una a pro cele cinei provincii ale ,fro n tu lu i O oong Tri, precum ţi din provin Vietnamul de sud şi membru al Comisiei cetăţenilor ame Tesin - punct de frontieră
ciile Binb Duong ji Binh Long, din
vocat rănirea mai multor per de nord“ , unde u n ită ţile de puţ- apropierea Saigonulul. ricani pentru anchetarea crimelor de război ale S.U.A. a de cu Polonia — unde mai multe
soane. clarat că acuzaţii de acest qen pot fi aduse şi unităţilor spe persoone şi-au pierdut viaţa.
Gcohqii sovietici nu des T WO“ de 1 1-tO cm ctibi, care ciale americane aflate pe teritoriul sud-vieLnamez. care
coperii cu sul) Marea Arai dezvoltă 7.Ş CP Maşina poa „torturează sistematic“ pe prizonieri. Citind declaraţiile unor ULTIMA UZINA
există un strat dc apă mine te at.inqc viteza de 180 km membri ai acestor unităţi, printre care Robert Slammc şi
ralizată Sondele forate în pe oră. Michael Uhl, locotenenţi în serviciul dc eonii aspionaţ. N'oel-
unele zone ale tărm\ii\ii şi * §7 zel a arătat că cele mai frecvente procedee u lili/a le sînt Fierul forjat o început să
pe insule au atins la adinei- şocurile electrice, bătaia, tortura cu apă. privarea de asis dispară din viata noastră ca
La
şi plăcile de patefon.
mea dc cea 500 ni un strat In acest an, industria ma tenţă medicală etc. Noetzei a cerut Congresului efectuarea
de apr minerale eu impor terialelor dc construcţii din unei anchete în legătură cu acest aspect al „a clivilA tii" m i Embridge (stolul Pennsylvanio)
s-a închis şi ultima uzină din
tante proprietăţi curative. RS.Ihtqoslavia va produce lita rilo r americani în Vietnamul de sud.
S-a emis ipoteza că stratul 4.ă milioane tone de ciment. S U.A. cu acest profil. O mică
de apă existent sub Marea Pentru a satisface cererile întreprindere din Anolia a ră
lume
mas acum singura in
Arai alimentează marea pro- crcscînde ale şantierelor, in „New York Times“ : „Pata pe care
pfiv-zisă, impiedichid des prezent se desfăşoară re care livrează fier forjat.
creşterea rapidă a volumului construcţia şi modernizarea Fierul forjat a opârut cu
ei din cauza reducerii debi unor întreprinderi şi con afacerea de la Song My a lăsat-o peste 5 000 de ani în urmă.
răspindit de-a lun
Atif de
tului fluviilor Amudaria şi strucţia unor noi fal)rlei dc gul multor secole acest fier a
pe conştiinţa Statelor Unite nu începui să cedere locul oţe
lului, incepind ¡ncă din anii
poate fi ascunsă“ *60 ai secolului trecut.
foşti din PE TREI ROTI
IN JURUL LUMII
-» > NEW YORK 20 (Aqerpres). Ziarul american „New York
Times“ public^ luni un editorial asupra masacrului de la
Sonq My. „Invocarea iresponsabilităţii minjalc, relc\(ă zia Recent, Peter Klcmm şi so
socialiste rul, ar putea constitui o apărare validă pentru acei m ilitari o motocicletă BMW cu ala>.
ţie sa au sosit la Oscika pe
ce urmează a fi traduşi in fala unor curţi marţiale. O ast
Cu acest vehicul, ei au por-
fel de scuză nu poate ii utilizată însă pentru aroln o ficiali
tăţi militare sau civile, aflate în eşaloane mai ¡nalte, rare curs peste 43 000 km Pornind
au încercat să înlăture in iqod deliberat orice probă privind in octombrie 1967 din Berlin,
cele întiniplalc in cătunul sud-vietnamez. Pala pe caro afa au trecut prin R.D.G., Austria.
Sirdnrin. ale căror npc sini ciment Recent, a intrat in cerea de la Sonq M y a lăsat-o pe conştiinţa Stalelor Uniie Iugoslavia, Bulqario, Turcia,
folosite pcuf ru irii/nlii. La producţie Fabrica de ciment nu poate fi ascunsă. Efectul ei ar pulea ii diminuat doar Iran si Afqanistan. iar apoi
rindul său, bazinul dc apă dc la Sisak şi a început con prin urmărirea judiciară a celor vinovaţi la diferite nive prin Pakistan, India. Nenof si
dulce este aprovizionai de strucţia unor fabrici ia Lu- luri, prin revizuirea politicii şi metodelor care fac posibile înapoi în India, unde au stu
apele provenite din topirea kavaţ şt Plcclie. astfel de aberaţii şi. in cele din urmă. prin recunoaşterea diat timp de trei luni ţara si
zăprzj/or in Mmifii Jian Son VIETNAMUL DE SUD. Lo Soîgon xile în şir au continuat demonstraţiile tineretului împo „Iresponsabilităţii" mai largi a încercării de a rezolva pro oamenii. Pe insula Ceylon,
Ac "Stea sc ,scurg trrp la f prin triva politicii guvernului, Tineretul cere cu insistenţă să se pună capăt războiului. blemele potilicc ale Vietnamului prin intervenţia masiva a
diferite. fi ştiri adinei din Industria textilă bulgară In fotografie : tineri demonstrînd pe străzile Saigonului, cu un afiş pe care scrie ; Jnă- puterii m ilitare americane“- soţii Klemm au făcut un po
scoarţa Păminlului spre s-o dezvoltat continuu tn ul buşindu-ne revolta, înseamnă a trăda naţiunea". pas moi mare înainte de a /
porni spre Australia. Aici au
„Marra cu două etnie". Dc timii ani, ritmurile cele mai trecut prin diferite peripeţii *1
altfel. sprciaUşlii nu deseo- mari dc creştere înregistrin- — un eargobot i o adus de la {
)>crit In sud-est dr Marea du-le producţia de ţesături
Arai adevărate Inhirinle sub din in. care a atins anul tre Brisbane în Japonia, unde vor i
terane. care se întind pe a- cut 17 milioane ' metri, faţă în numărul său de luni, cu m erit* discutată cu prioritate. rămine trei luni pentru studii, •
prnximaliv o ni ic dc kilome de 13 milioane metri in anul o zi înainte dc deschiderea Totuşi, concluzia unei aseme după cere se vor înapoia ^
tri. WGH. Exportul, acestor ţesă propriu-zisă a neqocierilor nea aprecieri nu esle trasă în in patria lor. ^
turi a crescut cu 40 la sută. dinlre „cei şase” şi Marea Rri- „Cei şase“ intenţioneiiză să deschidă acelaşi fel de către toii „cei
Astfel, numai, produsele Uni tanie, ziarul „Le Monde" a şa.se“ . Francezii apreciază că BARAJE GONFLABILE '
tilişca>ra artistică dc ama unii industriale textile „Du cordă o deosebită importanţă într-o primă clapă, m iniştrii şi
tori se dezi oltă din ce în ce nărea“, din care fac parte 20 inauqurării acestor convorbiri, supleanţii lor ar trebui să-şi In lupta ei continuă cu t
mai mult in l(. P. Albania. de întreprinderi, sînt expor velevind in acest sens reuniu roncenlreze energia asupra a- apa, Olanda a inceput să utî- ;
Numai in districtul Tirana, tate in 30 dc \ări. nea m iniştrilor de externe ai negocierile cu Marea Britanic, ahurdind cestci probleme. Pe de altă lizeze o nouă armă - baraje- )
de exemplu, există pesta ţărilor membre ale C.E.E., des parte, cci cinci parteneri ai lor le gonflabile. Acestea pot fi i
20 000 dc artişti amatori, par chisă luni la Bruxelles. nu văd nici un inconvenient folosite în cele mai diferite /'
ticipanţi activi la diferite Cum să sc organizeze ncqo- in faptul ca. simultan, să se scopuri - pentru apărarea de 1
manifestări, ca Olimpiada (Oraşul Szkcsfehervar este cicrile în vederea intrării Ma încerce şi răsfoirea unuia sau viituri şi inundaţii, în chip de ^
teatrelor, festivaluri ale mu considerat a fi capitala alu rii Britanii în Piaţa comună ? problemele agricole altuia dintre dosarele care aş pod sau stâvilar. pentru se- 1
zicii şi dansurilor populare, miniu /ui din Ungaria Aici Care sînt dosarele cc ar tre teaptă să fie examinate. Aces pararea apei dulci de apa de '
concursuri dc recitări. In sc află cea mai importantă bui deschise in primele zile. şi ta este unul dintre litig iile mare sau ca rezervor de apă ţ
tr-un sinqur on. artiştii a- Intre prindere producătoare cui îi revine .sarcina să le e „m inore“ , care aşteaptă să fie Barajul qonflabil poate fî uti- L
matorl din district au pre de metal alb, care realizează xamineze? Acestea sini între tanic care. fidel tacticii tre pune guvernului de la Londra cunoscută soluţia care le-ar reglementate luni. liza( atit ca instalaţie perma- ,
zentat peste 1 000 specta aproximativ 2/3 din înlrenqa bările la care vor încerca să cute. pare mai degrabă preo aplicarea tralatelor dc la Ro conveni. Dar ce qîndesc in această nenfă cit şi temporară. )
cole, fa care au asistat ¡ieste cantitate de aluminiu nece răspundă m iniştrii afacerilor cupat de a qăsi formule care ma Şi dc la Paris şi cele alo O asemenea francheţe ar fi privinţă englezii ? Ei doresc, Barajul se compune din* ^
SOO 000 Spectatori. sară industriei unqare, pre exlerne ai C.EE. şi AnHionv să-i acorde posibililatea de a hotărîrilor luate ca urm are7 binevenită Intr-un mod cu to se pare ca În primul rînd s? tr-o cutie plată din oţel, în z
cum şi im portante cantităţi Barber în cursul primei lor riistruqc uşor această coeziune tul particular In legătură cu fie abordai subiectul care le care este fixată o membrană 1
pentru export. In prezent, a reuniuni de lucru, marţi la dc care se prevatează azi „cei Piaţa comun* agricolă şi cu produce cele mai viî nelinişti - din nailon El este orevăzu* ţ
Specialistb cehoslovaci nu încrunt instalarea unui lami Bruxelles. „C ri şase" vor li Sase". Din presa reqlementarca sa financiară, a finanţarea cheltuielilor agrico cu usiţe CînH în membrană l
construit un nou model dc nor pentru produs ţal)lă de deliberai luni înlrc cî în leqă- Dar înainte de-a aborda preciază ziarul „Le Monde". le şi lim itele ce ar trebui fi începe să oătrunHâ apa. ,
automobil sportiv „Coupe aluminiu. tură cu aceste probleme îna- dezbaterea de procedură, pur In rest. totul face să se xate contribuţiei lor. in acest uşile se deschid si memlvann 1
1 100 G T “. la baza căruia In R. P Unqară se reali înlp de a adopta o poziţie. tătorul de euvînt al comunită străină creadă că sc va discuta destul context, el suqerează crearea iese afară, formînrl un barai l
au stat analizele efectuate zează un amplu proqrom de Lo Bruxelles se acordă o ţii. cave este ministrul dc cx- de mult în lcqălură cu parti unui qmp de lucru care să care poate rezista la o că t
asupra turismelor „Saab dezvoltare a industriei alu mare importanţă acestui prim Icrne vcsi-qerman. W gţţcr ciparea Reqatului Unit la Pia se consacre cercetării dotelor dere de ană do c'rca 7 m şî *
Sonet" „Glas 1 300 G.T “ şi miniului. Capacitatea între schimb de vederi consacrat Sclieel. are intenţia să invile Pe scurt, stalclc membre ale ţa comună aqrleolă în ce p ri obiective care să permită cal servi, totodată, ca n^d D e n if ^
„Alfa Romeo junior G.T". prinderilor din acest sector definirii metodelor de lucru. pe Antlionv Barber să proce C.E E.. după cc au constatat că veşte orqanizarca lucrărilor. cularea costului exact (pentru pietoni sî chiar pentru mi' t
Prototipul automobilului va creşte în următorii 15 ani Prin aceasla se explic-* pru deze la o precizare a sensului cnqlezîi sînl cei care solicită, „Cei şase” sînt unanimi în a- Anqlia] al aplicăiii legislaţiei *oace uşoare de transport. /
sportiv cehoslovac este în dc la 05 000 la 80 000 tone denţa slalelor membre ale alocuţiunii pronunţate, la 30 doresc ca aceştia să precizeze prccîerea că esle vorba du financiare comunitare, aşa cum
zestrat cu un motor „Skoda pc an. C'.E.E. in acţiunea dc a ralia iunie, la Luxemburg. Care sînt clar problemele asupra cărora problema-cheie a negocierilor este ea redactată la ora ac
tezeî lor un interlocutor hrî- exact dificultăţile pe care le ei vor să negocieze şi să facă şi că în această situaţie ca tual ă.
Redacţia fl administraţia ilarului : Deva, str. Dr. Pelru Grota nr. 33. Telefoane i 12317 |l 11273, Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44063