Page 73 - Drumul_socialismului_1970_07

Cu prilejul aniversării

naşterii tovarăşului

Gheorghe Stoica

După cum s-a anunţat, Comitelui Executiv al Co­
mitetului Central al Partidului Comunist Român a
oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a anifersdirt a
zilei de naştere a tovarăşului Gheorghe Stoica, membru
al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.
La festivitate tovarăşii Nicolae Ccauşescu şi Gheor­
ghe Stoica au rostii toasturi.

Toastul tovarăşului

licolau Ceauşcscu

Dragă tovarăşe Stoica, *oci alisimilui şi păcii. pre<um
şi pentru însuşi progresul şi
Stloiall tovarăşi,
Activitatea industrială la decada a doua impune civilizaţia omenirii.
Reuniunea dc astă seară ©■ Sărbătorind pe tovarăşul
consacrată unui eveniment im­ Stoica unul din m ilitanţii
vechi aî partidului nostru, săr­
în toate întreprinderile acţiuni energice pentru portant : îm plinirii (le către bătorim pe cei care întotdeau­
tovarăşul Stoica a 70 dc ani
dc viată şi o peste 50 (Ic ani na au intcles că a li comunist
de activitate In mişcarea re­ înseamnă a li în pas cu vre­
voluţionară. mea cu dezvoltarea socială,
cu ceea ce este nou. Partidul
VALORIFICAREA TUTUROR vîrslă înaintat). (înd viata pe nostru poale fi mîndru că ac­
ajungi la o
E plăcut
să
rare ai Irăil.-o ai închinat-o ţionează in continuare alături
de lot ceea cc este progre­
unor idealuri măreţe — idea­ sist. ca luptă pentru-dezvoll a­
REZERVELOR, lurilor socialismului si comu­ rea în noile condiţii a mar-
nismului — ai consacrat-o bu­
xism-lcninismului, pentru pro­
năstării poporului, intereselor
naţiunii tale socialiste. Viaţa gresul socialismului şi comu­
nismului in lume.
şi activitatea tovarăşului Tovarăşul Sloica a luptai,
ELIMINAREA NEAJUNSURILOR Gheorghe Sloica ii lace cinste cum am reamintit. în Spania t
nu numai lui. ci şi partidului
nostru. LI este unul din m ili­ el a luptat în războiul împo­
triva Germaniei hitlerisle, (a
tanţii vechi ai partidului care atîlca alte suta de mii dc ee-
Q IN PRIMELE DOUA DECADE ALE SEMESTRULUI II SIDERURGIŞTII AU PRODUS SU­ H încă din tinerele s-au înrolat 13teni ai patriei noastre. Du­
PLIMENTAR 2 360 TONE PONTA, 1 450 TONE OTELURI $1 635 TONE LAMINATE FINITE in mişcarea socialistă şi apoi pă eliberare, cl a îndeplinit
PUNE. în rînclurilc Partidului Comu­ numeroase sarcini dc răspLin-
® ÎNVIORAREA RITMURILOR PRODUCTIVE LA I.M. BARZA, E.M, DEVA, E.M CER- nist Román, rontoptnclu-so cu dere — şi le-a îndeplinii b i­
TEJ, I M.C. BIRCEA $1 „MARMURA" SIMERIA. năzuinţele de libertate de ne. A inleles întotdeauna că
£ MINELE VAll JIULUI SI UNITÀJ1LE FORESTIERE TREBUIE SA $1 GASEASCA „CA- dreptate socială şi dc indepen­ trebuie să mcarqă acolo unde
DENTA" PRIN MASURI Şl ACŢIUNI ENERGICE. dentă national;-, ale poporului il trim ite partidul, unde esle
nostru. FI se numără printre necesar să acţioneze pentru
acei caic au luat parte la p ri­ realizarea în viaţă a liniei qe-
mul Congres de constituire a nerale a partidului. Am lucrat
Toate posibilităţile dc majorare a pro­ cupru producţia medie zilnică depăşeşte cm Partidului Comunist Român,
ducţiei să fie grabnic puse in valoare 1 17—20 la sută realizările lunii trecute. îndeplinind apoi munci de direct cu tovarăşul Stoica, in­
Sub acest imperativ, stabilii dc recenla Cu toate acestea, activitatea industrială Dezvoltarea şi modernizarea producţiei de metal la Hunedoara se definesc nu numai conducere inclusiv pe aceea clusiv aici. în Dobroqea. Ştiu
cu cită pasiune, cu cită ho-
plenară a C.C. al P C.R., sini chemate s3 din cele două decade nu întruneşte in to­ prin marile agregate siderurgice ci şi prin numeroasele secţii auxiliare, dotate cu maşini, utilaje de secretar al Comitetului lărîrc a acţionat în acele îm­
acţioneze in aceste 7.ile colectivele din in­ talitate aprecieri pozitive. Prin contrast cu şi instalaţii moderne. Un elocvent exemplu in acest sens il oferă strungăria de cilindri din a* Central, in condiţiile activi­ prejurări. Şi astăzi. în cali­
dustria hiinodoreană in această direcţie se exemplele citate mai sus, unele întreprin­ ceasta imagine. Foto : V. ONOIU tăţii ilegale a partidului nos­ tate de membru ai Comitetului
cerc să se depună clortnri sustinule, să se deri nu se încadrează în sarcina trasată tru, în anii luptelor qrcle des­ Executiv al Comitetului Cen­
laule slărullor căi şi mijloace pentru a asi­ de plenara C.C. al P.C.R. de a intensltica făşurate dc comunişti, de pro­ tral, ştim cu citii pasiune, cu
gura tolosirca Intensivă, cu maximum de producţia, înrcqistrînd rămîncri In urmă. letariatul român împotriva cită fermitate acţionează pen­
randament, a capacităţilor de producţie, a Revenim din nou asupra situaţiei minelor rcacţiunii interne şi a domi­ tru a contribui nu numai la
lorţei de muncă şl a timpului de lucru. din Valea Jiului unde insulicîenta preocu­ A naţiei imperialiste străine. La elaborarea liniei generale a
Deşi de la trasarea accslei importante părilor pentru asiqurarea liniei de iront, Pentru cartea chemarea partidului, împreu­ partidului nostru. dar şi la
sarcini timpul trecut este relativ redus, ne- întreţinerea lucrărilor miniere şî slăbirea In pagina a ll-a | nă cu sute şi sute de comu­ transpunerea ei în viaţă —
purmiţînd salturi spectaculoase, se remarcii disciplinei de producţie au ridicat frecventa nişti şi antifascişti români, aiît în problemele transformă­
in ju tir| numeroase colective care, prin slaqnărilor în extracţie. Fie si numai faptul tovarăşul Stoica a mers în rii socialiste a palrici. cit şi
realizările rlobîndile. se plasează Îndrăzneţ că pe ansamblul ("oloal.ărilor lipsesc zilnic Spania unde o participat la în problemele politicii inter­
fie Iraicclorii productive net superioare pe­ nemotivat cile 2.15 de oameni scuteşte dc co­ I S Din viaţa poli- i lupta împotriva fascismului, naţionale.
rioadelor precedente, aducînd astlel noi şi mentarii de ce anume s-au acumulai pină de vizită a oraşului | tico-socială care tindea la înrobirea po­ Noî îl sărbătorim pe lova-
puternice elemcnlc dc cerliludine pentru , acum restante la producţia netă dc 28.100 poarelor. la lupta pentru a- raşul Stoica ca pe unul din
amplificarea bilanlului la linele lunii iulie. * lone cărbune. | a judeţului părarca democratici. Trebuie lovarăşii dc luptă vechi cu
Rolul r|o pion principal al ritm urilor inten- Dc asemenea. îngrijorează şl evoluţia ne* să subliniem că asemenea m i­ care mulţi de aici am luptat
silicate îl deţin şi dc această dată siriemr- satisfăcătoare a celor 2 mari unîtăli produ­ A lături de celelalte localităţi — o valoare de 890 400 lei, litanţi ca tovarăşul Cheorqhe in ilegalitate, cu care loţî lu ­
giştii. La două decade, toate secţiile de cătoare de prefabricate din beton — 1 P.B. din judeţ. Haţegul trăieşte şi ceea ce reprezintă 75 Ja sulă j 9 Avram Mihoc- j Stoica, care nu au precupeţit crăm acum împreună. Ştim < ă
bază ale combinatului — aqlomeraloai e, Grlslur şl l.I.L. Hunedoara. Fie cumulează cl efervescenta muncii crea­ fată de plan şi angajament. nimic în lupta revoluţionară, întotdeauna, preocuplndu-.sc de
lumale. oţelării. laminoare — se prezintă la două decade minusuri de -T8-1 mc prefa­ toare. Oraşul i.şi schimbă fata Ca lucrări fizice, pot li a- | conducător al răs- | au contribuit ca Partidul Co­ interesele qcneraic ale clasei
ui substanţiale depăşiri. Intre acestea cele bricate. Creşterea sarcinilor de plan la ni­ de la o zi la alta şi, In bună mîntile cele executaic pe stră­ munist Român, clasa munci­ muncitoare, ale poporului, el
mai semnîTTcalive slut plusurile dc 2 025 to­ velul posibilităţilor reale a scos la iveală si parte, aceasta." se realizează culaţilor de pe j toare. poporul român să poa­ a avut în vedere că aceste*
ne la tontă şl 1 450 tone la oţel. In secto­ aici vechi carenţe orqanizatorice şi tehnice prin conlribulia oamenilor pă­ zile Progresului, Suseni, Flori- tă desfăşura cu succes mari pot fi îndeplinite In condi-
trunşi de dorinţa de a se pu­
rul dc laminoare se remarcă activitatea in­ cărora trebuie să li se pună capăt în cel tea mindri cu rodul propriilor F. PETRESCU Valea Mureşului j bătălii politice şi. cu modestie tiuni bune numai în măsura
tensă la bluminguri şi ..750'* ale căror rea­ mai scurt timp. Cît priveşte unităţile fores­ eforturi. spunînd, să se numere printre în care partidul este puternic,
lizări suplimentare, dc 550 lene semifabrica- tiere creşterea producţiei de buşteni este din 1784 detaşamentele de frunte care unit. neadmilind niciodată a i-
s-au ridicat împotriva fascis­
Ir. nu creat condiţii ca ţoale laminoarele vizibilă dar departe de sarcinile mari de încă din noiembrie trecut, la mului în Europa liuni care să dăuneze unilâli»
linisnare să lucreze din plin peste nivelul plan, Areasta impune din parlea conducerii una din sesiunile în care cei (Continuare in pag. a Z-a) partidului, fiicînd iotul pentru
sarcinilor $î să acumuleze pesle prevederi C.E.I.F. Deva să Intervină cu nn| măsuri in 5.1 de deputaţi ai consiliului Au fost multe momente de întărirea unităţii sale de mo­
6;if> tone laminate linite pline. sensul Intensificării exploatării şi mai ales popular orăşenesc discutau pu­ seamă ale istoriei partidului nolit. Relev acest lucru, tova­
nerea mai mult în valoare e
Şi de la Uzina ..Victoria" Călan se rapor­ a transportului masei lemnoase spre depo­ spiritului Jor gospodăresc, se Si patriei noastre îa care to­ răşi, ca pe o învăţătură prin­
varăşul
Gheorghe Stoica a
tează că mate sediile de producţie merq zitele finale şi sectoarele de industriali­ lua printre altele şi hoiărlrca participat în anii ilegalităţii. cipală a istoriei porLidulu i
mlensiv. Aceasta a permis ea bilanţul se­ zare. ca volumul lucrărilor efectua­ Menţionez acestea cu atît nostru, învăţătură uc care o
mestrial să fie ..corectai" in plus loialul Nevoile sporllc de producţie industrială te în 1970, prin muncă patrio­ mai muH cu cit pesle cîteva vom sublinia $i la an;vcr>;i-
depăşirilor ridieîndu-se acum Ia 1 400 tone ale economiei, oglindite în sarcinile de plan tică, să se ridice la un milion Cabana de la sosea — luni vom sărbători 50 de ani rea color 50 dc ani dc exis­
tenţă ai săi. Ştim cu toţii oî
tontă, 2 150 tone semlcocs. peste 270 tone pe această lună, trebuie onorate exem­ de lei. Ulterior, la suma in i­ de la constituirea Partidului unitatea a (ost. baza succci-e-
utilaj de turnare şi 25 Inne radiatoare. Con­ plar. Aceasta soli ci I ă din partea tuturor ţială s-au mai adăugat — va­ Comunist Român — moment Inr pai Udului şi că.* atunci
tinuă \5 consrmnezp plusuri tată de pre­ factorilor măsuri mal hotările pentru elim i­ loric — încă 200 000, prin sus­ de o Importantă covîrşiloare cînd nu a existai unitate, par­
vederi şi colectivul de la I. M Barza, pre­ narea neajunsurilor manifestate, pentru n ţinerea angajamentului luat de în Istoria luptelor revoluţio­ tidul nu şi-a pulul. îndeplini
cum şi minerii de la Certej. I a mina Deva, reală şl electivă punere în valoare a tuturor Consiliul popular judeţean H u­ nare din România, a mişcării rolul Pentru ca un partid co­
livid ia minereului se apropie sensibil de rezervelor Interne. nedoara. ca răspuns la chema­ gazdă primitoare? noastre muncitoreşti. înfiinţa­ munist — inclusiv partidul
nivelurile normale, iar la concentratul de rea lansată dc judeţul Con­ rea partidului nostru şi-a avut nostru — să-şi îndeplinească
stant a. rădăcinile în dezvoltarea eco- rolul de forţă politică condu­
Propunerile cetăţenilor, fă­ nomico-socială a patriei şi cătoare a societăţii în făuri­
cute cu ocazia campaniei elec­ tocmai de aceea el a putut să rea socialismului şi comunis­
torale din anul trecut, au con­ Cu citeva zile în urmă, to­ rişti anonimi, la uşile u nităţi­ se dezvolte şi să conducă cu mului, el trebuie sa fie puter­
stituit principalele jaloane spre varăşul Remus Lepădat, direc­ lor amintite. Şi ne-am amintit succes luptele pentru trans­ nic. unit şi să nu admită în
rare s-a îndreptat alcntia gos­ tor coordonator al întreprin­ că .,1a pomul lăudat nu prea formarea revoluţionară a rîndurile sale nîci un fel de
Sarmizetelusa podarilor oraşului. Construcţi­ derii economice judeţene a- avem ce căuta cu sacul mare". României Cu atît mai mult fisură. Democraţia socialistă,
ile de străzi reparaţiile de partinind U.J.C.C., ne asigura— Ne-au făcut să ne amintim zi­ merită să subliniem acest lu­ democraţia partinică presupu­
străzi şi trotuare, conslructia în cadrul unei convorbiri re­ cala unii dintre lucrătorii a­ cru astăzi, cînri legarea miş­ ne discuţii, dezbateri libere,
şi reparaţia de drumuri, ca şi latate în coloanele ziarului cestor unităţi. Ni s-a promis cării muncitoreşti, a partide­ elaborarea colectivă a liniei
fi de duminică extinderea si buna întreţinere cooperaţiei de consum ce de­ că personalul de la cabane şi port-drapel şi conducător al a* politice aclivitate colectivă
lor comuniste dc propriile po­
nostru — că la toate unităţile
în
poare, transformarea lor
a zonelor verzi au fost cîteva
penlru înfăptuirea eî. Totoda-
bufete este instruit, preqâlit
din obiectivele
prin
viată
aveau să prindă principale ce servesc traseele turistice, oas­ să primească oaspeţi. Dar pe cestora este problema p ri­ lă. ea presupune o disciplină
peţii vor li întîinpinati de gaz­
fermă care să nu permită ni­
unde am umblat nu nc-a răs­
imwira patriotica a cetăţenilor. de primitoare- Ni se mai dă­ puns nimeni la „bună ziua", m ordial^ pentru dezvoltarea mănui să se abată de la ho-
cu succes a luptei revoluţio­
Dcfalcarea sarcinilor rezulta­
in străbuna te din amintita hnlărîre a deau asigurări referitoare la nu ne-a întrebat nimeni ce am nare. pentru victoria socialis­ târîri. sau. atunci cînd aceasta
dori. Şi am fost de la Zam la
se înlimplă. să se ia toate mă­
curăţenie, prezentare, produse
păcii
mului pentru apărarea
proaspete,
unei
la existenta
creat posibilitatea ca fiecare game variate dc răcoritoare... Petroşani, de la Brad la Sarmi- în lume. surile necesare pentru a apă­
zeqelusa sau Lâpugiu. Ce fel
ra partidul, unitatea sa. pen­
circumscripţie să-ŞÎ cunoască ror confirmare pe teren în­ de instruire î s-a făcut perso­ are meritul că. fiind strins le­ lru a garanta clasei munci­
Promiţătoare asigurări a că­
Comunist
Român
Partidul
nalului ?
toare, naţiunii socialiste, foita
Io
n birrl îvnlc. să-şi ştie sarcina
Controlul calităţii firelor de mătase artificială
produse
valră istorică „Viscoza" Lupeni este efectuat cu exigentă de către sortatoorea valorică cc-i revine. Şi bi­ seamnă de fapt atestare^. ra- Dine aprovizionate, că găseşti clasa muncitoare. dc forţele care s-o conducă spre victo­
de
La ce bun că unităţile sînt
gal dc poporul român.
rie. spic socialism, spre co­
lilă lilo r de gazde.
llyeş Ileana.
lanţul oblinut prin ceea ce s-a
In cîlcva zile la rind, am de toate, că în căsulc cearşa­ revoluţionare din patria noas­ munism.
făcui totaliza — la 1 iulic> a-c. bătut şi noi, în calitate de tu - furile sînt curate. Iii face eîtc tră, a ştiut întotdeauna să ju ­ Doresc să adresez tovarăşu­
Soarele trădase dorinla oa- unul o impresie dc-ti vezi cit dece evenimentele şi să-şi c- lui Gheorghe Stoica cele mai
m. ' / v o i. Din norii coboriti mai repede de drum, laborczc linia politică in con­ calde şi sincere felicitări din
p:.\fr noapte pină Io poalele Ni s-a mai promis de către text cu interesele qcncrale alp partea mea şî a voastră, a tu ­
R vlriolntui. cernea o ploaia tovarăşul Lepădat că la orica­ progresului social, ale cauzei turor. dîn partea Comitetului
măruntă şi (/rasă, cu picurii înfăptuirea sarcinilor din programul naţional re unitate vom mcrqe ni se socialismului. Şî astăzi, anali- nostru Central, a partidului, a
Im prăşiiaţi de palele via tu ­ vor oferi drept amintire obiec­ v.înd dezvoltarea şi perspecti­ poporului nostru. Doresc să-î
lui rece. Privlr-o asociaţie te de artizanat, dar nu din cele vele mişcării revoluţionare, urez ani mulţi ca. împreună
de idei, prevedeam o dumi­ caic se qăsesc pe litoral, la partidul nostru porneşte de la cu conducerea partidului, cu
nică monotonă, lipsită total de dezvoltare a zootehniei cere ca S. POP condiţiile social-islorice dale. parlidul. cu poporul nostru, să
de farmecul vieţii satului de la faptul că în lume există moarqa ferm înainfe spre rea­
contemporan fn zilele cu M stale socialiste, că sistemul lizarea programului stabilit de
soare. Avea să fie altfel. (Continuare (n pag a 2-a) socialist-mondial se poale afir­ Congresul a! X-lea. penlru a
ma numaî în măsuro în care
face ca patria noastră să de­
L a oficiul P.T T R. ziua acţionează unitar. Noi consi­ vină tot mai puternică, tot
de duminică se con­
fundă cu oricare alta FIECARE FERMĂ SĂ SE AFIRME CA 0 derăm că înţelegerea noilor mai boqată, lot mai înaintată.
Din sacii plini, abia sosifi. condiţii istorice. înţelegerea In felul acesta vom contribui
factorii scot şi cartează idpîi independentei naţionale la întărirea sistemului socialist
ziare şi. scrisori, le a- a respectului suveranităţii, a mondial. Ia realizarea unităţii
şeazu in genţi. Por­ PUTERNICA UNITATE PRODUCTIVA nramcsleeului în treburile in­ larilor socialiste, a mişcării
terne. a dreptului fiecărui par­
nesc apoi înspre Zcicani, tid comunist şî al fiecărei na­ «omuniste ŞÎ muncitoreşti, la
Păucineşli, Mobifa, Rrcozo- victoria cauzei socialismului şi
va ele. şi duc cu ei mai bine 4 ţiuni dc a-şî hotărî destinele Dării în lume.
de sine stătător eslr determi­
de o mie de ziare, publicaţii, Creşterea ponderii sectorului materializarea cărora se impu­ rioadei nu s-a îndeplinit ni(î (al. însă slabo furajare face ca nantă pentru victoria cauzei Iţi doresc, tovarăşe Sloîra,
reviste, aşteptate duminica zootehnic in ansamblul pro­ ne ca încă de pe acum să fie In proporţie dc 50 lo sulă iar randamentul in sectorul zo­ multă sănătate, m ult3 fericire.
mai mult ca in celelalte zile. ducţiei şi veniturilor fiecărei întreprinse acţiuni pe multiplp fată de planul anual realizările otehnic să fie mult diminuat
Afară, ploaia cerne, con­ unîtăli cooperatiste constituie planuri. reprezintă mai puţin dc 57 ]a — ne-a relatat inginera Lidia
tinuu, dar slujbaşii pojtei una din principalele sarcini In această privinţă şi coope­ sulă I?). Deşi ranlilaica ce tre­ Manolescu. soiul fermei zo­
stnt oameni pe care buleti­ trasate de partid privind mo­ rativa aqricolă din Reriu dis­ buie livrată pe Intrcqul an se otehnice mixte <u qesliune e- Tuastul tovarăşului
nele meteorologice nu-i in­ dernizarea aqriculturii şi spo­ Dune de mari resurse (are pi­ află undeva la limita inferi­ conomîtă internă.
teresează Ion Zgircea deser­ rirea aportului acestei ramuri uă acum nu au fost fructifica­ oară a posibilităţilor (nedepă­ Aceste păreri le împărtăşeş­
veşte Sarmizegetusa şi în îa proqresul general al econo­ te pe deplin, ait.it sub aspectul şind în medie 950 I pe cap de te întreaga conducere a co-
miei naţionale. Stabilind lin i­ sporirii efectivelor, dar mai a­ vacă!, menlmînd ritm ul de p i­
geanta lui „Scinteia", „Lupta opuraiivei aqricole.
ile dirccloare , ale dezvoltării les a! structurii lui şi al nive­ nă acum al producţiei marfă Fireşte, sc impunea ca pe Gheorghe Stoica
de clasă", Drumul socialis­ zootehnici, proqramul nationwl lului producţiilor realizate Ca­ ir trebui ca anul să aibă încă bn/a cunoaşterii unor realităţi
mului", „Săteanca". celelalte pe o perioada de 10 ani adop- renţele manifestate în organi­ cel pulin 20 de luni (!) pentru >i lipsuri care Irînea/ă ridica­
tiare şt reviste ating numă­ lat de plenara C.C. al P.C.R. zarea activită|ii spclorului zo­ 'a planul să poată fi realizat. rea rentabilităţii zootehniei, să
din 17-19 martie a.c-. dă o otehnic care in marc parte v i­ Sinleti/ind cauzele unei ast­
rul de 280. orientare clară acţiunilor ce rează preocuparea nesatisfără- fel de situaţii, tovarăşul 1. Slo- se acţioneze energic pentru a Dragi tovarăşi şi tovarăşe. tăţii sale. spre Întărirea — pe
Aş dori. înainte de toate
... Peste drum. la biblio­ trebuie întreprinse in vederea oflre a ronrlurerii unitali' ven.xrhi. secretarul comitetului determina ieşirea din impas. să mulţumesc Comitetului E- baza respectării independen­
'Nccastă necesitate este deose­
fiecărui
tei şi
suveranităţii
tecă. tovarăşa Aurica Cor- obţinerii in 1975 a unei pro­ uentru asigurarea furajelor ne- minunai de partid, ne spunea bit de acută dacă se are in ve­ xeculîv pentru înalta aprecie­ partid — a unităţii mişcării
<!oş terminase cu completa­ d. , tii globa'e animaliere mal •csare pe perioada de slabnla- - ..Nicî nu se putea ca lu- dere că rezultatele întregii ac- re dată activităţii mele. să mul­ comuniste şi muncitoreşti in­
mare de 2.2 ori (a|ă de cec
tul cclci de-a 482-a fise de realizată în I9G9. Coiucniraren tie, rum era de aşteptai s-au - rurile să se prezinte mai bine bvităli desfăşurate în -zooteh­ ţumesc tovarăşului Ccauşescu ternaţionale. Aş dori de ase­
rînd o bună parte din perioa­
răsfrini. negativ asupra
înde­
nie. reflectate prin prisma cos-
animalelor în ferme mari cu plinirii obligaţiilor contractua­ da de stabulaţie din hrana a- Crimpej din esplanada bu­ penlru cuvintele bune. tovă­ menea. să folosesc acest pri­
răşeşti. pe care mi le-a adre­
PETRE FARCAŞIU rircu il închis de producţie. îm­ le asumate în anul curent. Ast­ nîmalclor au lipsii suculente­ birîlor pe unitatea de produs levardului „Dacia" din Hune­ sat şi totodată, să mă declar lej pentru a adresa mulţumiri
iu sînt tocmai lavorabile. Spre
bunătăţirea raselor, asiqurarea fel. la sfirsitul primului semes­ le si concentratele nefiînd a- doara. înlru totul de acord cu conţi­ 'ovar¿şiIor. organizaţiilor oh-
unei puternice baze furajere şi tru cooperativa s-a prezenla? siqura'e raţii de producţie la nutul politic al cuvinlarii sa­
- (Continuate in' pag. a 2*a) ridicarea rentabilităţii produse­ cu o restantă la livrări dc pe­ nivelul cerinţelor". Foto : N GHENA le. îndreptată spre întărirea
lor se Înscriu ca măsuri d e 'o ste 92 000 1 laple. La lapte, sar­ —• Avem animale bune. cu (CfBlinliare in pag. a .f *ol continuă a partidului nostru, (Contmuore In pag. a 4-ç)
deosebită însemnătate pentru cina contractuală aferentă pe­ yn potenţial de producţie ridi- a rolului său, a lorţeî şi uni­