Page 74 - Drumul_socialismului_1970_07

2 ORUMUL SOCIALISMULUI ÿ Nr. 4833 • MIERCURI 22 IULIE 1970

Din viaţa politico-socialà a judeţului La Va{a de Jos

Stagiune estivală
UTILIZAREA FONDULUI tăţirea propagandei tehnice, rea curentă — zilnică şi săp- lutionate 301 (74 în trim estrul
DE TIMP - ÎN ATENŢIA activizarea brigăzilor artistice tămînală — şl de perspectivă II).
SINDICATELOR de agitaţie. a muticii, la cunoaşterea sur­ Deşi în Valea Jiului există
Teii. Biroul executiv al Con­ Totuşi şi aici există multe selor de finanţare a unor lu­ o preocupare permanentă pen­
siliului judeţean al sindicate­ probleme în unele unităli. La crări de interes loca) şi a re­ tru rezolvarea propunerilor fă­ in plină deslăşuiare
lor a anali/al acţiunile Între­ E. M Paroşeni şi E. M, Dîlja glementărilor legale în diferi­ cute de cetăţeni, „viteza" de
prinse de Consiliul municipal fondul de timp a fost folosit te domenii de activitate, « înfăptuire trebuie accelerată.
Petroşani pentru îmbunătăţirea In semestrul I numai in pro­ principalelor date privind popu­
folosirii fondului de timp în porţie de 69.7 si. respectiv laţia. unităţile ccononvke şi IN PARALEL CU Se spune — Şi din păcate, ca de pildă „Convorbii i hune-
unităţile economice. Analiza 89.9 la sulă. IV municipiu tim ­ sociale, bugetul, industria fo­ LUCRĂRILE AGRICOLE uneori, aşa este t — că vara dorone", ..Caravana muzeisti­
se înscrie in contextul preo­ pul neutilizat a crescut în a- cală şi prestările de servicii, jiu e anotimpul cel mai potri­ că", „Caleidoscop ş llin tilic “
cupărilor consiliului judeţean ceaslă perioadă cu peste 25 000 aqrlcultura. comerţul învătă- Desiqur, obiectivul central al vit în care să caut! activităţi etc., organizate in colaborare
ale consiliilor municipale şi o- om-zile in comparaţie cu p ri­ mîntul. cultura sănătatea etc. muncii politico-orqanlzatorlce la căminele culturale săteşti. cu organele judeţene de tu l-
răsenestî. ale sindicalelor din ma jumătate a anului trecut. la sate este campania agricolă Că e vară, vacantă, că oame­ lură şi artă.
întreprinderi şi instituţii pen­ Analiza a prevăzut ca obiec­ REZOLVAREA PROPUNERILOR de vară Paralel cu aceasta se nii au alte qlndurl — de a­ In acest sezon, la Va(a lunc-
tru întărirea disciplinei în tiv îmbunătăţirea folosirii fon­ TREBUIE IMPULSIONATA desfăşoară acţiuni de m obili­ cord şi nu prea. fn cadrul spe­ lionează tabăra pionierilor şi
mum ă dului dc timp eu 05 V sută zare a locuitorilor satelor la cificului care defineşte şi jus­ cca a elevilor aflaţi la muncă
Îndrumate de organele şi or­ fată de situaţia din semestrul I Cetălenii din Valea Jiului acţiunile edilitar-gospoclăreşti, tifică existenta aşezămintelor patriotică la fabrica de cără­
ganizaţiile de partid, sindica­ 1969. au făcut. în cadrul campaniei pentru colectarea de furaje, culturale la sate se găsesc şi mizi. Ţlnînd eoni de aceasta
lele din Valea Jiului au Ini­ electorale. 899 propuneri de de deşeuri de metale şi pentru chiar sînt prevăzute a ctivitati conducerea căminului a luat.
ţial unele acţiuni educative e* AGENDA CONSILIULUI Interes obştesc din care pină a încheia noi contracte de li­ diferenţiale pentru fiecare se­ Iniţiativa de a atrage tinerii
ficienlo. cum sînt zilele consa­ POPULAR la începutul semestrului II au vrări de animale şi lapte. zon în parte. Iar cele din lo­ clin tabere la activităţile artis­
crate brigadierilor sau Ingine­ fost transpuse în viată 686 (în La 7am. membrii biroului co­ calităţile balneoclimaterice sini tice şi de agrement, acorrlîn-
rilor- dezbaterile cu sefîi de Editat* recent de Consiliul al doilea trimestru s*au rezol­ mitetului comunal de partid obligate a avea acţiuni şi ac­ du-le unele înlesniri şi orga-
brigadă artificieri maiştri a popular judelean si difuzată vat 65 propuneri). In în liln iri- s-au deplasat la sale şi au tivităţi destinate cetăţenilor nizîndu-le manifestări special
problemelor legale de organi­ preşedinţilor, vicepreşedinţilor te dintre deputaţi şi aleqători discutat cu membrii de partid veniţi la odihnă sau trata­ dedicate. Pentru cei mici «-o
zarea producţiei şi folosirea e- $i secretarilor dc la municipii, cu prilejul dărilor de seamă, şi alţi locuitori despre necesi­ ment. organizează dimineţile de
ficienlă a timpului de muncă oraşe şi comune. „Agenda con­ în consfătuirile de lucru orga­ tatea de a ajuta benevol cu fu­ La Vata de Jos se poale basm, Iar pentru liceeni — ma­
(E. M. Petrila. Lupem. Vulcan. siliului popular“ este un în­ nizate de către consiliile lo­ raje cooperativele agricole de vorbi de existenta unei stagi­ nifestări adecvate, dans. joc un
Lonea). solicitarea sprijinului dreptar util In activitatea lu ­ cale ale Frontului Unităţii So­ producţie rare au suferit de uni estivale a căminului cul­ etc. In afara manifestărilor din
cabinetului municipal pentru crătorilor din orqancle locale cialiste sesiunile consiliilor pe urma calamităţilor Cetăţe­ tural din comună, care se des­ fiecare joi, slmbălă şi dumini­
orqanlzarea ştiinţifică a pro­ ale administraţiei de stat. Cu­ populare s-au tăcut allp 510 nii din comună au subscris de­ făşoară prin anlrenorea forma­ că, pentru populaţia stabilă fi
ducţiei si a muncii In îmbună­ prinsul său ajută la planifica- propuneri din care au fost so- ja cantitatea de 50 tone de li­ ţiilo r locale şi a echipelor ar­ flotantă de la Vata se organi­
nuri. tistice profesioniste şi de a­ zează hora duminicală.
In ultima săplămînă, în co­ matori invitate In staţiune- Din discuţia avută cu tova­
munele Buce*, Geoagiu. Certe- Pină 'la data vizite!, forma­ răşul Viorel Rusu. directorul
ju de Sus IVrănişca, Pui. Bul- ţiile căminului — taraful „D oi­ căminului, am sesizat optimis­
zeştii de Sus s-au Încheiat na G risului", grupul vocal, mul Interlocutorului In legăt.u-
Fiecare fermă zootelini- nomele contracte pentru livrarea a dansurile, echipele de teatru — ră cu permoncnl.a îmbunătăţi;'»»
25-64 capete bovine şi tineret
au prezentat două spectacole
prin
a activităţii
căminului
studenţească bovin. muncile edilitar- pentru cetăţenii aflaţi la odih­ completarea form aţiilor < u
Continuă
na şi tratament. Tot în cadrul
noi membri şi solişti vocali,
ca sa se afirme ca [ La sf î rşltul săptămînii qospodăreşH La Boz s-a lu­ luat pe scena căminului or­ fapt ce va contribui }q ridica­
manifestărilor artistice au evo­
crai la noul local al şcolii ca­
rea nivelului artistic — inter­
j trecute, cel 55 de studenţi re s&ptămîna viitoare va fi chestrele de muzică populară pretativ. De asemenea taraful
j , de la Institutul de mine Pe- terminat. la Gurasada s-au ale filarm onicilor de slal din „Doina Crişului" îşi continuă
j Uoşant şt-au încheiat actlvl- transportat 200 tone balast Arad şi Oradea, formaţii artis­ activitatea de îmbogăţire a re­
o puternică unitate j tatea pe ogoarele I.A.S. SI- pentru construcţia de trotuare, La U.M.M.R. Simeria, cele moi vechi ateliere feroviare din tice ale Casei de cultură din pertoriului şi completare a lui
j meria., Timp de 19 zile el au
la Leşnic s-au construit 300 ml
Brad şi actorii
Teatrului de
j lucrat la recoltatul cartofi­ trotuare. Iar la Muncelu Mic ţara, constructorii de la I.C.S.H. au deschis un vast şantier pen­ stat ,.Valea Jiu lu i", cu piesa cu noi solişti vocali, sul) con­
ducerea noului d irijo r — tnra-
lor, Ia prăşit şl în sectorul s-au săpat gropi pentru extin­ tru extinderea şl modernizarea uzinei. . „Pe uşa din dos". qol.islul Pera nulz.
I legumicol. Bilanţul hărniciei derea electrificării. A fost dat in folosinţă clu­ Stagiunea estivală a căminu­
productivă j lor s-a dovedit rodate: bul. corp va întregi programul lui cultural din Va|a de Jos
13 000 lei valoarea munctl oferit de cămin atît localnici­ este In plină activitate si con­
efectuate. lor cît si vizitatorilor. Străda­ ţinu* perfecţionare penlru a
treţuri la unitatea de suprafa­ A i(l 35 de student! de la la parcul cu zimbri de Itnqă niile conducerii clubului şl o r­ oferi manifestări rit mai diver­
ţă. Or, In această privinţă. In } acelaşi Institut, Iucrlnd In Haţeg etc. Acţiuni ale ganelor locale de partid $! de sificate şi atractive. Fsip o
(Urmore <!ln pag. 1| C.AP. Beriu nu s-au întreprins I cadrul I.A.S. Stntâmărta- Urmare, din pag. i) u tot timpul ploios, stat sînt îndreptate înspre or­ realitate pe (are am dnr-n
acţiuni deosebite fată de alţi I Orlca — cu tot ttmpul ne- C în vatra fostei 'Ulpia pescarilor sportivi ganizarea de activităţi diverse prezentă Şi pe scenele şi in
ani, remarcinriu-se doar intro­ I favorabil — au realizat ve­ Traia na Augusta Da­ cit mal atractive — de la ex­ sălile celorloltr cămine cultu­
exemplu in anul trecut chel­ ducerea in cultură a sfeclei nituri în valoare de 9 000 cititor şi f$f aducea „¡a zi* cica“ au oprit duminică multe In această perioadă, pes­ cursii şî jocuri de ciul» pină la rale.
tuielile efectuate pentru obţi­ furajere şi aceasta pe o supra­ lct. Hărnicia studenţească situaţia statistică a celor autoturisme, autobuze, auto­ carii sportivi întreprind o acţiuni culturale de prestigiu. N. STANCIU
nerea unul litru de lapte au faţă mică. De asemenea, s-a se conilrmă şi In vacanţă I 5 310 volume împrumutate. care. In grupuri sau indivi­ serie de acţiuni. Se îngri­
depăşii preţul de vlnzare cu întîrziat în mod nepermis re­ — Citiţi mult ? — am fn- dual, noii sosiţi asaltează jesc de repopularea apelor
Ţ35 lei. In acest an diferenţa coltatul irifolienelor, diminuîn- trebat-o pe Emilia Ştejă- complexul arheologic: ceta­ de munte cu păstrăv st
a fost redusă într-o oarecare du-se astfel sim ţitor recolta. nescu, elevă în clasa a X-a tea cu palatul Augustalilor curcubeu, construcţii de ca­
măsură însă nu la nivelul ce­ Apoi, unele deficiente persistă la Liceul „Decebar din De­ şt forumul, amfiteatrul şi nale, salvarea puietului ră­
rinţelor şi al posibilităţilor, în privinţa organizării repro­ va, venită la bibliotecă să ia­ muzeul in care podoabele, mas prin bălţile formate de Cabana de la şosea -
principala rezervă nefruclifi- ducţiei- Este suficient să ară­ că schimbul de cărţi. statuile, capitelurile şi alte ! revărsarea apelor etc. Mal
cată constînd în creşterea pro­ tăm c* pe lingă cele 9 cazuri 0 nouă cooperativă j mulţi pescari, apartlnind fi­
lialei din Deva, au cutreierat
ducţiei de lapte pe cap de a­ de avorturi înregistrate In p ri­ bălţile din jurul comunei
nimal. mele luni ale anului pină a­ meşteşugărească j Brănlşra, salvînd o mare
Crearea fermei zootehnice cum nu s-au obţinut nici 45 de /I Df DUMINICĂ cantitate de puiet piscicol. gazdă primitoare?
mixte cu gestiune economică vitei la IDO de vaci. Cooperaţia meşteşugărească; Pe de altă parte, pescărit
interna constituie un pas de Stă în posibilitatea conduce­ iare. de cîtva timp, în Petro-, sportivi al filialei din Lu-
scamă pe calea ridicării pon­ rii cooperativei şi a fermei ca jşani 2 reprezentante. Prin ce-j peni au colectat peste 2 600
derii sectorului de creştere a prin eforturi susţinute să asi­ ¡darea citorva ramuri de pre-; kg fler vechi, pe care l-au cu oferitul. Dacă nu ceri «î
animalelor în ansamblul acti- gure o îmbunătăţire radicală a Ulări de către cooperativa, predai la I.C.M., Iar suma Încă insistent... troc) prin ju­
vîlă lii cooperativei. Practica a activităţii sectorului zootehnic, j.,Jiu 1“ a luat fiinţă o nouă co-; IA CADIIIZIGETUSA provenită, de aproape 2 000 (Urmore din pon- 1) deţ ca valiza prin gară. Oare
demonstrat însă că nu este su­ punindu-se accenlul pe înlă­ ¡operativă — „Unirea" Petro-j lei. au depus-o în contul sa dorească vinzătorii 5.1 vin-
ficient să schimbi doar firma turarea neajunsurilor manifes­ îşani. Organizarea prestărilor! 2 000. dă şl încă cit maî mult? Greu
unui sector sau altul de pro­ tate în asigurarea bazei fura­ iprintr-o sinqură cooperativă; CONSTANTIN RADU Piatra Neamţ ori Ia Sîqhctu! de Crezut Har pnlilo[ea-i mii-
ducţie. ci se impun măsuri r.i- jere, pe inlroduccrea unor teh­ ¡devenise ncsatislâcătoare prn-j — Timpul e ploios şi cred Marmaliei. Să avem pardon şi nincă. Decîl să lie politiroşj
dicale de tmbunălătirc a teh­ nologii avansate de creştere a itru populaţie aşa că efectua-1 că nici miine nu vom putea monumente de mare valoare cu deosebirile, dar mai ales cu oaspeţii mai Idue-şi dau
nologiilor şi metodelor de In- ri’ animalelor ăsllel incit unita­ irea celor neindustriale . prin; merge la munca cimpului. istorică evocă chipul pe ca­ demisia. Acasă aşa or li-«to­
cru. Este adevarai că fermei i tea să lie anqaiaiă cu întregul ¡cooperativa nou înfiinţata va; mi-a răspuns ea. Ceva mai tir- re l-a avut capitala Daciei cind ? De ce nu nominalizam ?
romane.
s-au reparlizat suprafeţele ne­ său polenlial în vasta nctiune ¡aduce, sperăm, şi o îmbunată-; ziu, aveam să pătrund în­ Ar trebui $;; publicăm în ziar
cesare producerii furajelor de iniţială dc conducerea partidu­ tregul înţeles al acestui nîs- Î nainte de orele 19. nişte tabele nominale.
volum, dar se aşteaptă totoda­ lui privind realizarea progra­ jtire in activitatea aceasta atîtj puns. două din sălile impu- Şi încă ceva. despre infor­
tă să se intervină energic pen­ mului naţional dc dezvoltare a ide diversă. nătoruhâ cămin cul­ maţia turistică pe care o p ri­
I totul era pregătit pen­ Sule de oameni, veniţi fn
tru creşterea producţiei de nu­ zootehniei. n fostul local al şcolii, tural îşi luminează ferestrele. meşti la aceste unităli. Nimeni
tru primirea elevilor ce grupuri, se despart abia du­ nu ştie să-ti spună nimic, nici
unde să merqi să vizitezi lu­
urmau să sosească o dată cu pă ce au intrat In curtea că­ cruri interesante, nici undo
seara, in cea de-a doua serie minului. li deosebesc prefe­ po(i dormi, nici unde-ti poli
a taberei din Sarmizegetusa. rinţele. Unii vor să xizioneze repara maşina. Amnezie totală.
Primii fuseseră o sută de filmul „Blestemul rubinului
elevi din şcolile qenerale ale negru", alţii să-şi alinieze Cit despre pliantele şi flutu-
judeţului Sibiu ; erau aştep­ paşii in ritmul melodiei de raşii despre < are. ne vorbea
taţi tot alifia din judeţul dans cintală de orchestră. tovarăşul Lepădat, nici vorbă.
Arad, du)>ă care fşi anunţa­ Tinerii deţin numericeşte Ni s-au dai ..la cerere".
seră sosirea alţii din Teleor­ primul loc. Printre ei se nu­ Aceste unituli nu sînt sim­
man. mără elevi şi studenţi of la ţi ple bufete de cartier, ri au me­
Cadre didactice (profesori in vacanţă Numele Voinei nirea să primească oaspeţi din
şi învăţători — acum instruc­ I îcconi. al surorilor Rodica tară şi de peste hotare, să re­
tori) In frunte cu tovarăşul şi Emilia Ştefănescu, Olivia prezinte judeţul as»i cum este
Petre Crişovan, directorul Vida, Gheorr/he Drăgănescu el. prim ilor, ospitalier. Jude­
taberei, sint la datorie si au — de ia liceele din Haţeg ţul Hunedoara este recunoscut
luat toate măsurile pentru sau Deva ca şi cel al studen­ pentru frumuseţile sale. pm -
Lru tezaurul de monumente is­
ca prerogativele de „gazde- ţilor Ion Vida, Iulian Rugam torice penlru prezentul lui cu
bune“ să fie simţite încă din rtc. sint consemnate, şi în adevărat măreţ. Şi. un vînză-
prima seară a celor 14 zile evidenţele bririadierilor de
clte petrec alei fiecare din la C.A P, Deşi. vacanţa n-a tor indolent nepriceput sau
cele patru serii planificate. început prea de mult, urmele indiscîplinat n-are dreptul să-1
Programul e gata. şl în lăsate fn palme, de cozile facă pe drumeţ să meargă mai
Trebuie ca TVJ.C.C,
departe.
afară de jocuri, cîntece, ore sanr/or nri de coase. dove..
cu conţinut recreativ şi edu­ dese că legendara hărnicit să pună punctul pe ..i“ şi in
cativ, elevii oaspeţi vor fare a dacilor s-o transmis pini aceste unilătî, deosebit de im ­
la generaţiile din zilele portante penlru imaginea ge­
vizite şi excursii la Zeicani, E M. Teliuc. înainte de a pătrunde in adincurife pămintu*
noastre.
la vechea biserică din Den- ... Zi de duminică, dt lui, foreza este supusa unor ‘întreţineri jj verificări minuţioase. nerală pe care vizitatorul şi-o
suş, pe Valea Rîului Mare, linişte aparentă face despre judeţul nostru Şi
aceasta cit mai curînd posibil !
AVRAM M!HGC— conducător al răsculaţilor

Intensitatea laminarii este determinata in bună mâsurâ de competenta profesionala a
laminotonlor, fn foto : manevrantul principal Septimiu Noja, de la laminorul de semifabricate, de pe Valea Mureşului din 1 7 8 4
muncitor specialist de ¡nalta calificare.
Foto s N. GHENA
..Mă cheamă Avram Mlhoc, le de Insuportabilele sarcini conducerea căpitanului valah pline cu vin. teascuri şl le-au este relatată de Izvoarele isto­
domiciliat in Banpotoc, dinco­ feudale, la I noiembrie 1784, Petru Munteanu. Acest fapt dus la casele lor". rici, în (ciul următor : „In 25
lo de Mureş. sSnt supusul lut in satul Curechiu, se aprinde constituie un important indiciu Descriind aceste îm prejurări noiembrie au executat la Alba
Ioan Dosa din Vinerea, de re- focul marii răscoale care, cu o ce dă de înţeles că la răscoala aflăm de armele folosite dc lulia pe Ursu Ulbaru fiu) idop-
m m Ilqie ortodoxă, nil unită, stnt iuţeală uimitoare, cuprinde în ­ din 1784 au participat şi ro­ răsculaţii cunoscuţi de Mihoc. tiv a lui Horla pe care l-an
de căsătorit, am trei copii şl sint treg Zarandul, de unde se răs­ Tara Românească. Căpitanul va­ Astfel, căpitanul Petru Muntea­ tras de viu in teapă Iar lui
mâni dc dincolo de munţi, din
pândeşte in Hunedoara şi in
aproximativ de 48 de ani*' —
nu avea „o sabie scurtă, îngus­
începe interoqatoriul luat unul M unţii Abrudului. lah apare nu numai ca un con- tă", Ferdişan Petru, o puşcă Totba Singhetcanu, Vasîlg
iobag cu rol activ in răscoala O ceată dc ţărani cc au co- ducătrrr ci si ca un agitator al (flintă) şi un pistol. Gheorqhe Muntean şi Savn Muntean le
ţărănească de la 1784, ce urma borit ne valea Căianului, tre- cauzei mişcării ţărăneşti. în- a lui Filip Rusan, un pislol, tăiară ţapul, capetele lor Iută
puse In (capă şi trupurile tor
o ra şu lu i să fie osindit. la fel ca mulţi alti. cînd din 7orand în comitatul el. Mihoc. o secure, restul răs­ pe roată, pe lacoti Munlcan sl
Hunedoarei. în scara zilei rlc
tovarăşi ai săi la cumplita pe­
culaţilor n-au avut arme de foc
deapsă capitală, cunoscută din 4 noiembrie 1784. a otacat no­ Hărfurii dccit securi şi ciomege. Irim ie Martin ii alungară <u
„Constltutlo crlmlnalls Thcre- bilimea din Soîmuş. In 5 no­ Ultima localitate la ale cărei e­ roata din lume, adică ii frin%e-
slanae", 1768. sul) denumirea iembrie. continuînd drumul pe venimente mal participă Avram ră Iar pe unul cu numele M i­
in primăvară, la săparea gro­ rîrlf cu care aceştia se anco­ de „pedepse mal grele". Inte­ Mureş in sus, au aprins focul Mihoc este satul Cioara, de hoc H despicară de vin \n pa­
pilor si (plantarea a 250 de ar­ rează in vasta acţiune de bu­ rogatoriul — ca un document răscoalei in salcie Hărău documentare unde. plecînd spre Tărtăria, tru bucăţi Şl bucăţile le spin-
km are dm pog U bori ornamentali. Entuziasmul nă gospodărire si înfrumuseţa­ inedit ce se păstrează cu qrija HIrsău Chimindia. Banpotoc, din cauza oboselii, e| a rămas ztirară in patru locuri anumite".
tineresc s-a dovedit molipsitor, re o oraşului lor. In fata ha- cuvenită la Arhivele Statului Cărpîniş. Uroi, Rapolt, Bobîlna. tru d i. el. Mihoc, fiul său si pe drum. Aici este rănit grav In asemenea îm prejurări i au
mare parte din alegătorii vîrsl- teqanllor a mai rămas acum din Deva — cu întrebările şi Foit, Geoagîu de Jos, năcăinti. consătenii luu au fost recrutaţi la cap şi readus In sat, de unde curmat firu l vieţii iobagului
nîci si în mod deosebit cei din sarcina ca, In etapa a doua, să răspunsurile semnificative ne Homorod, iar in ziua de 6 no­ in rîndul răsculaţilor de cătro a fost ridicat, Împreună cu Avram Mihoc, care, cu mult
lor si Teilor, unde s-au efec­ strada Mihaf Viteazul, partici­ realizeze lucrări ce valorează care le cuprinde, contribuie, cu iembrie in satele Bintinti (A u­ căpitanul Petru Munteanu. Irim ie Oltean, judele satului, curaj a confirmat în depozi­
tuat pavărî cu piatră cubică pând si el la plantatul a 2 000 în jur de 310 000 lei. Angajaţi unele noi amănunte, la cunoaş­ rel Vlaîcu), Pişchinti. Vurpăr In cursul desfăşurării răscoa­ de către trei husari şl trans­ ţiile sale şi una din cauzele
ori bolovani de tîu pe 5 MO de trandafiri. înlr-o Însufleţită Întrecere in i­ terea evenimentelor de la 1784. Si Cioara (Silişte). La 7 n o ­ lei, la grupa condusă dc Mihoc portat! sub stare de arest In qenerale ale răscoalei de la
mp. lucrare suslînută si de cei Obiectivele social-culluraTe ţială pe plan local de către de­ pclrecute în comunele situate iembrie este răsculată şi comu­ se ataşează alţi iobagi «; ţărani. Orăştie şl la Sebeş, unde s-a 1784, îzvorltă din neslirşileie
care prin muncă patriotică au au stat. de asemenea. In aten­ putatul losif Drăghin, alegă­ de-a lunqul Mureşului. na Vintii' dc Jos. Tot jn aceste La traversarea Mureşului, în luat interogatoriul de fată, 1n obligaţii feudale manifestau-,
asigurat economii de peste ţia celor ce se ocupau cu or­ torii din toate circum scripţiile „ ... de unul de origine din ultime două zile, a (ost ata­ dreptul salului Gclmar. Mihoc zilele de 19-22 noiembrie 1784. in această vreme prin muma
16 000 leî. De numele unor de­ ganizarea muncii patriotice. La dau bătălia pentru un loc cit Valahla îmbrăcat in port valah, cată, în două rînduri. cetatea aminteşte că au trecut de par­ Procesul verbal cu Intero­
putaţi cum sint Cnrneliu A r­ Silvaşu .de Jos. de pildă, un mai de frunte un anume Petru Munteanu" Deva — (ără să poată ii cu­ tea lor num iţii Fermerean din gatoriul luat Iul Mihoc nu cu­ obligatorie pe timp nelimitat,
iene, Ion Gabroveanu. Maria mare număr de cetăţeni nu Continuarea pietruirii străzii am fost Îndemnat să parlîcip cerită — unde se refugiase no­ Geoagiu şi Finişan Ion cu fiul pe moşia feudalului prestată
de iobagi.
La
întrebarea fie
Boyue, Aurel Anca si alţii sint participat la introducerea um­ Teilor (lucrare deosebit de ne­ la mişcare declară Avram M i- bilimea luinedorcană. său. iar mai. lîr/.iu. la atacul prinde sentînla de condamnare
leqate multe din realizările pluturii fpămînt si balast) In­ cesară si care se află în curs) hoc. „Acesta ra-a convins pe Din depoziţiile lui Avram _ Hat asupra nobililor din satul a acestuia. In leqătură cu pro­ căpătîl • „Ce le-a determinat
cesul lui, guvernatorul Tran­
gospodăreşti înfăptuite. tra zidurile temeliei la sălile executarea unui pavaj pe alţi să participi la răscoală?“ —
Scolii qenerale care anul aces­ 50 ml în strada Florilor, ame­ mine şi pe fitil meu Ion. pre­ Mihoc reiose că era iobngul Cioara, li s-au alăturat Ferdi- silvaniei, Samuîl Brukenthal.
In fruntea cetăţenilor din cum şi pe unii din sătenii noş­ nobilului Ioan Dosa din V ine­ şan Petru din comuna Săuleşlî. anunţă la 22 noiembrie 1784, în vorbe simple, dar pline de
circumscripţiile lor, alţi depu­ ta se va da in folosinţă. najarea a două trotuare în car­ tri cu numele Andrei Petru, rea $i că. împreună cu (iul său. C.heorqhc a lui Filip Rusan din elocventă, Mihoc răspunde:
La rinul lor, alături de alt> tierul Victor Mabeş si repara­ corniţele suprem al comitatului
taţi ca : Lazăr Szanto si Petru locuitori, 25 de elevi de fa li­ rea unuia din podurile peste Andrei Gheorqhe, Dric lup, Ion. a participat la devastările Banpotoc şi Sişm/m Nicolae Sibiu, că răsculatul Avram „N ici o altă cauză n-a fost de-
Peev qu meritul de a fi dat ceu au efectuat citc 7 zile de n u l Galbena sint obiective bi­ Popa Dăntlă şl Marlnntă Ioan, curţilor nobiliare din satele din Chimindia. La Cioara, zice Mihoc poate fi judecat fără cît acea că am fost siliţi din
Cărpîniş
Banpotoc,
Rapolt
un real sprijin reparării pava­ muncă, au lucrat la construc­ ne stabilite, care — prin con­ să mergem la Alba lulia să nc Bobîlna. Geoagiu. năcăinti Mihoc „au venit sătenii cu se­ nicî o dificultate la Sebeş, îar partea proprietarilor noştri să
înscriem ca soldaţi $1 să adu­
jelor sî trotuarelor pe străzile ţia a 230 m de diq pe malul tribuţia deputaţilor $i a altor Bintinti Vinerea şi Cioara La curi şl ciomaţjc, au distrus to­ senlirjta ce se va da să fie e- le lucrăm toată săptămina cu
curile de
ferestre,
luat
au
Galbenei ele. factori mobilizatori — vor fi cem arme" pentru a scăpa din xcculală în locul unde a să-»
1 Mai si Ciprian Porumbescu, iobăgie. răscoală a părtineai in cablai^ qratiilc* de fier, au luat aripi mincarca noastră".
Participarea oamenilor la lu ­ înfăptuite si vor conferi H a n ­ vîrşi* el ..crima" cea mai mare.
iar deputatul Cornel Diconi, pe crările efectuate prin munci gului un plus de frumuşele ur­ Cînd iobagii au fost opriţi dr* căprar, avînd în suborrlinca întregi de terestre, butoaie Executarea scnlmtei dc con-
ccl de-a fi mobilizat tineretul, patriotice e o dovada a hotă- banistică- do a se elibera pe această ca­ sa circa 30 de răsculaţi, sub goale, gnu, porumb, ciubere dan.nare la moarte a iui Mihoc NICOLAE WARDEGGER