Page 75 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 75
DRUMUL SOCIALISMULUI <ţ> Nr. 4833 ® MIERCURI 22 IULIE 1370
PENI i Trai copii minune („M u n
1/acanţa - sub semnul CIN EM A citoresc“ ) ; Bănuiala („C u ltu ra l");
cu
ordin
L O N E A :
Omul
de
(„M in e ru l");
repartiţii*
ANI-
N O A S A i Lavlturo puternică („M u n
O I V A : D reptul de a la n a ţ citoresc") ; PAROŞENI : A tentatul
ia (Cinem atograful „P o lrlo ") ; de la Sorajevo („E n e rg ia "); PE-
SIMERIAi Fala din parc („M u re 7RILA t Seion mart - »ariile M l
muncii harnicep . aerului ţi Fiul lui Tarron („C on- o lb i şi B ă ie ţii din strada Pali
VULCAN. Lupii
(„M u n c ito re sc");
HUNEDOARA:
Covalorli
ş u l");
(„M u n cito re sc "); URlC ANI: Taina
iiru e lo ru l");
tim pului
Farailrele
(„S id e ru rg ic u l"); C ALAN : Adie, leului („7 N o ie m b rie "); ORAŞTIE:
T e io t („11 Iu n ie "); TELIUCi A r U rm ărirea („P o lrlo ") ; Păcatul dra
m ala codobaturilor din nou In gostei („F la c ă ra "); GEO AOIU-BAI:
Munca voluntar-patriotică a nea lor la acţiunea masivă de ne-au mărturisit ■ ..Sinlam con Iupl6 („M in e ru l" ); GHELAR: Pe O noapte furtunoasă; HAŢEG: Re
elevilor şi studenţilor a înce refacere desfăşurata de între ştienţi de importanta muncii p la je le lum ii („M in e ru l") ; P E publica fetelor („P o p u la r"); BRAD: 17.30 Fotbal. Transmisiune altern a
Cu mine nu, modam („S teua ra
de
put in acest an chiar In prima gul popor. pe care o efectuăm, de vasta T R O $ A N I : Un cuib Vi ţie " ) ; GURABAR2A i M ina cu b ri tivă de la loşi şi Bucuroşii :
nobili
(„7 N oiem brie") ;
zi a vacantei de vară. Ca şi in Pe şantierul tineretului de la acţiune întreprinsă de întregul sul d>1ul G entil şl Becket - liante („M in e ru l"); IL IA : Ghici Politehnica - U T.A. şi Stea
anii precedenţi, studenţii şi c- Haţeg lucrează, la construcţia popor. De aceea, ne dăm si »oriile f—II („R e p u b lie o "); LU- cine vine la cină f („L u m in a "). ua - C riţu l ;
levii sprijină prin muncă pa drumului Oîrneşli-Ostrov. ele linţa să lucrăm bine, desăvâr 19,20 1001 de sari - omisiune pen
triotica unităţi agricole, între vii celor două licee de cultu şind totodată lucrarea Începu In zona stadionului hunedorenii şi-au creat un loc minunai tru coi m ici ;
prinderi industriale, participă ră generală din municipiul Hu tă de seria precedentă — con pentru odihna şi agrement. 19.30 Telolurnolul do seară ;
ia lucrări de drumuri. Irig a ţii nedoara, veniţi aici împreuna strucţia drumului Clrneşti-Os- 20.00 Program re a lira t de Televi-
In unităţi ale industriei fores cu profesorii Mlron Oprinescu trov“ , xiuneo poloneiă cu p rile ju l
tiere Şi alimentare, contribu şi Remus Popovici. într-un alt colt al judeţului, Zilei n aţional# a Poloniei.
ind astfel la îndeplinirea şi de „Rezultatele muncii prestate la Vaţa de Jos, lucrează ele Noi serii de pio . C. H. M. Petroşani In cuprins i colo Iroi schim
păşirea sarcinilor economice, de elevii-brîgadieri ai actualei vii Liceului teoretic din Brad. buri ole urinelor m elolurgi-
la realizarea unui volum cit serii sînt dintre cele mai fru lîste ai treilea eşalon de elevi nieri şi şcolari eo „W o rşa va". „G e n e ra ţia "
mai mare de bunuri materiale. moase, ne spunea şeful şantie care au venit să lucreze în Vînd urqenl maşină OPEL Angajează la depozitul articole de copii din Deva - film artistic. Concert pe
Participarea tin e re lu lu i stu rului, Aurel Ţibea, activist al cadru! fabricii de cărămizi. RECORD 1700, tip nou, sta (Mintia) şef de depozit. 707 itră ri - lltm m uiical.
dios pe şantierele m uncii vo- Comitetului judeţean U.T.C. Ei „Avem nevoie azi de cit mai în tabere re excepţionofo. Telefon 1449 Don» păstoresc ;
lu n la r-p a lrio lîc e capătă tn a- lucrează Ia săpatul şi taluza- multe cărămizi, de cît mai m ul Hunedoara, Condiţii de angajare: vîrsta cel puţin 21 ani, plus 23.30 G ole m arilor Interpreţi io-
( castă vară sem nificaţii apar tul şanţurilor, amenajarea pos te materiale de construcţie" ne Iji taberele de odihnă din A şcoala medie şi 15 (uni în activitate comercială sau şcoală m ării. Rodu A lduleieu ; ^
te, ea desfăşurîndu-se sub tamentelor etc. încă din prima spune profesorul Ion Făgăda- Judeţ a sosit o nouă serie de profesională - comercială şi 18 luni vechime in activitatea 23.00 Telejurnalul do noapte ;
semnul so lid a rită ţii cu popu zi. toate echipele au lucrat pe ru, relatlndu-ne totodată nu pionieri şi şcolari. La Bretea Vind Wartburg 312. Bloc comercială. 33,10 închiderea «m isiunii.
laţia din zonele sinislYate, sub ste plan'. Din constatările fă mele unor tineri care s-au re Strei. Sarmizegetnsa şl Vata B 3, ap. 33, Hunedoara. Informaţii suplimentare la telefon 13 9 35 Deva.
oatronaju) ideii generoase de cute reiese că rezultatele obţi marcat muncind in fabrica de de Jos, acestea au ca oaspeţi
a con tribu i în ţr-o c il mal ma nute de elevii-brigadieri sînt cărămizi, ca de pildă, elevii i pionieri din judeţele Mehedinţi
re măsură la reconstrucţie, la irvlr-adevăr demne de toată Viorel Cerb, Ion Dot. Dorin Si Arad.
vindecarea răn ilo r provocate lauda. Stănită. Sorin Suciu şi alţii. Ieri, la Orăstioara de Sus, s-a
do aoe in furia lor. Stînd de vorbă cu doi Aici. în fabrici sau pe şan deschis tabăra arheologică RADIO
In acesle zile, pe şantierele dintre brigadieri. şrli de tiere se consolidează convin pentru pionieri si şcolari. A fla
tine retului deschise în cadrul echipe fruntaşe. Dorn Tibcriu. geri şi tocmai acesta este si tă in cel de-al doilea an de PROGRAMUL I : 6,05-9,30 M u jica PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE
ju d e ţu lu i nostru. briga die rii elev în clasa a X-a la Liceul unul dintre rosturile organiză la Înfiinţare, tabăra oferă de }l a c tu a lltâ tli 9,30 V iata c ă rţilo r;
depun o muncă susti-nulă pen nr. 1 şl Voicu Baclu — elev în rii acţiunilor de munca voIud- astă dată o noutate, elevii a- 10.10 Cur» de lim ba germ ană; 10.30
Vreau jâ |tlu ; 11,03 Palrlgm carmen.
tru a contribui c it mal efici clasa a X ll-a de la Liceul tar-patriotică, acela al înfăp vînd posibilitatea să primească File din lu o ria clnleculul românesc ;
ent. cu toate forţele şi pasiu- nr. 2 din Hunedoara, aceştia tu irii nobilului deziderat al e- pe lingă noţiunile de arheolo 11.30 De toate pentru to ţi... tu fijtll ;
ducâriî prin muncă si pewtru gie si noţiuni de electrotehni 11,43 Sfatul m edicului; 12,05 Ş tlln|6, Măsurile stabilite pe linia prevenirii
muncă. că, radiotehnică. să înveţe îno tehnică, ia n te ile ; 12,30 M elodii popu-
Ic re ; 13.00 R adiojurnal; 13.10 Avan*
■ La Slobozia, nouă variantă a şoselei j tul, să participe la atractivele prem ieră co tid ia n ă ; 13,22 M u tică u*
C. DROZD concursuri de aero si navo- jo a ră ; 13.50 M utică populară polone*
za; 14,00 Caleidoscop m uzical; 14,40
i naţionale Bucureşti-Constanţa j M. BODEA modellsm. P ublicitate ra d io ; 14,50 Clntâ Gavrll incendiilor prind viaţă
Prunolu; 15.00 Serial radiofonie pan*
■ In xong oroţu lu i S lob o iio o tosl terminate» com lrucpo unei »a- ; (tu tin erii ascultători; 15.30 Compozi
| lia n te - In lungim e do 4 km - a jo ic lc l naţionolo Bucure)*'-Con- ■ torul săptăm lnll. Robert Sehumcnn |
■ Hanţa. Pe noul drum, cor» itrâ b a le o p la n ta ţie le re ilie to din a- ■ 16.00 R adiojurnal; 16,20 M elodii popu-
| p'Opietea riulul Ia lom iţa , a-ou am enajat locuit de parcare fl u n ită ţi | lore din B ihor; 16.30 Consultaţie Ju In activitatea Combinatului concrete, «arclnl care n-au salariaţilor care sînt conse
de deservire o a uto m o b lllftilo r. _ j rid ic ă ; 16.40 Seleeţiunl din opereta de exploatare şi Industriali rămas numai pe hlrtie, ci, din cinţele nerespectărll norme
| R ealitatea ocestei lucruri perm ite descongestionarea tra ficu lu i j Gosporone de M illö cker; 17,05 Anleno zare a lemnului Deva, pe lfn- contră, ele au fost riguros fi lor de prevenire a Incendi
■ rutier prin centrul ocestei lo c a lîlo ţi, «porirea vltetel autovehiculelor J tineretului. Vara ‘ 70; 17,25 Transmi
in lim itele prescrise de legile în vigoore, crearea unor legături mal ! siune sportivă; 19,30 M elodia zilei i qă problemele legale de pro nalizate. ilor. Separat s-au ţinut con
■ lesnicioase spre Debtogea, M unlenio st M oldova. ! 19.35 A jo eintâ pe Io n o i; 20.05 Ta ducţie, o preocupare deose Este cunoscut că folosirea vorbiri. ou toţi salariaţii, s-au
} (Agorpres) j bleta do seatâ; 20,10 Vedete ole mu bită o constituie şi apărarea focului deschis tn incinta afişat pliante specifice locu
zicii uşoare; 20,20 Argheziano; 20.23
Zece m elodii p relo ra le ; 21.00 Vocile obiectivelor si a materialului depozitelor do lemne, a gale lui de muncă.
ortel m odem e; 21,20 Muzică uşoară; lemnos de incendii. relor ele., prezintă im mare
21.30 Moment poetic; 21,35 Solistul Aspectele în tîln ile tn te
serii - Nino di M urcia; 22,00 Rodio- In urnia controalelor efec pericol. Comisia tehnică a ren ne bucură. Cu cît grija
ju rn a l: 22,20 Sport; 22,30 Pentru mag tuate recent la Unilalea de luat măsuri severe de sanc şi preocuparea com isiilor
netofonul d v .; 23,00 Muzică uşoară ; exploatare şi industrializare ţionare a celor care au în tehnice este niai sporKă, in
0,03-5,00 Estrodo nocturnă. călcat sau incearc* să încal
PROGRAMUL II : 6,00 Progrcm mu a lemnului Orâştie, la Fabrica cendiile vor fi. desigur, din
zical de d im in e o tâ ; 7,00 R adiojurnal; de cherestea Vaţa şi, în ge ce în mod conştient regulile re în ce mai puţine* De alt
7,15 Program muzicol do dim ineaţă neral. In toate locurile de dc prevenire a incendiilor, fel. vom întreprinde toate
(continuare); B,10 Toi în a in te; 8,25 fumînd lingă slivele dc che
M ari in le rpre ţl — Elisoboth Schwarz- muncă, s-a constatat că acti măsurile de care dispunem
k o p l; 9.00 Crnteco populare; 9.10 Curs vitatea pe linie de prevenire restea sau in alte locuri ne-
de lim ba germ ană; 9,30 Corul Casei şl combatere a incendiilor s-a permlse. De altfel, pentru e pentru ca In toate sectoarele
de cultură din Caracal ţi Corul Sin vitarea surprizelor, comisia de activitate ale combinatu
d ica tu lu i Invâţăm inl din TWgovIţle : îmbunătăţit radical. Comisi
In acesle zile lorlde, co a tosl închisă, răcoritoarele 9.40 Opera „Ita lia n c a în A lger" de ile de prevenire si stingere tehnică de la Lf.E.l.L. Orăşlio lui nostru să se respecte în
fetăriile, centrele dc răco urmind a fi transportate de Rossini (fragmente) : 11,00 Muzică tocmai normele elaborate
ritoare, bufetele sfnt pur şi la cooperativa din Eţobra -— p o p u la tă ; 11,20 Piese de estrada ; a incendiilor dovedesc o a stabilit locurile unde se
11.50 Scpne din opereta ..Amorul mas*
simplu asaltate de cel care pe baza graficului încheiat c o l’ de Ion H arlulory-D arclăe; 12.03 preocupare mai mare fată de poate fuma. pentru prevenirea şi stinge
doresc sâ-şl slimpere setea. dar cooperativa din Hia Avonpremieră co tid ia n ă ; 12,15 Con sarcinile ce Ie revin pe a- Demn de remarcat esto rea incendiilor, ştiind că nu-
Intr-una din zile eram la nu a trim is maşina timp de cert de prînz; 13,00 Frogmenle din ceastâ linie. Trebuie eviden faptul că la unitatea amintită niaî aşa vom apăra de lăco
suita Muzlco opclor
Hoendel :
de
cofetăria din 11 ia. Am asis Irel zile să transporte a- 13.30 M ari tc riila rl polonezi. W ladlJ- ţiat* activitatea depusă de o activitate susţinută pentru mia focului toate bunurile
tat la următorul dialog din cesle răcoritoare. Siropul Inv Raym onl: 13,50 M utică de estra comisia tehnică de la .U.E.l.L, DrevenircR focului o depum materiale pe care le adminis
d ă ;
16,03 M elodia z ile i;
14,06 O r
tre gestionara Solia Suciu lipsea deoarece depozitul chestra de muzică populară din A trăm.
şi consumatori : din Deva nu a onorat nota m d : 14,30 M uzică usoorâ din R. P. Orăştie, care în ultima vre şi formaţiile civile de pom
— Vă rog o limonada. de comandă, Iar gestionara Polonă; 14.55 Ş tiinţa Io zi; 15,00 Pa* me a executat întocmai mă pieri. Propaganda împotTÎva
gm i din opero „M o ruxo " de Amadeo Ing. GH. ORVAS
— N-avera. Sofia Suciu nu a cerul con Vives; 15,30 M elodii de M lju lo neu ; surile propuse- Membrii co incendiilor ş-a făcut mal m iill
15.40 P u b llcilo ie-ro d lo ; 16.00 R adiojur misiei amintite au. întocmit
— Vă rog o citronadă. ducerii sa-i transfere sirop nal; 16.20 Muzică slmlonicâ ; 16.55 simţită în rîndul salariaţilor. preşedintele comisiei tehnice
— N-avem. de la alte unităţi. Desigur, Sfatul m edicului; 17,00 M elodii în planuri de acţiuni eficiente, Cu ocazia instruirilor pe li de prevenire a incendiilor
d ră g ite ; 17,35 Lecturi p orolele; 18.05
— Atunci vă rog o inqhc- este mai uşor să spui con Concert do m uzkâ p op u lară ; 18.30 cu sarcini şi responsabilităţi nie de N.T.S.. Ii s-a explicat la C.E.I.L. Deva
|ală. sumatorilor „n-avem“ decit Curs de lim bo germ ană: 18,50 365 de
— N-aveoi. să pui stropul in pahare. clntece: 19,00 M elodia el lei l 19,05 Re-
vlsto slogărelor; 19.30 M eridiane lir i
— Vă rog un sirop la Răcoritoarele lipseau şi ce ; 19,50 N oapte bună, c o p il; 20.00 Jumătăţile de măsură nu
pahar. de la Im iIcI uI din gara fila, M elodii pe versuri de George Topir-
eeonu: 20,15 Teotro ra dio fo n ic: 21.15
— N-avem. călătorilor oferindu-li-se in P o rte le pe poM ativ; 21.30 A cluo lilo -
Consumatorii plecau in loc de răcoritoare... coniac, tca / muzlcolă tc 22,00 Premiere muzlco* Deşi în ultim ul timp, în te puncte speciale pentru fu răştie. drum urile de acces
le radiofonice; 22,25 la t t; 22,45 De
dignaţi, rostind cuvinte nu rom, ţuică ele. toole penliu lo b lu r ljlii; 23.05 Dis cadrul Combinatului de ex mat. s-au găsit salariaţi cu sini încă blocate din perî-
prea frumoase la adresa ce Se pune întrebarea : Con curi ra re; 24,00-1.00 Muzică simfonică. ploatare şi industrializare a ţigările aprinse în locuri ce ^ oada inundaţiilor, Iar ragipele
lor plătl(| să-l servească. De ducerea cooperativei din lemnului Deva, activitatea pe prezintă pericol de incendii. de alimentare prezintă niari
fapt, cum s-a ajuns în a- llia se ambiţionează să nu V R E M K A Jinia prevenirii şi combaterii Uneori se fac lucrări de su defecţiuni.
incendiilor
s-a îmbunătăţii,
ceaslâ situaţie ? tn urma i- olere răcoritoare in acest totuşi mai persistă unele ne dură fără să se elibereze Neregulile semnalate nu
- permis de foc" şi fără să
Şanrierele construcţiei şl relaccrll au nevoie de cil mal nunda|itlor, secţia de slfoa- sezon de caniculă ? Le ţine reguli, care. neremediate la se respecte distanţa de ampla sini mari însă dacă se amină
multa că rănii dă. Această cerinţă au î»|eles-o şl elevii care Vreme in general frumonso |l re- vremea cuvenită, pot da naş sare a tuburilor de oxigen de pe o zl pe alta remedierea
prestează muncă patriotică la Fabrica de cărămidă de Ia Va nc a cooperativei din Ilia pentru la iarnă I ? lo iiv coldutoasă, cu cerul schim tere ia incendii. Astfel, cu - lor, se pot produce Incendii,
ţa fo to : C. CIOBOTA bător Izolat, riuoâ-nmlazâ va plo ocazia controalelor făcute, precum şi a generatoarelor. fără să se poată Interveni şi
Vînlnl vo suflo potrivit
ua slob.
Hin vc*l. Tem neralurlle minime, vor s^au găsit la uncie locuri de Nereguli sc mai constată folosi toate materialele şi
fi cuprinse in tri 10 ji 14 grade, si la locuinţele tn care sînt utilajele de prevenire o in
iar m olim ele între 23 24 grade muncă instalaţii electrice de cazaţi muncitorii forestieri. cendiilor existente in dota
ilum inai şi forţă care sînt ex In urma unui control inlre- rea fabricii. De aceea este
Voia iniimpiării in... acţiune ploatate fără să se respecte prins recent fc-au qăsit coşuri necesar ca membrii comisiilor
normele în vigoare. O parte de fum defecte şi bucătării tehnice să întreprindă Ime
La Sarmizegetusa In localitatea Hâşdat, aparţi- cînd trece cu maşina să apro din întrerupătoare prey.inlă improvizate, in secţiile gate diat măsuri eficiente concre
nind municipiului Hunedoara, vizioneze magazinele din Colan, defecţiuni, cxislă corpuri de re, lăzi, precum 'şi la alte te, pentru ca normele de
iluminai suspendate direct pc
prevenire a Incendiilor să se
un
Un nou complex funcţionează Normal magazin so las» şi la magazinul Hin conductorii dc alimentare. puncte de lucru de la Fabrica respecte întocmai la toate
din Orăştie.
cherestea
de
alimentar.
ii
ar
Hâşdat cantităţile de care are
Unele materiale inflamabile,
ca oomenii de aici să nevoie. Spunea gestionara că cum ar fi rumeguşul si de- praful combustibil nu s-a cu- obiectivele din dotare, ne-
comercial găsească în magazin mărfurile s a dai şi dispoziţie scrisă dis şeurile de lemne, sînt depozi rălat de multă vreme de pe permiţindu-se rezolvarea lor
numai pe jumătate sau chiar
pereţi şi de pe Instalaţii cu
alimentare de care au nevoie,
tribuitorului, dispoziţie pe care
fără o fi nevoiţi să se deplaseze ocesta nici nu a luat-o în sea tate în apropierea construc toate că se cunoaşte ce pe de loc.
Di* curind, la Sarmtzeqc- la Hunedoara. Aşa or fi normol. mă. Ce ou de spus despre acest ţiilor. ricol prezintă acesta. Tot la
,iisu a iosl term inată con Cu ocazia controalelor s-ou fapt directorul O.C.L. Alimen Maior CORNELII) COJOCARI)
strucţia unui nou complex constatat insă lucruri curioase ; tara şi, respectiv, şeful filialei Cu toate că sini amenaja- fabrica de cherestea din O- Grupul de pompieri Deva
lomerclal- In cuprinsul a- pastele lăinoase - care se gă I.C.R.A. Hunedoara ?
tesiula vor luncţiona ) lin sesc în cantităţi mori in depozi Să nu credeţi. însă, că ma
magazin textil, unui alimen tul I.C.R.A. - lipseau. Merceo gazinul din Hâşdat este... slab
tar cu autoservire şl un bu- logul voiajor de la filiala aprovizionat. Din contră. Unele Ce trebuie să cunoască N U U I T A Ţ I !
let. A lături de celelalte e- I.C.R.A, Hunedoara o întocmit sortimente şi produse asigură
riiiic ii ce poartă amprenta cuvenitele comenzi, care insă nu desfacerea pe... mai mulţi ani.
noului — căminul cultural. s-ou mai onorat. Comanda res Exemple ? Da ; ulei Io butoi - şefii de secţii, sectoare, Incălcoreo prevederilor H.C.M. 2 285/1969
;coalu generală, cabana „U I- pectivă a ajuns la serviciul co 880 litri. Cantitate care asigură atrage după sine sancţiuni materiale. Redăm
pla Traiana" ele. — comple- mercial al I.C.R.A. Hunedoora consumul pe 17 Iun» (dacă nu mai jos, pentru a împrospăta cunoştinţele şe
*cut comercial întregeşte pei de unde a dispărut fără urmă. se alterează în acest interval). ateliere, exploatări silvice filor de secţii, sectoare, ateliere, exploatări
sajul istoricei aşezări, vine Şefa secţiei paste făinoase, Mar Conserve de peşte - 2 000 cutii,
,n întîuiplnarea cerinţei ce- gareta Niniciu, a susţinut sus si care se pot vinde numai în 3 ^ esl.'ere* din prevederile acestei hotă-
riri şi modul de sancţionare a abaterilor.
ăţenllor care se vor putea ani. In acest timp de fa maga şi din alte compartimente Articolul 1 punctul 2 ; - Nerespectorea
aproviziona în condiţii mal tare că nu o primit nota de co zinele din Hunedoaro lipsesc a normelor de prevenire şi stingere a incendi
bune cu cele necesare. mandă respectivă I De altfel, semenea conserve. Se moi gă
au fost găsite şi alte note de Ei poartă responsabilitatea pentru organi ilor stabilite de instrucţiuni emise de minis
P artlclplnd 1a acţiuni pa- sesc în acest magazin mari can zarea pazei contra incendiilor la locurile de tere şi alte organe centrale, dacă fapta nu
iriotice, geslionaril şl vin7.ă- comandă neonorate, fapt pen tităţi de băuturi şi acestea fiind muncă ; organizează, din personalul existent, constituie o altă contravenţie prevăzută în
tru care şefa de secţie a fost
lo rii, precum şl ce ila lţi sa sancţionată. La magazinul din suficiente pentru 1-2 ani ! Se pentru fiecare schimb de lucru una sau mai prezenta hotârîre se sancţionează cu o o-
lariaţi at roo peralivet, ¡Şt a* vede de Io o poştă cît transpire mendâ de la 1 000 la 3 000 lei.
Hâşdat mai lipseau ; sortimente multe echipe pentru paza contra incendiilor ;
duc contribuţia la ultim ele cele doua conduceri - ale numesc responsabilii pentru anunţarea incen Art. 1 pct. 12 ; — Neadâpostirea, neîntreli-
de mezeluri, gestionara motivînd
retuşuri — amenajarea spa că nu o reuşit să meargă lo 0 . C.L. Alimentara şi filiale' diilor, întreruperea instalaţiilor electrice, de ia stare de funcţionare sau blocarea
1. C.R.A. Hunedoara — să stu
rtului pentru gazonul verde Hunedoara cu sacul să aducă ! dieze cererile de consum ole gaze naturale şi de ventilaţie ; de evacuarea în aşa fel incit să nu poată fi folosite in caz
>i a spa tiilo r din ju ru l ma Da. cu sacul ! Pentru că cele populaţiei. Transpiră şi... aruncă încăperilor şi depozitelor deschise ; de supra de incendiu a instalaţiilor, maşinilor, utilaje
lor şî materialelor de prevenire şi stingere a
gazinului. două conduceri - de Io O.C.L. în joc voia întîmplăril... Ceas de turn lucrat de meşteri fierari, aflat la Muzeul ju vegherea respectării normelor de prevenire incendiilor, ori exploatarea acestora în alte
Alimentara şi filiala I.C.R.A, Hu deţean Deva. a incendiilor lo locurile de muncă ; de veri
ION JURA nedoara - nu ou reuşiţ să - SILVIU NEAG Foto : V. ONOIU ficarea periodică a existenţei şi stării utilaje* scopuri decit cele pentru care sînt destinate,
convingă distribuitorul ca atunci inspector comercial de stat lor şl materialelor de stingere a incendiilor ; se sancţionează cu o amendă de lo 800 la
eliberează permise de lucru cu foc pentru 1 500 tei.
executarea unor lucrări de sudură sau folosi Art. 1 pct. 31 : — Folosirea instalaţiilor sau
rea focului deschis în încăperi, locuri ce pre a aparatelor de încălzit, iluminat sau forţă
zintă pericol de incendii ; iau măsuri de apli motrice, cum sint instalaţiile de gaze natu
Deosupro morilor coloşi de după război şl s-o ridicat la care in practică în toate sectoarele de acti rale sau gaze lichefiate (aragaz), resouri si
oţel ce ou înfruntot mările si rangul de cel moi mare port vitate a instrucţiunilor de prevenire a incen fiore de călcat, radiotoare sau maşini elec
oceanele lumii, stoluri de pes Ilarele oraş — port al flamlrei apusean de pe continent pentru diilor emise de Ministerul Economiei Forestie trice de gătit ori încălzit, sau alte asemenea
căruşi zboară pe traiectorii ciuda mărfuri generale. Din traficul re cu ordinul 311/1967 ; interzic fumatul in aparate, dacă sini defecte şi prezintă pericol
te. numai de ei ştiute. Amotarul maritim mondial, care se ridica depozite, magazii, hale şi în toate focurile de incendiu se sancţionează cu o amendă
de croazieră reconfortantă ro- în anul 1968 la 1.5 miliarde to unde un chibrit sau un rest de ţigară arunca de (a 100 la 300 lei.
mîne in aceste locuri dezamăgit. ne, Anversului il revenea intre te la intîmplare pot provoca incendiu ; răs Ari, 1 pct 45 : — Fumotul în depozite, ga
Un miros greu de petrol şi sare nii mării", aprigii vikingi, treceou noi, in Jaro Românească, pe unul dintre cele mai mari din 3.4 şi 3,6 la sulâ. Din traficul pund de întreg personalul salariat din secţii, raje, grajduri, poduri, magazii, săli de spec
pluteşte peste o geografie cu prin foc şi sabie tot ce întîlneau vremea domnului Mircea cel lume. Această poziţie decurge global de mărfuri prin porturile ateliere, parchete, depozite etc., de modul tacole sau in orice alte asemenea locuri
munţi de fier, dealuri de scîn- in calea lor, din Danemarca de Bătrin, ce amintea intr-un act al nu numai din volumul şi extin- de la Marea Nordului, el aco cum acesta este instruit pe linie de prevenire unde există pericol de incendiu, in afară de
duri. minereuri, fructe... Este azi pinâ sub porţile Constantino- său. din 1413, de postavurile dereo traficului său, din diversi peră 20-21 la sută. a incendiilor; răspund de depozitarea lichi spaţiile destinate în acest scop, se sancţio
Anversul, marele port belgion, polului. Povestea cu mina tăiată produse în oraşele apropiate tatea importurilor şl exporturilor, Anversul pare, prin întinderea delor inflamabile- benzină, petrol, motorină, nează cu amendă de la 300 Io 800 lei.
aşezat pe apele Escaut-ului, cu ne-o transmis-o legenda. Iar ea dar şi din numărul de legături sa. un vast şantier : maqazii de ulei etc. - si se îngrijesc ca acestea să fie Art. 1. pct. 56 : — Neinstruirea cu privire
minţite în chingi de beton — gi spune că un soldat roman, transoceanice şi din întindereo grine, antrepozite frigorifice, depozitate numai in locuri special la prevenirea şi stingerea incendiilor, de că
gantice ecluze — în apropierea Brabo, o provocat la luptă pe Meridiane infrastructurii portuore (2 200 ho). spaţii de depozitare pentru pro amenajate, respectindu-se normele p.c.î. ; nu tre unităţile organizaţiilor socialiste care exe
Mării Nordului. unul dintre cei moi cruzi piraţi In jurul Anversului. într-un peri dusele de peste mări etc. Pro permit executarea, amplasarea şi folosirea sis cută în păduri, exploatări sau orice oiţe lu
ai mărilor, uriaşul Druon Anti metru de 300-400 km, se află o grese însemnate s-au înregistrat temelor de încălzit şi gătit (sobe, lămpi cu crări sau activitâfi, a muncitorilor înainte de
♦ gon. învingător, romanul a tăiat Anversului, Ypres şi Louvoin. Se regiune locuită de multe mi după război şi în ceea ce pri petrol, reţouri etc.) improvizate, fără respec a-i introduce în pădure, sau neorganîzarea
mina cea nelegiuită o piratului cole de-o rîndul, oraşul de pe lioane de oameni, constituind veşte industria zonei portuare, tarea normelor p.c.i. lor în echipe de prevenire si stingere a in
Vizitînd oroşul, întîlneşli dese şi i-a aruncat-o în mare. Dacă Escaut vo cunoaşte în istoria sa una din cele mai puternice con îndeosebi prin implantarea unor De asemenea, urmăresc ca in parchetele cendiilor, incinte de începerea lucrului, se
ori emblemo oşezârii : un coste! legenda ne evocă lapte ale unui şi multe pagini negre. Dor, de centrări ale lumii occidentale rafinării de petrol, de exploatare, în depozite sau la construc sancţionează cu amendă de la 200-400 lei.
şi o mină tăiată. Primul dintre trecut ce scapă izvoarelor scrise, fiecare dotă, in onii de grea (industria grea a Belgiei si Ma Această dezvoltare o Anversu ţiile din pădure să se respecte toate regulile Art. 1. pct. 57 : - Neinstruirea paznicilor
aceste însemne este Steenul. documentele, fie ele chior şi in restrişte, cetatea o renăscut din relui Ducat de Luxemburg, o lui exprimă, într-un fel, dezvol de prevenire a incendiilor orevâzute în in
Pe molul golfului, lingă cheiu pîotră, vor fi acelea care vor în propria-i cenuşă prin munca, nordului şi estului Franţei, o re tarea Belgiei, prin munca popo strucţiunile Ministerului Industriei lemnului, de parchete, in vederea prevenirii şi stingerii
incendiilor, se sancţionează cu amendă de la
rile Nopoleon I. fundaţiile cosle- scrie cu certitudine episoadele vitejia şi talentul poporului. giunilor Saar şi Ruhr). Plosot în rului ei hornic şi talentat. emise cu ordinul nr. 311/1967. 200 - 400 lei.
iului dotează încă din secolul marelui oraş-portol Flandrei. Fai Astăzi, Anversul e al doilea port» această „inimă de fier", An
X com p» w-emeo cînd „oome ma acestuia a ajuns pînă la continental al Eurooeî d* vast şi versul şi-o urmo* dezvoltarea AUREL DUMITRESCU