Page 76 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 76
4 OBUMUL SOCIALISMULUI $ Nr, 4833 >MIERCURI 22 IULIE 1970
Toastul tovarăşului
Gheorghe Stoica
La laşi Peste 100 probleme La Viena s-au deschis
înscrise pe ordinea
partid bun, capabil să condu
că clasa sa, poporul, spre îm de zi a sesiunii Seminarele Academiei
Izvorul acestei capacităţi con Miting de solidaritate eu lupta
destinului
socialist.
plinirea
stă In aceea că Ia baza Ideo jubiliare a Adunării
stesli care m-au felicitat !e logiei sale a stat şi stă mar- internaţionale pentru
aniversarea zilei mele de naş xism-Jeninismul. Generale a O.N.U. AUTOMOBILE
tere. NEW .YORK 21 (Agerpres). CU COMPUTER
Spunlnd toate acestea, mul eroicului popor vietnamez
Tovarăşi, la vîrsta la care ţumesc Partidului Comunist La Naţiunile Unite s-a a pace
am ajuns, desigur că mi-am Român care mi-a deschis o nunţat că, pină fn prezent, au Viteza pe core o impune
făcut un anumit bilanţ al dru chii, mî-a dat un tel în viată, |fost înscrise pe ordinea de zi traficul rutier actual este pe
mului parcurs, al vieţii şi ac un ideal pentru care merită jprovizorie a celei de-a 25-a cale sâ revoluţioneze şi auto
tivită ţii mele sociale, înlrebîn- să trăieşti, pentru care merită Cu ocazia îm plinirii a 16 stituie insufletitoore exemple ¡sesiuni jubiliare a Adunării internaţionale. .In zilele urmă mobilele. E drept că această
rlu-ma dacă am dat tot cc a să-ţi dai întreaga capacitate, ani de la serrunarea acorduri pentru popoarele care îşi apă ¡Generale a O.N.U., 100 de VIENA 21 — Coresponden toare — a spus m inistrul aus revoluţie nu se refera la prin
trebuit să dau, dacă acţiunile întrcaqa pulere de muncă. lor de la Geneva cu privire ră libertatea şi independenţe. .probleme. Printre acestea fi- tul Agerpres. Petre Stăncescu. cipiul de bază al funcţio
ne care le-am întreprins şi-au la Indochina, marii la amia De partea lor se află toate po jqurează celebrarea a 25 de transmite : Luni seara a avut triac — vom remite quver- nării autovehiculelor, lată de
Astăzi e clar pentru ţoală
atins telul. Analizîndu-mi ac lumea că. tn persoana tova ză. la Institutul politehnic din poarele cărora le sînt scumpe ¡ani de la crearea organizaţiei, loc la „Palais Palffy" din Viena nelor tuturor statelor europene, spre ce este vorba : doi cer
tivitatea din decursul acestor răşului Ccauşescu, parliriul Iaşi a avut loc un mitinq de interesele păcii şi libertăţii. ¡aniversarea a 10 ani de la deschiderea oficială a semina precum şi S.U.A. şj Canadei, cetători americani au pus la
55 de ani consacraţi mişcării nostru şi-a qăsit conducătorul solidaritate cu lupta eroicului A luat apoi cuvîntul Hoanq ¡Declaraţia,.cu privire Ja acor- relor organizate de Academia un memorandum în problema punct un sistem de ghidare
revoluţionare. încopînd încă ideal. Tovarăşul Ceauşescu în popor vietnamez. La această Manh Tu, însărcinat cu afa idarea independenţei ţărilor şi internaţională pentru pace, a- convocării şi oridinii de zi a unei a maşinilor cu ajutorul
din perioada dinaintea formă truneşte calităţile necesare manifestare au participat ca ceri ad-interim al R.D. V iet ^popoarelor coloniale, proble- vînd ca teme ..Asîqurarea pă conferinţe a securităţii euro unor minusculi magneţi
rii partidului comunist, m-am pentru a îndeplini această dre didactice, sludenţi, nu nam la Bucureşti, care. după jin»a dezarmării, consecinţele e- c ii’" şi „Aplanarea conflic pene. Sperăm ca, prin expune montaţi in asfolţul şose
oprit "mult asupra luptei par meroşi oameni <ti muncii din ce a ream intit principalele jconomicc şî sociale ale cursei telor internaţionale” . rea punctului nostru de vede lelor. In portbagojul ma
tidului nostru, privind-o prin grea complicată, dar nobilă întreprinderile şi instituţiile momente ale luptei duse de {înarmărilor. rolul ştiinţei în In cuvîntul de deschidere re să se înlesnească o înţele şinii se află un analizor elec
prisma învăţăturilor vieţii a- misiune, pe care sini convins oraşului. poporul vietnamez . împotriva {dezvoltarea economică a na ministrul de externe al Aus gere asupra unei asemenea con tromagnetic care transmite
cumulale pînă acum. M-am în că o va duce pînă la capăt. Au luat parte, de asemenea, imperialismului american, a ţiu n ilo r (ultimele două la pro- triei, Rudolf Kirchschlaeqer ferinţe. care sînlem convinşi datele despre starea drumu
trebat cum a$ acţiona dacă Secretarul qenera! al partidu reprezentanţi ai ambasadei subliniat că în lupta sa dreap [punerea României), rolul tine- a scos în evidenţă actualitatea ar putea să reprezinte o con lui şi oiientarea acestuia. A
soarta m-ar pune din nou lui nostru ne dă tuturor e R.D. Vietnam la Bucureşti. tă poporul vietnamez se Irelului şi educarea sa In spi- problemelor puse In discuţia tribuţie dc marc valoare la poi, aceste informaţii sînt pre
să-mi aleq drumul. Ştim cfi xemplul unei profunde preqă- Luînd cuvîntul, prof. univ. bucură de simpatia popoarelor jritu! drepturilor omului şi li- participanţilor la seminare. Re- consolidarea securităţii în Eu lucrate de un minicomputer
drumul nostru nu a (ost un lirî teoretice, ideologice, poli Constantin Corduncanu, vice din intreaqa lume. inclusiv a îbertătilor fundamentale, extin- ferindu-se ia politica externă a ropa. Credem ca asigurarea care comandă mecanismele
trium f neîntrerupt. presărat tice, dispune de o mare exoe- preşedinte al Consiliului jude poporului american. Poporul Iderea sediului O.N.U. etc. Austriei, Kirchschlaeqer a ară păcii şî securităţii internaţio de ghidare a roţilor şi de ac
cu flori si aplauze, ci a fost rientă organizatorică, de o ex ţean Iaşi al Frontului Unităţii frate român, a spus vorbito j Deşi nelnscrisă încă pe «- tat că ţara sa a stabilit relaţii nale cere demersuri pozitive. ţionare a sistemului de tri
un drum qreu I au existat traordinară energie şi putere Socialiste, a evocat lupta p li rul. priveşte cu simpatie lupta jqenda sesiunii, succesiunea de colaborare paşnică cu toti Toate statele trebuie să res nare. Potrivit unor calcule pre
victorii mari, dar şi qreşeli. şi de muncă, de un larq orizont, nă de dârzenie a popoarelor de eliberare a poporului viet i jactualului secretar qeneral. U vecinii şj că este gata să în pecte principiile Cartel N aţiu liminare, costul unei oseme-
nu puţine ; au fost multe îna de înalt presliqiu şi autorita din Indochina împotriva aqre- namez. Solidaritatea şi priete • Thant, preocupă, de aseme treprindă iniţiative proprii a- nilor Unite şi ale declaraţiei nea instalaţi¡ se ridică la nu
intări, dar şi vetraqeri. Cu nia frăţeasca dintre cele două nea deleqaţiîle ţărilor mem generale a drepturilor omului
te moraU si politică. El arc siunii americane şi a mario lunci clnd consideră că poa mai 100 dolari, iar costul unui
toate acestea, trebuie să vă un ascutit simţ al noului, pre netelor lor. In anii care au ţări se exprimă, de asemenea, bre. U Thant. al cărui mandat — suveranitatea, integritatea, magnet ce or urma sâ fie
spun tovarăşi cu toată since cum şî capacitatea de a m ili- a trecut, a spus vorbitorul, vic prin sprijinul şi ajutorul pre expiră în 1971, nu a indicat le să aducă o contribuţie pozi şi independenta tuturor popoa „plantat" in asfaltul şoselei
ritatea că, dacă soarta m-ar la pentru nou, pînă la mate toriile repurtate de patrioţii ţios acordate poporului viet Şîncă clar dac* doreşte o reîn tivă la cooperarea internaţio relor” — a subliniat ministru! este de cîţiva cenţi, preţ care
pune în fata unei asemenea rializarea la promovarea lui vietnamezi demonstrcaz.ă cu namez de partidul, guvernul n o ire a mandatului său. nală şî la întărirea securităţii de externe austriac. face ca obîecţiunile de ordin
situaţii, eu tot acest drum aş. în viata socială. Nu este. deci. prisosinţă că un popor care si poporul român. în lupta îm financiar să nu fie prea se
aleqe, tot acest partid aş a- luptă pentru apărarea patriei potriva aqresiunii americane,
îeqe. întîmplător faptul că tocmai sale. a dreptului său sfînt la pentru salvarea naţională 1n rioase, atunci cind se va dis
in perioada de dinaintea Con- Vietnamul de sud si a operei cuta darea în exploatare o
Un partid trebuie analizai qresului al IX-lea, spre Con- o viată liberă nu poate fi in- de construire a socialismului noului sistem de asigurare o
nu numai prin prisma slăbi frînt. V orbitorul s-a referit a*
qrcsul al X-lea şi după Con tn Vietnamul de nord. securităţii traficului auto pe
ciunilor ş| qreşeli lor sale, tre gresul al X-lea, patrimoniul poi la acordurile de Ia Gene Tn încheierea mitingului, au marile artere de circulaţie.
buie apreciat in primul rînd ideoloqic, teoretic şj organi va. care constituie o bază fost prezentate filme docu Inventatorii computerelor amin
prîn capacitatea lui de a con zatoric al partidului nostru cu penlru reglementarea proble mentare în care esle înfăţişa tite afirmă că primele maşini
duce, uni şi organiza masele melor politice din Indochina. tă lupta plină de abneqaţie a dotate cu astfel de sisteme
noaşte o îmboqătire, o înflo Dirzenio si eroismul, bărbăţia
în momentele de răscruce ale rire din ce în ce maî mare. şi fermitatea popoarelor viet poporului vietnamez pentru e de ghidare vor putea apărea
istorici. Or. tocmai în aseme Nu e întîm plător că tocmai namez, laoţian şi cambodgian, liberarea naţională şi con pe şoselele americane in ter
nea momente — şi mă qîn- strucţia socialismului. men de cel mult cinci ani. Ei
acum unitatea partidului — a spus în încheiere prof. univ.
desc în primul rînd la 23 Au despre care a vorbit aici şi au anunţat că au înaintat un
gust 1944 — partidul nostru tovarăşul Ceauşescu — este Constantin Corduneanu, con- (Aqerpres) memoriu Ministerului Trans
a fost capabil să strînqă for mai puternică ca oiicînd. Par porturilor.
ţele cele mai vii ale naţiunii ' tidul nostru e sprijinit, stimat
Si să Ic îndrepte împotriva $i iubit de mase poporul nos Atacuri ale forţelor de rezistenţă INTERVIUL LUI
NE1L ARMSTRONG
duşmanului- Capacitatea şi tru are deplină încredere în
arta unui adevărat partid mar el. Prestigiul de care sc bucu populară in jurul capitalei Neil Armstrong, primul
xist-leninist constă şi tn a şti, ră partidul nostru pe scară in pâmintean core a pus piciorul
In fiecare etapă a dezvoltării ternaţională, încrederea miş cambodgiene pe suprofoţa astrului nopţii,
societăţii, dar mai cu scamă cării comuniste internaţionale a dedorot de curînd ziariş
In momentele de răscruce, să în Partidul Comunist Român, tilor că, in mod cert, va fi
qăsească aliaţii cu care să sini determinate de succesul PNOM PENH 21 (Aqerpres) m ilitar al armatei administra printre primii care vor încerca
realizeze cotitura necesară. cu care ci conduce opera de — Ştirile transmise din Cam- ţiei Lon Noi, amplasat în loca să obţină... un bilet de călă
Partidul nostru a (ost în stare edificare a socialismului în bodqia de corespondenţii a- litatea Sranq. Ia 48 kilom etri torie spre Lună atunci cînd
să strînqă toate forţele posi România, precum şi de fermi qentiilor de presă semnalează dc capitala cambodgiana. Lupte se vor deschide primele linii
bile şi să inloarcă un front tatea luptei sale. penlru refa o intensificare a presiunii exer intense continuă, totodată, să turistice pe această rută. In
uriaş împotriva duşmanului de cerea. pentru întărirea unităţii citate dc forţele de rezisten se desfăşoare in oraşul K iri- tr-un interviu asupra viitoru
mişcării comuniste şi munci tă populară asupra poziţiilor
alunei. Istoria nu cunoaşte toreşti. pe baza marxism-leni- rorn şî în îm prejurim ile aces lui navelor spoţiafe recupera
multe cazuri similare celui nismului, pc baza acelor prin deţinute de trupele generalului tuia bile şi reutilîzobile, Armstrong
din 1944. cind partidul nostru Lon No| la nord. sud si vest de In ultimele 48 de ore au fost, şi-a exprimat părereo că or
comunist a mobilizat intreaqa cipii care au fost de, nenu capitala khmeră. Patrioţii au de asemenea, semnalate cioc ganizarea unui trafic constant
mărate ori spuse, alit înaintea declanşat puternice atacuri a niri violente Intre forţele de
armată să întoarcă armele îm cit si la Conqresul al X-lea. supra fortificaţiilor de care între Pâmînt si Lună este po
potriva cotropitorilor fascişti. si care au fost accentuate şi rezistenţă populară si unităţi VIETNAMUL DE SUD. sibil. Este probabil, a subliniat
Marea capacitate politico-or- In cuvintarea din această sea trupele inamice dispun în ora militare inamice în localitatea In fotografie : Trupe ale celebrul astronaut, că in
şul Sa.nq. situai la numai 29
qanîzalorică a partidului nos Kompqnq Trabek, situată pe Frontului Naţîonol de Greva docherilor britanici cursul următorilor 40 de ani
ră a tovarăşului Ceauşescu. kilom etri sud dc Pnom Penh. Eliberare înaintează spre
tru s-a dovedit apoi în lunile Concomitent, detaşamente ale şoseaua ce uneşte Pnom Pen- oamenii vor porni spre cuce
următoare eliberării, cînd a in Aş vrea să închin paharul forţelor de rezistenţă populară hui cu Saiqonul. precum si în frontul dc luptă in Quang LONDRA 21 (Aqerpres). — Greva generală a celor rirea celor mat îndepărtate
tovarăşului
sănătatea
închegat alianţa muncitorimii provinciile Komponq Speu, Tri. 47 000 de docheri britanici a intrat marţi în cea de-a şap colturi ale universului nostru
Ceauşescu, şi să-i urez ca la au încercuit un important post Takeo şl Kampot. Relerindtr se la debarcarea pe
cu ţărănimea, cu intelectuali aniversarea a 70 de ani — la tea zî. Pe cheiurile tuturor porturilor enqlezc, activitatea
tatea. pentru a obţine desă- care sper să participăm cu este complet paralizată, sute de nave. venite din toate col care n efectuot-o cu un an in
vîrsirea revoluţiei burqhezo- totii — să lupte cu aceeaşi ţurile lumii, aşteptînd să fie descărcate sau încărcate. O urmă. Neil Armstrong a de
democratice si apoi cucerirea energie, cu aceeaşi fermitate Opinia publică engleză şi interna asemenea eventualitate Insă nu sc întrevede. tratativele clarat că a fost convins, din
puterii, victoria revoluţiei so în frunlea partidului nostru, dintre reprezentanţii qrevistîlor şi cei ai patronatului fiind primul moment, că va fi un
cialiste. trecerea la făurirea in serviciul partidului, pentru suspendate. succes „Am fost sigur de
noii orinduirî. binele naţiunii noastre socia ţională manifestă îngrijorare faţă Greva s-a extins marţi dimineaţa şi asupra portului 1 e- succes în proporţie de 95 Io
la sută. Pentru orice eventu
De aceea, tovarăşi, se poa liste. al patriei noastre draqi. lîxtowe, al doilea port european destinat descărcării nn- alitate am lăsat un loc de 5
le spune cu deplin temei că Să ne trăieşti. tovarăşe velor-conteiner, unde 425 de docheri au încetat lucrul. la sută şî insuccesului,..1'.
de intenţia guvernului britanic beneficiind de un contract separat cu patronatul.
partidul nostru s-a dovedit un Ceauşescu ! M uncitorii dc aici nu participaseră pină acum la qrevă,
Luni noaptea. Camera comunelor a aprobat declararea GRAVE INUNDAŢII
de a livra arme R.S.A. „stării de urgenţă” de către quvern şi măsurile propuse in IN INDIA
scopul de a se face faţă situaţiei create prin greva doche
rilor. Cu toate acestea, după cum relevă aqenţio Reutcr. sc Ploile torenţiale care ou
1 A I U LONDRA 21 (Aqerpres) — cialitălilor de la Londra, p riv i glia are Icgăluri tradiţionale. consideră a ff ioane puţin probabilă o intervenţie a arm a căzut în ultimele zile in une
I •
•
V
loi masuri de îmbuna dra de a relua livrările de toare la faptul că viitoarele li Astfel, guvernul canadian a tei pentru descărcarea navelor imobilizate in porturi cel pu le regiuni ole Indiei au pro
Intenţia quvernului de la Lon
de
ţin pînă după publicarea raportului comisiei
anchelă,
vocat mari inundaţii Un bi
anunţai că este „profund pre
ma
vrări ar include numai
condusă de lordul Pearson.
lanţ provizoriu difuzat la Del
arme către R.S.A,
reprezintă
principalul subiect al comenta terial de război destinat „apă ocupat” dc această chestiune, hi arată ră în urma Creşte
iar
un purtător
de cuvînt
rării navale a R.S.A." şi ..qa-
riilo r presei britanice dc marţi rantării securităţii” drum uri suedez a precizat că declara rii considerabile o apelor
$i, totodată, un serios motiv lor maritime care ocolesc A ţiile ministrului dc externe Savanţii sud-africani au pus ia punct BrahmaDutrei. aproape o tre
tâţire a regimului de îngrijorare penlru opinia ranţe. nu pot linişti opinia pu care fundamentală şî senzaţio cultivate cu orez şi ceai din
ime din suprafeţele agricole
britanic constituie o „m odifi
frica pe la Capul Bunei Spe
publică engleză şi internaţio
Assam au
fost com
statul
nală.
blică şi guvernele unor ţări nală" a politicii externe a un nou procedeu de Îmbogăţire promise. De pe urma revăr
Potrivit aprecierii unor ob chiar neafricane cu care A n M arii Britanii. sării nurilor au avut de su
servatori, reacţia virulentă a a uraniului ferit aproximativ un milion
ţărilor africane şi dificultă de locuitori. Peste 10 000 de
vamal ţile de ullîm momenţ ar putea Livrările de arme către R.S.A. PRETORIA 21 (Aqerpres), — arme către R.S.A., pe de o persoane au rămas fără adă
pune sub semnul
întrebării
post. Traficul rutier pe şose
parte, at accentuării
izolării
In cadrul unei reuniuni par
reluarea livrărilor sau. cel pu
ţin, ar fi de natură să întîrzie lamentare. care a avut loc în care se află această ţară lele ce traversează acest stat
de
sale
din cauza politicii
luni seara la Pretoria, premie
o fost întrerupt.
data la care acestea vor avea în dezbaterea Consiliului rul Republicii Africa de sud, ciuntă discriminare rasială şi
Ca urmare a sporirii, an de nâ de scris portativă, un căru Ioc. Ballhazer Johannes Vorsler, totodată al intensificării luptei Se anunţă că şi în statul
an, a traficului internaţional cior de copil, un cori sau alt Presa britanică este unanimă de Securitate armate a populaţiei africane Bihor au fost inundate 1 000
de persoane, o dală cu mări echipament de cantonament in a aprecia că hotărîrea qu a anunţai că „savanţii sud- de sate, unde peste 2 000 de
rea numărului de turişti şi a pentru turişti, scule Si articole vernului conservator va pune africani au pus la puncl un îm potriva m inorităţii rasiste, locuinţe sînt complet distruse.
NEW
YORK
Consiliul de Securitate al O .N .U .
(A g erp re i).
21
altor cateqorii de călă'tori care de sport (o undită de pescuit, în cauză intreaqa polilică in fi-o reluat luni tearo d e ib o te rile o iu p ra problem ei violării de că nou procedeu de îmbogăţire pe de altă parle. o asemenea După cum transmite Agen
trec frontiera tării noastre, doua arme de vinăloare, 100 terna şi externă a M arii Bri tre A nglia a em bargoului o iu p ra livră rilo r de arme către Republica a uraniului“ . subliniere capătă rezonanţe ţia indiană de presă, in zo
s-au considerat necesare noi de cartuşe, o bicicletă fără tanii. Unii observatori se în Sud-AIricanâ, instituit prin reiotu ţ ii le O .N .U . din 1963 >i 1964. D ii- Republica Sud-AIricană este stranii şi. de cc nu, înqnjo- nele învecinate din Nepal,
măsuri de îmbunătăţire a re- motor, un caiac sau canoe de treabă, pe drept cuvînt, dacă cutarea acestei problem e a început vinerea trecută. Io cererea unul din cei mal importanţi rătoarc- De la îmbogăţirea u- din cauza inundaţiilor si*ou
_
^
qimului vamal aplicat acesto dimensiuni sub 5,50 m, o pere grupului ţâ rilo r africane, M arii B ritanii, FroederieV producători de uraniu din e raniuluî pino la bomba ato pierdut viaţa 200 de persoane.
in $edin|a de luni seara, delegatul
ra. Aceste îmbunătăţiri se re che de schiuri, dou* rachete cîşliqurile obţinute dc trezore W arner, a încercat să justifice Intenţie» d e d o ro lă a guvernului con* misfera australă, iar preciza mică nu prea sint mulţi paşi
ria britanică în urma livrărilo r
feră în special la corelarea de tenis şi alte articole ase de arme nu vor fi cu mult mai servotor de a reluo livră rile de orm e către R.S.A. ji să lin ljfe o ic ă rea făcută de Vorsler că „uzi de făcut, iar situarea R.S.A. CEL MAI MARE POD
opinia publică prin faptul că a r li vorbo doar de arme cu carac
drepturilor acordate persoane mănătoare). mici decît pierderile rezultate ter ,.defensiv*, ne de tipul celei pe care o linqă ţările occidentale mem BASCULANT DIN LUME
lor de a importa sau exporta Jn ceea ce priveşte obiecte din boicotul la care mărfurile Cu cileva ore Inointeo începerii lucrărilor C onsiliului de Secu- construieşte guvernuL său în bre ale asa-zi.sului club ato
bunuri cii nivelul de viată în le din metale preţioase pot fi britanice ar putea fi supuse rilafe. dele g aţia MarW B ritanii o d istrib u it re pre ie ntan ţilor ^ presei, momentul de faţă nu există mic pare. potrivit aqenţiei Peste Golful Cadir, in su
continuă creştere în tara noas trecute prin vamă bijuteriile acreditaţi la O rg a n ita lia N a ţiu n ilo r Unite, testul d eclaraţie: făcute decît in S.U.A,, Anqlia şi France Presse să dezvăluie dul Spaniei, trece cel mai
de m inistrul oloce rilo r externe. Alee Douglas Home, in Camera co
tră, cu nevoile care se fac personale cu condiţia să fie din partea unor ţări membre m unelor. . . . Franţa” (în lumea occidentală anumite intenţii care ar pulea mare pod basculant dublu din
ale Comrnon wealthului
adău-
resimţite in practicarea turis declarate în scris pe un for R epreientonţii statelor olricane ou respins orice distincţie intre — n-r.) are multiple implica afecta strădaniile celei mai lume, construit de către o
mului modern, a turismului mular tip organelor vamale qîndu-se la aceasta pierderea armomerttul considerat defensiv armele utilisofe de regimul de Io ţii. In contextul in care sc mari părţi a statelor qlobului firmă de otelărîe din Dort
prestigiului Anqliei pe planul Pretoria îm potriva adversarilor a pa rtheidului |i O ţă rilo r africane ve
autom obiliste şi cu specificul de frontieră. cin# cu R.S.A. aşteaptă ridicarea embargoului de a crea în lume un climat mund (R.F.G.) in colaborare
călătoriilor în interes de s e rv i In afara obiectelor persona relaţiilor inlernalionale. britanic asupra furnizării de de securitate si destindere. Cu întreprinderi spaniole si
ciu sau de afaceri. le menţionate mai sus. turiştii In orice caz, afirm aţiile ofi- dat recent în folosinţă.
Noile norme tin seama de români în grupuri organizate In numai 3 minute, cele
nevoile oricărei persoane care pot lua cu ei in străinătate, două părţi ale podului, lung
întreprinde o călătorie Interna fără plata laxelor vamale, ca a decedat in timpul nopţît portofolii alo cabinetului bri la lansarea unei campanii de é8 m, se deschid pentru
tional^ indiferent de calitatea douri a căror valoare să nu Preşedintele Mao Tze*dun reciproc avantajoase. Iar a de luni spre marţi, la reşe tanic- Ales deputat In Ca naţionale pentru combaterea a permite trecerea vaselor
tn care călătoreşte peste fron depăşească 500 lei. şi vicepreşedintele Lin Biao ceastă colaborare ne permi dinţa sa oiicială din Dow mera comunelor pentru p ri epidemiei. mari. fn poziţia verticală,
tieră şi indiferent dacă este rp- La înapoiere, sînt admise, au prim it luni Ia Pekin de te dezvoltarea principalelor ning Street 11, tn urma unei ma dală în 1950, cl repre Potrivit datelor oficiale, cefe două părţi sint mai înalte
lătean român sau străin. De fără taxe, bunuri şi amintiri legaţia Consiliului de Stal ramuri ale economiei noastre crize cardiace. In vîrstă de zenta şi în actualul Parla de la începutul anului şl pi- decît o casă cu 20 de etaje
pildă, cantitatea admisă de c- de voiaj cumpărate în străi- al Republicii Populare Con naţionale ment circumscripţia Enfield nă la jumătatea lunii iulie, Pe sub podul închis pot trece
fecle personale — îmbrăcă nătalo. cu condiţia ca valoa go, condusă de Alfred Raou). 0 + - © West. au fost înregistrate 1 674 de vase înafte de 22 m
minte si încălţăminte, precum rea totală a acestor bunuri să membru al Biroului Politic Tn ultimele două luni, tor O - ^ O cazuri de holeră, din care La construirea podului s-au
şi alte articole noi sau folosi nu depăşească sumele în va al CC. al Partidului Congo- ţele Frontului de Ellbecarr 437 mortale. Centrul epide folosit 800 tone de oţel.
te, este nelimitată. De aseme lută obţinute oficial. Turiştii lez al Muncii, vicepreşedin dtn Mozambic şi-au intensl- La încheierea lucrărilor miei se află în vestul Insu
nea. orice călător (turist, in individuali (viy.ită la rude sau te al Consiliului de Stat. a- iical acţiunile ofensive îm Consiliului de M iniştri indo lei Java. In localitatea D ji- IMPULSURILE CREIERULUI
interes de serviciu. inclusiv la prieteni, la tratament me ilată intr-o vizită In R. P- potriva trupelor colonialiste nezian. întrunit luni la Dja rcbon Reqcncy din această
oameni de alaceri etc.| poate dical ele.), au dreptul să Chineză. Preşedintele Mao portugheze, declanşînd nu karta penlru a enalizo sî- Aparotefe pentru respiraţie
avea cu sine alimente si me transporte cadouri în valoare Tzc-dun şi vicepreşedintele meroase atacuri asupra po l.uatia creotă în Iară In urma regiune, au fost mobilizaţi artificială sint cunoscute de
dicamente necesare pe timpul totală de 1 000 lei iar la îna Lin Biao au avut o convor ziţiilo r deţinute de acestea Izbucnirii epidemiei de hole aproximativ 30 000 de elevi mulf şi utilizate cu succes în
călătoriei Si în raport direct poiere cadouri primite de la bire cordial^ şi prietenească în provinciile Cairo Delqado ră. un purtător de cuvînt penlru uciderea muştelor ca multe târî. Si totuşi, aparatul
cu durata deplasării, fără insă cei vizitaţi în valoare de cel cu mcfnbrii delegaţiei con Si Niassa — se arată inlr-un guvernamental a lăcul apel re transmit microbul bolii. construit de ing. Andrej
ra valoarea totală a alimente mult 2000 lei. în afara bunu goleze. comunicat dat publicităţii do Chuszczuk, de la Centru) de
lor să depăşească 500 lei- In rilo r achiziţionate cu valuia 0 > O FRELLMO in capitala tan- medicină experimentala si
sensul normelor stabilite si obţinută oficial. Guvernul bolivian apără zaniană In cursul luptelor clinică al Academiei Polone
pentru a crea condiţiile cele De menţionai că de aceste Interesele ţării sale şl Unde — menţionează comunicatul Guvernul Republicii Populare Albania şi guvernul j de Sfinte a trezit un viu inte
mai avantajoase turiştilor si scutiri de taxe vamale nu se spre Independenţă economi — au fost ucişi aproximativ Confederaţiei Elveţiene au căzut dc acord să stabilcas- i res, Aceasta, nentru că noul
oamenilor de alaceri. s-a sta bucură autoturismele, rulote că, a declarat în cadrul unei 200 de m ilitari portughezi. 57 de ani. lain Macleod Iu- că relaţii diplomatice sî să Iacă schimb de reprezen- i anarat este dirijai de către
bilit ca. in cadrul efectelor, să le. motocicletele cu o cana- conferinţe de presă, preşe Totodată, patrioţii au distrus sese operat de apendicită a tanti cu rangul de ambasadori, Informează aqenţla j Impulsurile creierului. Este
fie admise si următoarele ar citatc cilindrică de pesle 350 dintele Bollviel. Alfredo O numeroase vehicule militare cută in ¿¡ua de 7 iulie. C ri ATA. j una din primele încercări din
ticole * două aparate fotoqrafi- cmc. ambarcaţiunile cu motor vando Candla. Şeful statului ale forţelor inamice si au za cardiacă a fost facilitată i
ce si 24 casele de filme sau $i mobilă nouă. bolivian a acordat o deose capturat o cantitate impor de o artrită contractată în Ministerul Afacerilor Externe al R.D. Vietnam a dat i lume de a utiliza funcţiile ne-
10 rolft 1 me. un aparat cinema în acelaşi spirit sînt stabi bită atenţie dezvoltării rela tantă de muniţii. timpul campaniei din 1940 publicităţii un comunicat în care se arată că guvernele ! uroreoulatoare ale sistemului
tografic de filmat de format lite şi scutirile dr taxe va ţiilor dini re ţara sa si sta 0 ^ 0 din Frnnta. R.D. Vietnam şi Ceylonului au căzut de acord să sta- j nervos pentru orientarea unui
mîc Si două bobine de film, male pentru călătorii români tele socialiste. Acum. a spus M inistrul de finanţe fn lain Macleod deţinea unul bilcască relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. : aparat care să întreţină func
un binoclu, un magnetofon care pleacă în interes de ser el. avem posibilitatea să în noul guvern conservator at ţiile vitale în organism.
portativ şi 10 discuri, un te viciu pesle hotare. cheiem acorduri comerciale M arii Britanii, I a In Macleod. dintre cele mai importante
levizor portativ, un aparat de V i
radioreceptîe portativ, o masi" (Agerpres)
Redacţia şl adminif!ro|1o ilarului r Deva, *lr. Dr, Petru Grota nr. 35. Telefoane i 12317 şl 11275. Tiparul i Intreprlndereo poligrafică Devo. 44065