Page 77 - Drumul_socialismului_1970_07

%0 ** .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

PAGINA A IV-A

b încheierea vizitei în R .P .D .

Coreeană a delegaţiei militare

romane

j b Relaţii economice internaţionale f

! b Preşedintele Nixon va

vizita Mexicul
$ 5
§ *
| ^Curier, Atlas |

ANUL XXII. Nr. 4834 JOI 23 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI 'y /« //////////X ///W W /W ////////W ///W //////W W W //////////W //W /W « ///r

Sarcinile de plan pe 1971 in dezbaterea adunărilor generale ale salariaţilor
Indici superiori în utilizarea

CONDIŢII Şl PRE­ mijloacelor de transport TELEX

Colectivele autobazelor aparţinătoare întreprinderii
MISE PENTRU UN mestrial bogat în realizări. Au fost îndeplinite şi depă* MANIFESTĂRI ARTISTICE
de transporturi auto Deva au încheiat un bllan( se­
ştie sarcinile la tone kilom etrice convenţionale, la to­
ne transportate, călători* kilom etri şi
tone kilometrice.
Demn dc remarcat că aceşti Indicatori au tost depăşiţi CU CARACTER NATIONAL
pe scama creşterii coeil cientulul de utilizare a parcu­
In întîmpinareo celei de-a
SUBSTANTIAL SALT lui de autobuze cil 1,6 la sulă. a sporirii capacităţii de 50-a aniversări a Partidului
transport la autobuze cu 2,7 la sută şi pe scama depă­
Comunist Român, Comitelui
şirii parcursului mediu zilnic cu 4,7 la sulă la autobu*
ze şi 4 la sută la camioane şi basculante. de Stal pcnlru Cultură şî
Arlă. in colaborare cu Con­
siliul Centra) al Uniunii Gene­
Concomitent cu depăşirea sarcinilor
Ilzlcc dc plan,
CALITATIV lucrătorii din unităţile de transporturi auto din Judelui rale a Sindicatelor, Comitetul
Tine­
Uniunii
al
Central
nostru au ob|inut suplimentar 464 000 Ici economii la
retului Comunist si alte orga­
preţul de cost şt 367 000 lei bencilcli peste plan.
nizaţii de masă şi obşteşti or­
ganizează. în scopul dezvol­
AL PRODUCŢIEI tării şi îmbogăţirii continue a
activităţii cullural-arlîslice de
amatori, următoarele manifes­
tări cu
caracter naţional :
Concursul de creaţie „Vasile
DE LAMINATE obiectivelor industriale şi înaltul blocurilor de locuinţe. Rezultanta lor se materializează zi de zi Noua organizare a întreprinde­ tr-un aci, Concursul de crea­
Alecsandri" pentru piese in­
înălţimile
La Hunedoara, o întrecere inceputâ cu ani în urma continuă :
cea dintre
ţie „Ion Vidu" pentru cinlece
in modul nou de muncă ţi de viată al siderurgicilor hunedoreni.
Foto : N. GHENA de masă - ediţia 1970, între­
rilor cinematografice trebuie cerea pe plan republican a
brigăzilor artistice de
agila-
ţie de la oraşe şi sale şi Fes­
tivalul naţional al cineaştilor
Parolei cu lucrările con­
Termocentrala Mintia ; ferinţei .internaţionale „Edu- amatori — ediţia a 11-a,
Colectivul de muncă al la­ de un salt spre cotele înalte | catîa ‘ copilului in fata pro­ să contribuie mai eficient la IN CONSTRUCŢIE - O NOUA
minorului de 800 mm din Com­ ale calităţii. ! greşului ştîînteî şi tehnicii
binatul siderurgic Hunedoara Toţi cei care au luat cuvîn- Probe hidraulice la grupul nr.3 j contemporane", ce ore loc în TERMOCENTRALA LA BRĂILA
a Îndeplinii şi depăşit ritmic tul în adunările ce ou avut loc Pe şantierul Termocentra­ rea definitivă a unor lucrări ! ■ aceste zile Io Bucureşti, in
sarcinile de plan în fiecare pe schimburi ou subliniat cf) lei de la Mintia, constructo­ I toate taberele de pionieri şî La Brăila, in apropierea
lună din acest an. Eforturile sarcinile planificate pentru rii, m ontorii şi enerqelicicnîl de montaj, la sectorul con­ j şcolari se desfăşoară faze­ acţiunea de educaţie! Combinatului de celuloză si
consecvente ale întregului co­ primul an al viitorului cincinal şi-au concentrat tortele la ducte, este o etapă importan­ le linale ale concursurilor birt ie şi o celui de fibre arti­
tă din fluxul de execuţie a
lectiv pentru o lolosî mai de­ sint pe deplin realizabile, sec­ grupul nr. 3, pe care s-au grupului, motiv pentru care > ficiale, se află în construcţie
plin capacitatea de producţie ţia dîspunînd de condiţiile ne­ angajat să-l pună în funcţiune montorii fl acordă o aten|ic : Cinematograful, co mijloc hotărîri, întreprinderile cine­ o mare termocentrală, proiec­
o utilajelor s ou materializat cesare atingerii nivelurilor de cu 10 zile mal devreme. de difuzare a valorilor cultu­ matografice judeţene intră tn tată pentru o putere de 1 800
în peste 2 300 tone de laminate producţie cantitative şi calita­ tn sectorul de conducte deosebită. Peste cîleva zile j Pionieri rale cu cca mai întinsă au­ subordineo consiliilor popu­ MW. Viitoarea uzină electri­
vor inccpe
probele hidrau- j
produse suplimentar fotă de tive. In acest scop se impune au fost finalizate toate lu­ Hce Ia cazan. Iar la turbină 1 dienţă, a devenii o formă de lare judeţene, respectiv a co­ că va li racordată la siste­
sarcinile de plan. In acelaşi o mai mare atenţie, în specia! crările, lapt ce a permis în­ se fac ultim ele lucrări . instruire avînd capacitalea de mitetelor judeţene pentru cul­ mul energetic naţional in
timp consumul specific de me­ la cuptoare, pentru respectarea ceperea probelor hidraulice. hunedoreni Ia a satisface gusturi şi cerinţe tură şj avlă. Se va reuşi ast­ 1974, la incepul cu Irei gru­
to! a lost redus cu 0.34 kg pe. prescripţiilor tehnologice pen­ Această operaţiune, care arc înainte de începerea opera- i spirituale extrem de variate, fel o îmbinare mai armonioa­ puri enerqetice a cile 210
tona de laminate faţă de nor­ tru evitarea arderilor de lin­ menirea să certifice termina­ (lunilor de închidere, j concursuri răspunzînd unor exigente di­ să a întreqii activităţi cultu­ MW. La aceo dală vor fi con­
mo planificată. gou şi asigurarea unei tem­ ferenţiale : după virstă, nivel rale cu filmul, alîl cel artis­ struite sălile de maşini pentru
Activitatea rodnică desfăşu­ peraturi optime de lami­ şi expoziţii intelectual, profesiune ele. tic cît şi docum cntar-şliinlific, inlreaga capacitate o centra
rată in primul semestru, ne­ nare, Îmbunătăţirea folo­ Printr-o recentă hoţărlre a contribuind intr-o măsură moi lei, sala cazonelor, staţia pen­
ajunsurile care s ou manifes­ sirii timpului electiv de Consiliului de M iniştri, in lo­ mare şi mai eficientă la acţi­ tru tratarea chimică a aoei.
tat în. procesul de producţie, lucru prin eliminarea oprlrîloi republicane cul fostelor întreprinderi ci­ unea de educaţie a maselor. staţia electrică de 220 kW şi
punerea în valoare o tuiuror şi staţionarilor cauzate de ne- Valorificarea frudelor nematografice interjudeţene au Ca si pină acum, Centru! na­ alle anexe.
rezervelor interne privind creş­ ritmiciloteo aprovizionării cu luat fiinţă întreprinderi jude­ ţional al cinematografiei, prin
terea indicilor de utilizare ex­ lingouri calde şi de nerespec- ţene. Reorganizarea actuala a Direcţia reţelei cinematografi­ MAŞINI Şl INSTALAŢII
tensivi şi intensivi ai agregate­ toreo disciplinei de producţie de pădure republicane cu caracter teh- fost determinată de necesita­ ce şl difuzării film elor —
lor, ridicarea parametrilor ca­ în unele schimburi $i echipe. nico-ştiin(îfÎc şi se organi­ tea unei mai bune difuzări a „România film “ va asigura şi LIVRATE LA EXPORT
litativi ai laminatelor $i dimi­ Revenindu-i sarcini calitative, A laiuri de Importanta lor forestieră, pădurile din zo­ zează expoziţia naţională a film elor în oraşe şi sate, de pe mai departe fondul de fil­
nuarea mai substontială a substanţial majorole, colecti­ nele dc deal şl munte ale Judeţului nostru oferă şl concursului „Mînîtehnicus îmbunătăţirea prezentării, a­ me pentru mediul urban şi ru­ După cum informează în-
consumului de metal ou con­ vul de lominaton a retinut ca alte bogă(ii naturale cu mare valoare economică şi nu­ 1970", la care participă şi sigurarea asistenţei tehnice ral precum şl îndrumarea dc Irepridereo de comerţ exte­
stituit obiectul dezbaterilor ca­ fir director în activitatea pe tritivă. In masivele împădurite se qasesc pe mari In* reprezentanţi oi judeţului mai rapide şi calificate ş.a. specialitate. rior „Maşinexport", recent au
re ou avut loc în adunările ge­ semestrul II ol anului în curs tinderi culturi spontane de afine, zmeură, mure ele. nostru. In legătură cu actuala si­ fost exportate in Cehoslova­
nerale ale salariaţilor de la şi pe 1971 indicaţiile din cuvîn- Anul acesta există şl o producţie sporită de ciuperci Astfel. 9 elevi din judelui tuaţie ne-am «dresat tovară­ Discuţie consemnată de cia, Grecia şi Uniunea So­
laminorul de 800 mm cu prilejul comestibile Hunedoara vor participo la şului Emerlch H orovllz, direc­ C. DROZD vietică transformatoare de
prelucrării cifrelor de pion pe tarea rostită de tovarăşul Pentru punerea in valoare a acestor bogăţii, solici­ concursul „Vînătoare de torul întreprinderii cinemato­ forţă, iar in R.A.U., Belgia,
anul 1971. Nicoloe Ceouşescu la recenta tate in cantltăli sporite şl la export, Inspectoratul sil* vulpi", ce se vo desfăşuro în grafice a judeţului Hunedoa­ Chile, Iran, Pakistan si Turcia
Avînd un profil productiv plenară a C-C al P.C.R., în vie judeţean şi unităţile din subordine au Snliinţat pe­ tobăro de Io Timişul de Sus ; ra. care ne-a relatat următoa­ au fost expediate convertoa­
special, destinat laminării ote­ care se subliniază cu tărie ne­ ste 120 puncte dc achiziţii. La Deva, Haţeg, Llvezcnl, la Telega, 7 elevi reprezintă rele 7 (Continuar* in pog. a 2*ol re şi grupuri de sudură cu
lurilor cu caracteristici supe­ cesitatea ca „întreprinderile Orăştie şi Va(a şi*aii început activitatea centre de pre­ echipa judeţului pentru con­ — Ca urmare a recentei motor termic.
rioare - carbon de calitate si lucrare şi scmîlndu.strializarc a fructelor de pădure şi cursul de aero şi racheto-mo- La rîndul ei, întreprinderea
aliate - acestui laminor, ca- să şi sporească preocuporea ciupercilor. Pină acum s-au şl colectat peste 2 500 kg dele, iar la concursul repu­ „Industrialexporl" a expediat
dre'or care îl deservesc le re­ pentru ridicarea calităţii pro- tragi de pădure şi zmeură, aproape 7 vagoane de aţine blican de corturi din tobâra în ultimul timp piese de
vin sarcini sporite pentru anul negre şl cireşe amare si peste 26 600 kg ciuperci : qăl- de la Braşov participă o e- schimb . pentru utilaj petro­
viitor. Ponderea producţiei de MIRCEA NEAGiJ biori, hrubi şi vinetele. chipo formată din 5 pio­ lier şi instalaţii pentru indus­
laminate fabricóle aici din oţe­ Din cantităţile preluate au şi tost livrate pină la 21 nieri. tria chimică unor parteneri
luri aliate şî carbon de cali­ iulie, in stare proaspătă, în Republica Federală a Ger­ De asemenea, din lucrările comerciali din R. D. Ger­
maniei şi Austria 14 tone aline negre şl 5 tone ciu­ prezentate Io expoziţia jude- mană. Polonia şi Uniunea
tate va creşte Io 56 Io sută.
perci. Organele silvice din judeţ au stabilit ca sarcină teono, ou fost selectate pen­ Sovietică. Printre noile tran­
tn principal deci este vorba de plan pe acest an să colecteze şl să livreze astfel de tru expoziţia notîonolă „M j- zacţii comerciale se înscriu
produse fn valoare de aproape 11 milioane lei. Cele nilehnicus 1970" un număr şi cele încheiate recenl cu
mal mari cantităţi vor ii livrale la export. de 31 exponate, printre care \ parteneri din luqoslavia pen-
se remarcă dispozitivul „Au­ l Iru livrarea a 16 şlepuri cu o
tomatic L. V. 1" pentru capacitate de 1 200-1 500
schimbarea automată a lu­ \ tone.
minilor autovehiculelor în * VAGON CISTERNA DE 30 MC
cazul întflnirilor pe timp de
VITEZE ZILNICE SPORITE! in pagina a llf-a noapte — executat de elevii Tr. La Uzina de specialitate din
Liceului din Vulcan ; puţul
cu turn şi instalaţie de ex­
intrat in fa­
Severin a
Siguranţă tracţie - executate de pio­ bricaţie un vagon cisternă de
Un calcul sumar dem om W eoio co, prin fo lo iirc o la term inot in 2—3 rile favorabile, s-a desfăşurol pe poi- nierii de )o Casa pionierilor 30 mc destinai transportului
inl<eoga ca pa cilalc a com binelor ţi o lor(elor de care cursul unei perioade de circa 2 săptâminr. Otn defi­
dispun eooperotivele ogricole, o ile posibil co rccolio cienţele m anifestate privind funcţionarea neîntreruptă Petroşani, mocheta unei ma­ de produse petroliere. Proiec­
Sul g riu lui so se term ine in cel mult 7 iile bune dc in lanuri o com binelor ji m obilirareo Io muncă a tu ­ carale turn executotă de e­ In rindul salariaţilor fruntaşi de Ia întreprinderea „Viscoza“ tul aparţine unor specialişti
luciu in cimp. Numai ru ojutorul com binelor te ponte turor caaperolorilor nu s-au troc învăţăm intele cuvenite, deplină levii Dumitru 8ob şi Nîcolae de (a Uzina mecanică de ma­
secera riln :c pioduc(io de pe moi mult de 1 100 (lec­ ceea ce ie e ip lic ă >i prin v ife ic lc liln ic e reduse înre­ Lupeni, care au contribuit la îndeplinirea cu succes a tuturor
tore. Cernea de la Şcoala genera­ indicatorilor de plan pe primul semestru, se numără si bobina- terial rulant din Ploieşti. Noul
gistrate la recoltatul g riu lui. S itu a ţia octuolâ impune
R eiuliotele nesa liifoco to a ie in re g iitro le pină acum - ca prerenţo in teren a ip e c ia littrlo r din u n ită ţi fi a circulaţiei lă Iscronî. toarea Şimon Nastasia, o muncitoare cu multă experienţă la vagon este echipat cu frînâ
recoltatul g riu lui nu s-a efectuat nici in piopor(ie de Prof. fOAN CABA locul de muncă. modernă, Iracţîune discon­
20 la sulă — evid e n ţiată că in a clivito le a secţiilor dc a paratului orgonelor agricole judeţene să so facă moi tinuă şi cu diferite subansam-
m ecanîiare }i a conducerilor C.A.P. persistă O serie de din plin sim ţită prin occelerorea ritm ului de lucru Io !
neajunsuri. De altfel jl secerijul o n u lu i in loc să fie seceri|. ble ce-i conferă o siguranţă
sporită în exploatare, pre- ’
cum şi posibilităţi de depla- ţ
Organizarea în flux continuu a secerişu­ rate vor fi dotate in acest \
sare la viteze mari. Căile fe- !
an cu circa 400 asemenea va- L
goane.
Pină acum, uzina severinea­ j
na a realizat 23 tipuri de va­
lui — un deziderat tratat cu indiferentă ele — vagonul pentru negru
goane de marfă, trei dintre
de fum, vagonul pentru trans­
portat ciment in vrac, desti­
nat exportului, şi cel pentru
produse petroliere - consti­
Secerişul şi Jnsăminţarea • 10 ZILE DE AŞTEPTARE PENTRU O ROATA DE COM­ caţia dală de organele aqrico- tuind noutâlile anului 1970.
culturilor duble reprezintă ac­ BINA )e judeţene — ca fn cel mult
ţiuni a căror reuşită solicită 6 PRESA DE PAIE BALOTEAZA... AER două zile după recoltat să se EFECTE ECONOMICE \
eforturi maxime şi o orqani- • SINT COOPERATIVE AGRICOLE IN CARE NU S*A efectueze semănatul culturilor
zare temeinică a muncii în TRAS NICI O BRAZDA, NU S-A INSAMINTAT NICI UN duble — a rămas doar pe hlr- CIT MAI MARI I
fiecare cooperativă aqrjcolă. BOB IN MIRIŞTE lîe. 1
Evitarea pierderilor din recol­ Discuţia purtată cu ingine­ Incepind de miercuri, la l
tă, se şlîe bine, necesilă folo­ licalc. In cel mult 3 zile s-ar gest pentru înlăturarea defec­ rul V irg il Cazan şi preşedin­ Combinatul de industrializare t
sirea cit mai deplină a timpu­ putea strînqc recolta de pe ţiunilor care frîneoza folosi­ tele C.A.P Rişca, tovarăşul a lemnului „Pipera" din Ca- >
lui favorabil, a forţelor şi inlreaqa suprafaţă dacă. bi­ rea cu Întreaga capacitate o Nicolac îndricş, a evidenţiat pitalâ s-a trecut la aplica- |
mijloacelor existente în unităţi, neînţeles. nu ar exista şi l i ­ utilajelor din dotare. Să nu c* şi la aceaslă unitate se rea unor măsuri, pe bază de i
precum şi desfăşurarea lucră­ nele deficienţe. mai amintim că la aceste u ti­ semnalează multe • neajunsuri studii ştiinţifice, care ţintesc •
rilo r după metoda fluxului — La ce va referiţi ? laje s-au făcut şi suprarccep- în privinţă recoltării păroase­ îmbunătăţirea structurii orga- \
continuu. In unele cooperati­ •— Avem o combină care slă |ii din partea unei comisii ju ­ lor şi insăm inţării culturilor nizatorice a întreprinderii, pre- t
ve aqricolc asemenea cerinle in marginea lanului deoarece deţene I In condiţiile cînd sc în mirişte. In loc să intre în cum şi reorganizarea plani- ;
au rămas doar în faza dc... îi lipseşte roata de la masă. cere făcui toiul pentru a evita lanuii cu coasele şi seccrile. licării şi programării produc- 1
proiecte dc viitor, lată ci-teva Cu trei zile în urmă inginerul orice pierdere din recoltă a­ cei pesle 300 de cooperatori (iei. Aceste studii sint rodul ţ
exemple. şef de la LN1.A. Ilia a fost la semenea situaţii nu se pot to­ aşteaptă ca recollalul să se colaborării specialiştilor com- i
La C.A.P, Ţebea îl avem ca noi şi ne-a asiqurat că ne-o lera sub nici un motiv de că­ facă numai cu combinele. Un binatului cu cei ai Centrului 1
interlocutor pe înqinerul şef trim ite in „cel mai scurt tim p", tre Dircclia aqricolă judeţeană. astfel de procedeu este cît so de perfecţionare a pregătirii ^
al unităţii, lovarăşu) Ion Su- dar am rămas door cu prom i­ Serioose senine de întrebare cadrelor de conducere din in- I
ciu. siunea. Ca urmare, în plină sc ridică, dc asemenea, in le­ poale dc păgubitor, schimba­ treprinderi, în domeniul ana- J
— In ceea ce priveşte re­ zi de seceriş, tractoristul Va- gătură cu eliberarea terenului rea vremii delcrminînd în-lîr- lizei sistematice a diferitelor )
coltatul păioaselor. ne-a rela­ sile Popa este nevoii să stea şi executarea arăturilor pentru zierea lucrărilor şi pierderi aspecte ale procesului de pro- t
tat inginerul Suciu, pină azi cu tractorul la umbră. însămînţaroa . culturilor duble. irecuperabile din producţie. ducţie, activitate avînd ca
(21 iulie a.c. — n.n.) s-a sece­ Surprinde insă faptul că Pină in ziua de 21 iulie a.c. scop obţinerea unor efecte *
In fermele I.A.S. Haţeg se lucrează de zor la recoltarea păîoaselor. rat orzul de pe întreaga sn- timp dc 10.zile de cînd s-a la C.A.P. T'ebea nu era trans­ economice cît mai mori. I
.pralată — 15 hectare, iar la adus combina la (ţ'.A.I*., şelul portată recolta decît dc pe 5 !
Foto : C. CIOBOATA griu lucrarea respcclivă s-a secţiei dc mecanizare, Tranda­ ha cu orz, dar nici pe acestea (Continuare in pag. a 2-o)
realizat pe 20 ha din* 80 plani- fir Şuba, nu a schiţai nici un nu erau făcute arături, Indl-