Page 8 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 8
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4816 • JOI 2 IULIE 1970
declaraţia şefului statului Noi legi menite să asigu
re restabilirea calmului
cambodgian, Norodom în Irlanda de Nord A T L A S
BELFAST 1 (Aqerpres). - derile sale cu m iniştrii din qu-
PHENIAN 1 {Aqerpres). — Cia pinâ la 1 iulie 1970. In mejdia invadării teritoriului Parlamentul irlandei de vern^l local şi cu membri ai
Norodom Sianuk. sein) şis declaraţie se subliniază că cambodqian de către forţele Parlamentului nord-irlandez a- „CAPRICIILE“ LUI GOYA
tului cambodqian. preşedinţi*- rclraqerea trupelor terestre a armate tailande'/ic. „Cele trei Nord a dezbătut intr-o şedin partinînd com unităţilor rcli- EDITATE IN U.R.S S.
le Frontului National Unit al mericane este compensată de popoare ale Indochinei cer re- ţă specială, în cursul nopţii de qioase protestante şi catolice
Cambodqiei. a tlal publicită- intensificarea raidurilor avia traqerca totală, imediată si r e marţi spre miercuri, noile leqi nu a fost dat publicităţii nici Edituro „Iskustvo" a
ti» la Phenian o declaraţie în tici S.U.A. în Cambodqia. de condiţionată a tuturor forţelor ce vor trebui să ducă la re un comunicat. lansot recent pe pîoţâ o
legătură cu hotărirea S.U.A. prezenta continuă a trupelor armate ale S.U.A. si ale „alia stabilirea calmului pe terito Noi manifestaţii, dar de mai ediţie completă o „Capri
urivlnd relraqcrea trupelor 1o- saiqone/.e pe teritoriul acestei ţilo r“ lor din întreaga Indo- riul UlsteruJui. Aceste leqi mică amploare, au ovul loc la ciilor" lui Goya publicotâ
prevăd, între altele, condam
reslre americane din Cambod- ţări. Se relevă, totodată, p ri chină", se arată în declaraţie. narea la minimum şase luni Belfasl. în noaptea de marţi in două volume. Primul
închisoare a celor care pro spre miercuri. Trupele britani volum conţine colecţia
voacă dezordine, la minimum ce au utilizai qaze pentru a-i completă a „Capriciilor",
“ cinci ani a celor care folo împrăştia pe demonstranţi în reproduse în mărimea ori
sesc subsl.anţe explozive,
şi
înalte ordine ale ţării noastre AL 11-LEA CONGRES pedepsirea cu închisoarea şl zona estică a oraşului. U lti ginalelor. Cel de-o! doi
mele lupte de stradă au coincis
lea cuprinde studiul cri- .
cu amenzi a celor care recurq cu sosirea m inistrului de in tic al speciolistului so
AL P.C. la ameninţări, insulte sau alic terne britanic. Parlamentarii vietic Voleri Prokofiev, De
acordate unor personalităţi ale abuzuri în locurile publice. protestanţi l-au avertizat pe curînd. la Muzeul Puşkin
DIN JAPONIA Noile leqi se vor menţine a- Ma.udlinq că dacă va încerca din Moscova s-o orgonîzof
lîta timp cit va dura actuala
să interzică parăzilc progra
o prezentare
a tuturor
vieţii publice franceze 'stare excepţională în Irlanda mate pentru 12 şi 13 iulie — reproducerilor obţinute
de Nord. cu prile jul îm plinirii a 300 de
TOKIO 1. — Corespon In acelaşi timp. la Belfast ani de la cucerirea Irlandei de după planşele originale
dentul Aqerpres. Florca din Madrid Ele au stot
PARIS ). — Coresponden în Franţa a şefului stalului Ţuiu, transmite : La Tokio au avut loc primele convorbiri Nord dc către Guillaumc d'O- alături de volorooso co
tul Agerpres, Gcorges Dascal, român, unor personalităţi ale s-au deschis miercuri lucră intre Reqinald Maudlinq. m i ranqe. moment care a instau lecţie a muzeului ce cu
transmite : In numele preşe vieţii publice franceze, pen rile celui dc-al 11-lea Con- nistrul afacerilor interne al rai dominaţia protestantă în prinde lucrări originale în
dintelui Consiliului de Stat, tru contribuţia lor la dezvolta qres al Partidului Comunist M arii Britanii, şi premierul Ulsfer — s-ar putea să aibă acvaforte (în jurul cifrei
nord-irlandez, James Chichcs-
loc noi demonstraţii şi ciocniri
Nicolae Ccauşescu, ambasado rea rela ţiilor şi cooperării riin- din Japonia, reunind 947 ter-Clark. Maudlinq. care este în vindurile populaţiei. In ve de 260). printre care se
Ire Franţa şi România. de deleqati din înlreaqa ţa numără „Neroziile" şi
rul României la Paris, Con primul membru al noului qu- derea prevenirii unor viitoare
Cu ocazia acestei ceremonii, ră, precum şi 26 de in vi Laţi JAPONIA. Organizaţia ,,Campania impoiriva gazelor otră „Dezastrele războiului".
stantin Fii lan. a remis miercuri vevn conservator sosit în Ul- incidente, la Londra s-a hotă
ambasadorul României a oferit ai unor orqanizatii democra- vitoare" o organizat o demonstraţie pe străzile oraşului Tokio, st.cr. a făcut marţi o declaraţie rî! trim iterea dc noi trupe bri-
înalte ordine ale tării noas lîce japoneze si administra la care ou participat circa 350 de persoane. Demonstranţii au
o recepţie în onoarea celor în care a subliniat că „restau laniee în Irlanda de Nord.
tre acordate cu prilejul vizitei distinşi. ţii locale, între care T. Sc- cerut încetarea utilizării armelor chimice, inclusiv gazele lacri rarea ordinii în Irlanda de Astfel, celor 9 000 de soldaţi INCA PATRU MILENII
naqa. preşedintele Partidu mogene. Nord sc va afla pe primul Ioc englezi li s-au adăugat marţi LA ISTORIA
lui Poporului din Okinawa, In foto : Aspect de la demonstraţie. in aqenda dc lucru a cabine «Iţi I 500 şi sînt aşteptaţi să DANEMARCEI
Ryokichi Minobe. quveina- tului britanic“ . După întreve sosească la Bel fast încă 1 000.
torul oraşului Tokio, Tora-
Au început lucrările Conferinţei zo Ninaqawa, quvcm atorul Descoperirea, de către
prefecturii Kyoto, S. Oqa- un fermier din Peninsula
wa. vicepreşedinte al So- de la Florenţa, la Paiazzo Vec lutlanda. a unei pietre
internaţionale pentru educaţie hyo. La sediul Reprezentanţei eco chio a avut loc ceremonia cu inscripţii runice dove
Cuvînlul de deschidere a nomice a României la Berlin Prezenţe româneşti premierii unor lucrări expuse. deşte câ teritoriul de azi
fost' rostit de preşedintele a fost organizată o expoziţie de In prezenţa autorităţilor locale
GENEVA 1. — Corespon Pop. adjunct a! m inistrului in- Partidului Comunist din Ja şi a unor membri ai corpufui ol Danemarcei a fost lo
dentul Aqerpres, Horia Liman, vătămîntuluL Participanţii vor ponia, Sanzo Nosaka. produse farmaceutice româ diplomotic, acreditaţi la Roma, cuit cu 15 000 de onî în
transmite r La Palalul N aţiuni examina studiul prezentat de neşti. Expoziţia a fos! vizitată a numeroşi artişti plastici şi urmă. „Aceoslă descope
lor din Geneva au început UNESCO şi Biroul internaţio Kenji Miyamoto. sccrnlar de Max Sefrin, vicepreşedinte Specialiştii din R. D. Ger du-se la evoluţia artistei româ unui public de specialitate, rire. a declarat un cerce
miercuri lucrările celei de-a nal al invătăm întului cm pri qcncrol ol partidului, a pre al Consiliului de Miniştri, şi mană care au vizitat expoziţia ne pe scena lirică din capitala Sergio Camerani, oreşedintele tător de Io Muzeul Na
32-a sesiuni a Conferinţei in vire la cauzele sociale ale zentai apoi raportul CC. ministrul sănătăţii al R, D, au manifestat, de asemenea, R. S. S. Tadjikistan. ţional din Copenhaga, o-
ternaţionale pentru educaţie, abandonării şcolii de către e at P.C. Japonez cu privire la Germane, care a examinat ex un viu interes faţă de pro Uniunii culturale florentine a daugă încă patru milenii
organizată de UNESCO, care levi. în s-pccial în ţările aflate activitatea partidului intre ponatele prezentate şi a sub dusele româneşti. Zenaida Palii se află in Uni inmînat premiile celor distinşi. la istoria otestotă de
reuneşte 200 de deleqati din în curs de dezvoltare. cele două conqrese. liniat utilitatea importului de unea Sovietică de la 10 iunie, Printre aceştia se află şi gra- urme orheolooice o Dane
80 de ţări. , Pe ordinea de zi a lucră produse farmaceutice româ cind a sosit la Moscova pentru marcei''. Pînă acum, re-
Dezbaterile au fost deschise rilor sc află. dc asemenea, neşti şi a unei colaborări şi ficiona română Ana Jalea
Deleqalio română este con de dircc-torul qeneral al o participa la lucrările juriului zultotele cercetărilor a
„Zenaida Pafli a cucerit au
dusă de prof. univ. Traian UNESCO. Rene Mahcu. raportul Comisiei centrale cooperări in această ramură ditoriul cu vocea eî minunată concursului Ceaikovski. Popa. râtou că teritoriul donez
de control, dezbaterea unor
Industrială.
amendamente la statutul Oaspetele a fost intîmpinat şi măiestria interpretării rolu Bienala a înregistrat in a or fi fost DOpulat, pentru
prima oară. cu 11 000 de
partidului, precum şi alege de ambasadorul României, rilor", a declarai dirijorul t a- cest an o participare record - ani în urmă
rea noilor orqane conducă Nicolae Ghenea, şi de specia trului de operâ din Duşonbe, Cu prilejul încheierii bienalei 42 de ţâri participante cu un
Pe piatro
ARGENTINA: Armata a preluat toare. lişti români. Ibodullo Abdullaev, referin- internaţionale de artă grafică număr de 2 500 de lucrări. de fermierul donez se află
descoperita
o inscripţie datînd din
perioada aşa-numitei
controlul in oraşul Rosario Comentarii privind aderarea „culturi Homburg", creată
irii unui sistem dc securitato
între toate statele europene, de vînotoriî de renî care
BUENOS AIRES J (Ager mele şi să nu provoace inci trăiau de-a lungul fluviu
pres). — Un purtător de cu dente. Generalul Robcrto Fon la Piala comuna a celor bazat pe principiile Cartei lui Elba. cu 15 000 de onî
vin! al m inistrului de interne seca, comandantul celui de-al O.N.U. în urmă.
arqenlinian a anun|al că ar 11 -Iea corp dc armata argenti ♦ O *
mata a preluat controlul in o nian, a cerul locuitorilor ora palm fârl candidate La Moscova au început
raşul Rosario, unde poliţiştii şului să nu iasă pc străzi. El m iercuri convorbirile Inlrc ^ DIN NOU DESPRE
au declarat .qrevâ, ccrînd să li a cerul de asemenea guver M iercuri au începui la Praqa lucrările conferinţei N ikolal Podgornii, preşedin
se plătească soldele restante nului să declare slare de ur- LUXEMBURG 1 (Aqer.pres) tratativelor dc Ja Luxemburg teoretice internaţionale „Fr. Engels şl mişcarea comu tele Prezidiului Sovietului Su ţ CHRISTOFOR COLUMB
po anul in curs- M arti, ci o- qenţă in Rosario Comentariile observatorilor s-a estompat brusc ieri după nistă“ , organizată de redacţia revistei ..Probleme ale prem al U.R.S.S., şl Jean-Be
cupascră sediul cartierului qe In urma unei încercări dc şi presei occidentale după cuvintarca lui Anthony Bar păcii şi socialism ului", cu ocazia celei de-a 150-a aniver del Bokassa, preşedintele Re J Fred Dickson, din Palm
neral al poliţiei din locali I a l e. mediere Intre oficialităţi şi po inaugurarea oficială, in cursul ber. Ziarul sublioiază că p rin sări a naşterii lui Fr. Enqels. publicii Africa Centrală, care 1 Beoch (Florida), este con-
In fata acestei situaţii. - for liţiş tii din Rosario. arhiepisco zilei de marţi, a tratativelor cipalul negociator britanic „a La lucrări participă deleqati a 34 de partide comu a sosit intr-o vizită în ^ vins că va regăsi epava
ţele armate au prclual contro dintre Piaţa comună şi cele avut perfectă dreptate să scoa niste şi muncitoreşti. Din partea Partidului Comunist IJ.R.S.S. . coroveleí „Sonto Mario",
lul asupra oraşului şi au «dre pul Guillermo O vtli a declarai, patru ţări candidate la aceas tă in evidentă dificultăţile r i Român, ia parte dr. Augustin Deac. director ajunct al ♦ O * ’ novo - omirol o lui Chris-
sat un ullimatum poliţiştilor în că situaţia este „extrem de se tă organizaţie Marca B ri dicate dc participarea la poli Institutului de studii istorice şi social-politice de pe Senatul american a aprobat \ tofor Columb core, după
care li se cerea să depună ar rioasă". tanic. Irlanda. Danemarca şi tica agricolă comună şi a avut. lingă C. C. al P.C.R. marţi, cu 58 de voturi pentru i părerea celor moi mulţi
Norvegia — relevă faptul că de asemenea, dreptate să arate şt 37 contra, cunoscutul a- ’ istorici, o eşuat )a 24 de-
trebuie să sc aştepte negocieri că recentele hotăriri ale „ce mendaraent „Cooper-Church", \ cembrîp 1492 în apropie-
îndelungate şi care ar putea lor şase” cu privire la aran La Tirana a avut loc o re un ofiţer în rezervă. Poliţia, care blochează orice fonduri ^ rea coastei hoitiene. Dîc-
Ajutoare chiar să se soldeze eu un eşec. jamentele bugetare comune. în uniune a Consiliului General care. potrivit aqenţiei U.P.I., ce ar urma să fie folosite, . * kson porneşte în cerce
după data de 30 iunie la fi
la
Mai mulţi factori concură
legătură cu care Anglia nu a
al
al Frontului Democratic
se află în spatele a cel puţin
toren so de Io foDtul că,
nanţarea prezenţei în
conti
în
afirmarea acestei opinii,
fost consultată, au făcut să
nuare a trupelor americane în
prim ul rînd, evidentiindu-se sporească şi mai mult d ificu l R. P. Albania consacrată a două din asasinatele comise, Cambodgia şî a acţiunilor lor \ în 1967, o aăsil pe un re-
legerilor dc deputaţi în Adu
a declarat că ..a reţinut 35 de
k
cif din zonn de nord a
dorinţa exprimată de reprezen
tăţile aderării ci la
de peste hotare tanţii celor patru ţări de a ob „Evcninq Standard" se C.E.E.“ . narea Populară, in consiliile persoane considerate sus în această ţară. Amendamen \ venite de pe „Sonto Mo-
insulei Haiti obiecte nro-
arată
populare de judecători şi ase
pecte".
tul care a fost adus
legii
ţine cit mai multe concesii şi
pesimist în legătură cu per
sori în toate instanţele şi care
de a-şi apăra propriile intere spectivele intrării M arii B ri vor avea loc Ia 20 septembrie ♦ O * nrivind creditele m ilitare in ^ rîa". Ajutat de o echipă
Norodom Sianuk, şeful sla-
se economice. tanii în C.E.E,. considerînd că terzice menţinerea de trupe i de sDedoîîşti, Dickson vo
Firmele ilaliene „Fondcria şedintelui Consiliului de Stat o asemenea hotărîre „aduce a.c. Lucrările reuniunii au tutui cambodgian, preşedinte americane în Cambodqia. cerceta, timp de cel outin
Cerrcse" şi „Novarese" — al României compasiunea fată După cum subliniază agenţia numai paqube şi nici un, cîş- fost conduse de Enver Hodja. le Frontului Naţional Unit sprijinirea directă sau indi \ doi oni. fundul mării în
Bologna au donat cile 1 000 000 de marile paqube suferite de France Presse, pe culoarele tiq". preşedintele Consiliului xGe- din Cambodgia, şi-a încheiat rectă a forţelor regimului de i zona identificată. Obîer.-
lire italiene fiecare; firma tara noastră in urma calami- conferinţei se consideră că neral al Frontului Democratic. vizita in R. P. D. Coreeană,— la Pnom Penh de către ar ; te|e găsite vor fi tronsmi-
..Soicarni” — M ilano a donat lătilor naturale, anunţă dona discursul reprezentantului Ma Accente pesimiste şi-au qă- Ramiz Alia, vicepreşedinte al informează agenţia AC.T.C. mata americană, finanţarea o- 1 se som cercetare lui Jo
rii Britanii, Anthony Barbet, a
630 000 lire italiene. firmele rea sumei de 2 500 dolari în fost „sever“ . In fapt, conlinuă sit loc şi în coloanele presei Consiliului General, a pre înainte de plecarea din pcraţiîlor m ilitare pe care ) seph Amori. specialistul
franceze. Astfel, „La N ation“
..Legoami" — Marino şi ,.Te- fondul de ajutorare a zonelor aqentia citată. discursurile consideră că delegatul brita zentat un raport cu privire Phenian Norodom Sianuk a le-ar întreprinde in Cambod i muzeului maritim din Bar-
leco" — Boloqna au donat cile sinistrate. rostite dc Barber şi de Pierre nic a fost „dur" atunci cind la sarcinile ce revin frontu avut o convorbire cu Kim Ir gia aliaţii S.U.A. — Taî- 1 cetona,
500 000 lire ilaliene fiecare, ★ Harmel, ministrul de externe lui în campania electorală. Sen, secretar qeneral al C. C. ianda. Corcea de sud sau
iar firmele „A xei" — Bologna. Direcţiunea Societăţii Trane. al Belgiei, care a luat cuvîn- a evocat sarcinile financiare al Partidului Muncii din Co Vietnamul de suri — precum
ale „Europei verzi" şi. incă dc
„Fralelli Delfino" — Roma şi din Franţa, a donat suma de tul in numele Pieţei comune, Franţa este prima ţară vost- reea, preşedintele Cabinetu Si orice sprijin aerian pentru ^ VALAAM, ÍNSULA FARA
„T ecnitalia“ — Florenţa au zece mii de franci francezi şi „sînt greu conciliabile1'. In la început, s-a situat pc o „ba europeană care reprimă prin lui de M iniştri al R. P. D. trupele cambodgiene. ţ PAMfNT
ză inaximalistă faţă de
nişte
donat, în total, 600 080 lire ita osiqură poporul român, alîl de timp ce Harmel s-a pronunţat neqocieri care se anunţă din lege pirateria aeriană. Adu Coreene.
liene. Alte firme şi diverşi ce qreu încercat de această ira- în favoarea „nealterăriî princi tre cele m^i dificile“ . „Punc narea Naţională Franceză a în acest an s-o deschis
tăţeni italieni au donat qedie, de simpatia sa profun piilor comunitare“ în proble tul dificil — scrie ziarul — adoptai marţi o leqe care In zilele dc 29 şi 30 iunie După cum informează ; } finia maritimă Leningrad
390 000 lire italiene. dă. mele finanţării agriculturii, este reglementarea financiară sancţionează asemenea acţi s-au întrunit la Belgrad, in agenţia A.D.N., marţi a i ţ - insula Valaam (Marea
★ ★ Barber a declarat că „nici un a comunităţii. înainte de toate uni. Potrivit legii, persoana tr-o adunare consultativă, re fost semnat la Berlin în- i ^ Baltică). Din depărtare.
Asociaţia pictorilor amatori Vladîm ir şi Elvira Clain Sle- guvern britanic nu va putea în domeniul agriculturii. Dl. care va detLrna în Franţa un prezentanţii a numeroase or tre guvernele R D. Ger • . Puţin* dintre vizitatorii a
din Japonia, scriitorul Matsu- ianelli, din Washinqton. do accepta o asemenea reglemen Barber a fost foarte ferm ■ da avion va fi pedepsită cu în ganizaţii dc foşti luptători mane şi R P. Chineze »»n 1
t.aro Kawaquchj şi mai mulţi nează prin Crucea Roşie suma tare în forma sa actuală“ . că arest text nu este m odifi chisoare între 5 şi 10 ani. antifascişti, participanţi la acord cu privire la j r cestui loc înverzit ştîu că
cetăţeni japonezi au donat, in de două sute dolari. Majoritatea ziarelor enqleze cat, pentru a ţine cont dc in In cazul în care deturnările se mişcarea de rezistentă din schimbul dc m ărfuri şl ! ) pămintul a fost adus aici
total, 286 264 yeni. ★ de miercuri critică condiţiile teresele M arii Britanii, nu se vor solda cu răniri, pedeapsa Europa din tim pul celui de-al plăţi pc anul 1970. \ cu trudă de călugării mă-
Dominqo Tavella, din La poate ajunge Dină la 20 de doilea război mondial, de Acordul a fost semnal
★ . Plata provincia Buenos Aires, puse pentru intrarea M arii poate pune problema intrării ani închisoare, iar dacă se foşti combatanţi şi victtme de din partea R. D. Ger ^ rostirii Preobrajenskii con
Organizaţia adventistă din Arqenlina. trim ite suma de 300 Britanii în Piaţa comună. Zia ţării sale în Piaţa comună“ . mană de Kurl Fenske.
război. Din România a fost
R. F. a Germaniei a depus la de pesos. ajutor pentru zone rul conservator „D aily Sketch" După părerea ziarului „Com înregistrează şi morţi se va reprezentat Comitetul foştilor adjLnet al m inistrului ) struîto în insula Valaam
Timişoara 9 tone îmbrăcăminte, le calamitate. consideră că „preţul cerut pen bat", discursurile rostite de aplica pedeapsa cu închi luptători antifascişti (C.F.L.A.). pentru probleme econo în secolul al Xfl-leo.
soarea pe viaţă.
alimente. ★ tru intrarea noastră în C.E.E. reprezentanţii celor patru ţâri Adunarea consultativă a mice externe, iar din ^ Cind a fost construită
★ Kcnnelh Joxvitt. asistent la este prea ridicai. Dacă cei candidate „demonstrează că In Republica Dominicană studiat posibilitatea convocă partea R. P- Chineze de ^ mănăstirea, aici se afla
Organizaţia adventistă din catedra de şliinte politice a şase nu vor putea fi convinşi fiecare doreşte să-şi păstreze s-au înregistrat în ultimele rii unei înlîlnîrî a foştilor Ciu Hua-min. adjunct al o întindere de stînci goa-
Austria a trim is 10 550 kq îm Universităţii din California. să-I reducă, atunci Anglia Jiu-i propria individualitate, şi nu zile noi asasinate politice. combatanţi din toată Europa m inistrului comerţului 1 le.
brăcăminte şi pături. Berkelev. cu soţia, trim ite o va putea face fată“ . La rîn- se poate pune problema unei Au fost ucise şase persoane, in vederea dezvoltării coope exterior.
contribuţie de 50 de dolari la dul lui. ziarul „D aily Tele întcqrărî politice...“ . Ziarul a- \
★ graph“ apreciază că „euforia precîază că se aşteaptă un printre care doi studenţi şi rării, înţelegerii şi constru
1 Fundaţia „Apel la conştiin fondul de ajutorare, ex.primînd care a existat în legătură cu „nou maraton toarte d ific il". l OPERAŢIE DE CORO
ţă“ din New York, cx,primind afecţiune pentru poporul şi perspectivele de succes ale
Intr-o scrisoare adresată pre naţiunea română. La spitalul Broussois
(Franţa) a avut loc o o
ria in aleqeri au apărut prim ii canicilor şi m uncitorilor din peraţie de cord, în cursul
Din presa străină nori pe cerul senin al con şantierele navale reafirmă o căreio unei bolnave de
le
servatorilor. Mai întîî,
pe
poziţia sa faţă de orice
plan social, quvernul trebuie gislaţie care ar atinqe drep 48 de oni, care suferea
să facă faţă unei qreve a do turile sindicale. Alte aver de tulburări auriculo-ven-
încheiate in mod surprin gleze. lolr-adevăr, lista quver- cherilor hotărîtă pentru ziua tismente au fost lansate de triculore, i s-a implantat
zător cu vicloria conserva namet^alâ publicată recent, de 14 iulie. O oprire a lucru diferiţi lideri sindicali. T.U.C..
torilor. aleqerile generale din cuprinde numai 84 de posturi lui in acest sector va avea organul suprem al mişcării un stimulator otomic al
Marca Britanic, desfăşurate ministeriale, ceea ce repre consecinţe grave asupra co sindicale, a adoptai o rezo activităţii cardioce. Apa
luna trecută, au dus la schim zintă cu 17 membri mai pu merţului britanic. Revendică luţie, reafirinînd hotărirea sa ratul, core dispune de o
barea echipei guvernamen pilă olomică pe bază de
tale. După încercările lăcute plutoniu 238. o fost pus
de a explica înînnqerea la
buriştilor, presa străină re Io punct de societatea
dificultăţile „le Monde“ : „CABINETUL lili IH ABORDEAZĂ
latează în prezent despre „Alcatel" împreună cu
preocupările şi Comisariatul pentru ener
pe care le înlîmpînă noul qu-
vern conservator. Sub titlu l gia atomică al Franţei.
„Cabinetul Healh abordează Aceasta este cea de-a
primele dificultăţi în dome doua operoţie atomică de
niul social", cotidianul fran PRIMELE DIFICULTĂŢI ÎN DOMENIUL SOCIAL“ acest fel efectuată în
cez „Le Monde" publică pc Fronţa. Prima pilă ato
această temă un comentariu
al corespondentului său din mică, implantată tot unei
Anglia, din care redăm prin ţin faţă de echipa laburistă. rile docherilor sînt justificate, de a rcspînqe orice amestec \ bolnave de inimă în ur
cipalei** idei. Totuşi suma realizată de pc mai ales în ce priveşte creş leqislalîv în negocierea con mă cu două luni. func
Noul premier britanic. urma acestei reduceri (85 000 terea salariilor. Conflictul cu tractului colectiv de muncă. ţionează perfect. Aparatul
Edward Healh. s-a ţinut de lire sterline pe an) este m ini docherii apare astfel ea prima O altă rezoluţie sindicală a va putea fî folosit timp
R. S CEHOSLOVACĂ. Complexul pentru prepararea cărbunelui brun de la Vresova, promisiunea făcută alegăto mă în raport cu totalul chel probă primU test al autorităţii dresată guvernului se împo
vestul Boemiei, este al doilea de acest fel ca mărime din ţară. Uzina de preparare are o ca tuielilor publice şi arc mai quvcrnului condus dc triveşte legislaţiei care in de 10 ani fără să i se
pacitate de prelucrare de 5 milioane tone de cărbune brun pe an, uzina de brichete o capaci rilor săi in timpul campaniei Healh după preluarea puterii. terzice dreptul Ia qrevă, o- înlocuioscă sursa de ener
tate de 1 milion tone de brichete pe an şi o termocentrală cu o capacitate de 220 MW. De a electorale, reducînd numărul mult un caracter simbolic. Climatul social nu gslc de bîectiv fixat în proqraniul gie.
semenea, complexul va avea şl o secţie chimică, precum şi secţii de produse rare dîn gaze. membrilor administraţiei en La o săptămînă după viclo- loc favorabil. Sindicatul me Partidului conservator.
In foto : O vedere parţială a complexului. /
Redacţia fi administraţia ziaru îuî: Deva, itr. Or. Petru Groza, nr. 35. Telefoane t 12317 şl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.