Page 81 - Drumul_socialismului_1970_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VAÎ

Colectivul Ambasadei R.P. Chineze

la Bucureşti a prestat o zi de
muncă la strîngerea recoltei

în cooperativa agricolă „Prietenia

rom âno-chireza“ din

Muntenii-Buzău

La 23 iulie, potrivit dorinţei »primate de colectivul
Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti, lucră* *orii ambasa­
dei, în frunte cu Cian HaMun, ambasadorul extraordinar
fi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti, a prestat
o zi de munca la stringerea recoltei in cooperativa agricola
de producţie „Prietenia romono-chinezâ" din comuna Mun­
tenii - Buzău, judeţul Ialomiţa.
Ţăranii cooperatori au făcut oaspeţilor o primire căl­
duroasă, exprimînd mulţumiri pentru gestul prietenesc al
colectivului ambasadei chineze.
(Agerpres)

Adunările generale ale salariaţilor
Lucrătorii din panificaţie
■ w* !■ w « I
majereaza realizările
Extracţia efectivă de minere­ Colectivul întreprinderii dc paniticaţle Deva deşt n-a

beneficiat de condiţii optime, datorllă greutăţilor prici­
nuite dc inundaţii, a realizat exemplar planul semestrial.
Fată de prevederi, s-au obtlnut depăşiri de 2,5 la sulă
Ia producţia globală, 2 la sută la producţia marfă şl
uri şi metale să se realizeze 2,6 la sută la productivitatea muncii.
Pentru satisfacerea necesităţilor sporite dc consum
ale populaţiei, unităţile productive au livrat în plus 349
tone pline Integrală şi intermediară. 106 tone pîlne
albă şl specialităţi.
minime

Comparativ cu anii din urmă, mal accentuată a productivi­ să se acţioneze pentru dez­
colectivul mineresc de Ja tăţii muncii. Metodele de ex­ voltarea bazei materiale de Acţiuni
Barza se prezintă astăzi cu un ploatare de mare randament producţie prin alraqerea în
avans consistent faţă de nive­ şi eficientă s-au extins consi­ balanţa rezervelor dc minereu
lul sarcinilor de plan. bilanţul derabil. S-a îmbunătăţii siste­ Si metal a noi mine, orizonturi
semestrial pozitiv plasînd în­ mul de organizare, plasare şi Si zone, perfecţionarea concep­ de îndiguire
treprinderea în rîndul unităţi­ cointeresare a form aţiilor de ţiilo r de exploatare $i tehnolo-
lor industriale de frunte din lucru, s-au luat măsuri pentru qieî de lucru. în vederea va­ t CONFERINŢA
judeţ. Faptul are o valoare raţionalizarea activităţii de lorificării cit mai eficiente a l INTERNAŢIONALA
bine determinată. Prin realiză­ aprovizionare şl transport în potenţialului zăcămintelor prin Rîurlle şl pîralcle din Jti* ' „EDUCAŢIA COPILULUI
rile dc ansamblu — depăşiri de subteran. Toate acestea ao îmbunătăţirea randamentelor rul Bradului au produs tn t IN FATA PROGRESULUI
5 3 milioane lei la producţia făcut ca dinamica productivi­ dc extracţie si reducerea pier­ acest an oraşului multe pa­ k ŞTIINŢEI Şl TEHNICII
marlă vîndutâ şi încasală. tăţii valorice să fie corelată derilor industriale. Aceste e- gube. Pentru ca să nu mal ' CONTEMPORANE"
I 173 lei pe salariat la produc­ corespunzător, cu o creştere de lemcnte au valabilitate atît \ In sala de marmură a Pa*
tivitatea muncii etc. — I.M. fi,2 la sută a productivităţii pentru producţia tradiţională a poată reedita Isprăvile din v latului pionierilor din Copi-
Harza aduce o contribuţie sub­ fizice. întreprinderii cît şi pentru a­ acest an tn viilor, gospo­ tală, au început joi diminea*
stanţială, pe măsura potenţia­ Consecinţele rîqurozitătii în sigurarea sporurilor de pro­ darii oraşului au hotărtt să i ţa lucrările Conferinţe! Inter-
lului său. ia finalizarea optimă îndeplinirea sarcinilor se resimt ducţie la zinc. plumb si cupru întreprindă mari acţiuni de \ naţionale „Educaţia copilului
a cincinalului actual in econo­ puternic si asupra indicatori­ în concentrate. îndiguire a lor. îndiguirea y în fata progresului ştiinţei
mia naţională. lor de eficientă. In această pe­ Principalul factor de qaran- ’ şi tehnicii contemporane", or-
Aceste poziţii înaintate, cîş- rioadă s-a redus substanţial ţie a îndeplinirii acestor pre­ se execută prin acţiuni de ^ ganizatâ in cadrul Anului in-
ligate de colectiv într-un scurt consumul specific de lemn dc vederi trebuie să fie creşterea muncă patriotică la care y ternational al educaţiei, de
răstimp şl cu preţul unor efor­ mină. capitol la care se înre­ în mai mare măsură a productî- participă toate Întreprinde­ . Consiliul National ai Orga-
turi considerabile, au constituit gistrează o economie efectiva v ilă lii muncii. In acest sens, rile şl Instituţiile de pc ra­ \ nizaţiej pionierilor cu ipriji-
un cadru deosebit de favorabil de 416 mc lemn, s-au diminuat inginerul $ef Corînda Voicu, \ nul Comitetului internaţional
pentru dezbaterea sarcinilor de cheltuielile de producţie cu za oraşului, cu forţă dc y al mişcării de copii şi ado-
plan pe 1971. In darea de 3,2 milioane lei. şeful de brigadă Ilie Iovan si muncă şl utilaje. 1 lescenţi şi al Comitetului in-
seamă a comitetului dc direcţie, maistrul Ioan Groza au pre­ | ternational pentru iniţierea în
Dînd măsura cuvenită suc­
prezentată de inq. Nicolae ceselor, reprezentanţii salaria­ zentat comitetului de direcţie t ştiinţă şi dezvoltarea activi­
Lunqu, directorul tehnic al în­ ţilor de ta Barza au fost una­ propuneri si măsuri concrete. * taţilor ştiinţifice extraşcolare.
treprinderii, se evidenţiază că nimi în a considera că încheie­ \ La manifestare, iniţiată in
factorii care au condiţional rea In cele mai bune condi- Extinderea procedeelor de ex­ y baza unei propuneri făcute de
progresele primului semestru ploatare de înalt randament în TINERETUL Şl PRODUCŢIA delegaţia română la Confe-
îşi au geneza în acţiunea larqă linni a bilanţului economic pe toate sectoarele $i mai ales la Tn zilele de 12-19 iunie ac., apole pîraîelor Ormlndea, \ rinţa internaţională pentru
acest ultim an al cincinalului
desfăşurată, sub conducerea şi crearea unor premise opti­ Valea M orii şi Brădisor trebuie Căinel, Hărtăqani, Tres-lia şi Sălisţe. care formează j i u l C'a- y drepturile copilului de la Bu­
organizaţiei de partid, pentru me de materializare a prevede­ ian, în urma unor ploi abundente, au crescu«!, inundînd mari , dapesta, participă reprezen-
punerea în valoare a m arilor rilo r pe 197! sînt de necon- să se ridice Intr-un termen supraiele de culturi şi lequime în satele Hărtăqani, Crăclu- ' tanţi a 28 de organizaţii de
rezerve de care disdune În­ cepul fără mobilizarea Inten­ nesli, Fizeş si Lunca, Suprafeţe care se cifrează la 280 hec­ \ copii şi adolescenţi din dife­
treprinderea Astfel, intensifi­ sivă a tuturor resurselor în­ LAURENŢIU VISKI tare. Apele au adus cu ele sule de metri cubl de pietriş, mari > rite ţâr! ale lumii, precum şi
carea lucrărilor geologice şi treprinderii. Pentru realizarea canlilăti de pămînt, lemne etc. Cursul apelor s-a schimbat. ' ai unor organisme internaţio*
de investiţii a condus la pro­ ritm ică şi la nivelul prevăzut Şi-au luat direcţia pe drum urile comunale şl săteşti, provo­ nale care se ocupă cu pro-
movarea de noi rezerve de când ruperi dc drumuri pe o distanţă de circa 3 km; au fost y bleme educative,
a producţiei de minereu şi me- rupte şi distruse peste 12 poduri şi podeţe, precum şî diquri
substanţă minerală utilă în Ial. inq. Andrei Kiseli, şeful y La lucrări participă, de a­
perimetrele ' exploatabile şi de suslinere a albiei văilor, au fost distruse peste 250 m 1
sectorului Valea M orii II, qarduri şi porţi. Au fost inundate şî Infectate peste 200 de * semenea, M. Teterîn, director
adiacente, la asigurarea unui maistrul principal Ioan Crăciun \ general adjunct pentru pro-
front de lucru corespunzător de la sectorul Brădîşor, mine­ flntîni în satele amintite. Fată de această situaţie, în baza y blemele educaţiei al UNESCO.
sarrinilor de plan. Primul se­ rul şef de brigadă Dumitru unui plan de măsuri comun — a! biroului comitelulu! co­ La sfîrşilul prim ului semes­ s-au aflai şi tinerii. Măsura Cuvîntul de deschidere a
munal de partid şi al com itetului executiv al consiliului popu­
mestru s-a caracterizat prin lar comunal — au fost stabilite măsuri de înlăturare a efec- tru, o ştire inserată in coloa­ aportului lor ? ' fost rostit de Vîrgiliu Radulian,
aplicarea unui complex de Hoştea şi alţii au subliniat că j Mesajul i nele ziarului relata îndeplini­ y preşedintele Consiliului Na­
măsuri care asigură creşterea Încă de pe acum este necesar „T inerii se înscriu cu rezul­
rea de către colectivul Fabri­ tate deosebite in cadrul sec­ i ţional al Organizaţiei pio-
| cuvîntului scris j cii chimice Orăştie, eu 6 zile ţiilo r uzinei", a fost răspunsul ' nierilor.
m a i. devreme, e planului se­ secretarului com itetului U T C . \ In numele Consiliului de Mi­
Dovedind multă pasiune In j reface totul, ne vom mestrial la producţia globală pe fabrică, V irq il Crăciun. A- niştri, Ion lliescu, ministru
; ceea ce priveşte transmite- j şi marfă vîndută şi încasată, ccasta dovedeşte că probleme­ pentru problemele tineretului,
rea in mase a mesajului pe | realizarea unei producţii su­ le privind calitatea produse­ prim-secretar al Comitetului
care-| poartă în el cuvîntul j plimentare de 5 milioane lei. lor, disciplina la locul de mun­ Central al Uniunii Tineretului
scris al cărţilor, lucrătoa- j Creşterile la productivitatea că, ridicarea gradului -de cali­ Comunist, a adresat un cald
rele bibliotecii orăşeneşti j depăşi angajamentele! muncii se obţin, după cum a­ ficare profesională sînt noţi­ salut participanţilor la aceas­
din Haţeg se bucură dc fru- j firma directorul fabricii. inq uni care au fost deja temeinic tă reuniune internaţională.
j moaşele succese ale muncii j Cheorqhc Vaier, „pe seama însuşite. Alegem un exemplu: Reuniunea a fost salutată
i depuse. Recent. Iov. Emilia j valorificării superioare a re­ )a secţia mccanic-şcf. proble­
j Chirlţă — responsabila bl- I telor calamităţilor naturale. Membri ai biroului şi ai comite­ zervelor existente în unitate*'. ma reparaţiei capitale a maşi­ apoi de ministrul învăţămin-
tului, Mircea Maliţa.
\ bllotecîi, ne-a Informat că ! tului comunal de partid, ai com itetului executiv au fost re­ Acesta deci a fost maiete se­ nilor este privită ca o sarcină După festivitatea inaugu­
s-a întocmit cea de-a 1 804-a j partizaţi pe satele afectate de inundaţii, unde, împreună cu cret al uneii colectiv harnic şi ce incumbă numeroase respon­ rală, Virgiliu Radulian a pre­
fisă dc c ililo r pe acest an, i birourile organizaţiilor de bază, cu deputaţii, au stabilit ac­ perseverent, in fruntea căruia sabilităţi. Dc calitatea ei de­
| cu datele biografice ale Iul j ţiuni concrete rle refacere. s-au aflat mereu comuniştii şi zentat raportul Consiliului
j Muntean Gh„ rle la Sllvas, j Numai in salul Hărtăqani, în zilele dc 28 iunie şl 1-2 iu­ care acţionează energic pentru M. BODEA Naţional al Organizaţiei pio­
I elev în clasa a X II-a a LI- ; lie o.c. au parlicîpat la acţiunile de refacere a drum urilor co­ folosirea cit mai raţională a nierilor, intitulat „Educaţia
teului din Haţeg. i munale şi săteşti peste 250 de oameni din cătunele Grei eşti, timpului de muncă si a u ti­ pionierilor şi şcolarilor in
Biblioteca haţegană dls- j Carpeni şi Uăcaş, in mod deosebit evidenţiindu-se Nicolae lajelor. pas cu progresul ştiinţei şi
pune de un fond de 25 110 1 Hogman, Adam Moqa. Ioan Popa, Andrei Nicşa, Adam Trif, V irstnici şi tineri. De fie­ (Continuara in pag. a N tehnicii contemporane". Tro­
cărţi din care — de la în- j Petru Moieş. Nicolae Careja. losif Hoqman. Ioan Circu, Ioan care dată- în primele rîndurl ian Pop, adjunct al ministru­
cepului anului — au fost j Hanoş. Viorel Devnion, Paul Tucă şi mulţi alţi locuitori ai sa­ lui invâţâmintului, a expus
împrumutate peste 17 000 j tului care au (acut accesibilă circulaţia pe drum urile dcqra- apoi ^ referatul „Contribuţia
de volume. Domeniile lite- ; date. învăţâmintului la formarea şi
raluri! beletristice, social* i educarea tineretului, cores­
politice, ştlin(lficc sl teh- j AUREL BOLOT punzător cerinţelor progresu­
nice, agricultură, literatură i secretarul Comitetului comunal lui tehnic şi ştiinţific contem­
j pentru copil etc. alraq in ! de partid Bâiţa poran", iar Ion Urlu, preşe­
Secţia de răsucit a întreprinderii „Viscoza* Lupeni aduce o dintele Comitetului de stat
ju ru l rafturilor, in egală j
importantă contribuţie la realizarea unei producţii sporite de fi­ I măsură, cititori de toate j pentru energia nucleară, re­
• profesiile şi de toate virste- ! (Continúan? in ^j)og. a t-o ) feratul „Tînăra generaţie şi
re artificiale de calitate superioară. dezvoltarea actuală a tehnicii
! le- ! şi ştiinţei".
! P. FARCAŞIU ;
In prima zi a dezbaterilor
au luat cuvîntul numeroşi re­
prezentanţi aî delegaţiilor
străine participante la con­
ferinţă.
In condiţiile specifice accs- prafeţelor mari ocupate de ve­
i an. cînd o hună parte din trele unde sînt aşezate căpiţe­
le. Din discuţia avută cu in­ NOU GRUP ŞCOLAR
■iliurile furajere au fost a- LA PITEŞTI
frclatc de calamităţile nalura- ginerul şef al cooperativei, nu
I. , acţiunea dc slrinqerc fără s-a putut desprinde nici mă­ A fost terminată construc­
pierderi ‘ a tuturor resurselor car intenţia de a se urgenta ţia grupului şcolar C.F.R. din
ci-î nutreţuri prezintă o însem­ transportul furajelor din cîmp, municipiul Piteşti, Aici se vor
nătate deosebită. $e ştie bine Rău este că In plină campanie pregăti tehnicieni in ramurile
.j orice tâvăqănare a rccolta- de recoltare a furajelor, şeful de exploatare şi întreţinere a
ilui, transportului şi depozi­ fermei zootehnice, medicul ve­ materialului rulant, de diri­
tari! iînurilor naturale sau terinar Voicu Doica, a găsit jare a traficului trenurilor de
i Livate nu se poate solda de producţie şi nu dc întreţi­ zat" acţiunea de sţrinqere a tar) are Insă datoria s* între­ de cuviinţă să plece în con- călători şi marfă, precum şi
decit cu efecte nefavorabile nere ca pînă acum? nulreturilor am aflat c3 o ma­ prindă neîntivz.iat măsuri or­ rediu, fără măcar să aştepte in problemele economico-fi-
*;upra producţiei de lapte şi Oricine trece in aceste zile re parte din fînaluri nici nu au ganizatorice eficiente pentru avizul Direcţiei aqricole jude­ nanciare.
i arne, ceea ce. în final, deter- pe la adăposturile dc animale fost repartizate pe membrii co­ ca furajele din cîmp să ajun­ ţene. Dacă avem în vedere că Noua şcoală feroviară dis­
ri ină o eficientă scăzută a ac­ ale cooperativei aqricole din operatori, cînd bine se ştie gă în cel mai scurt timp în şefului fermei şi ajutorului pune de material didactic
i vitatii sectorului zootehnic. Rişculita (unde nu s-a depo­ că slnt date indicaţii ca, în­ depozite, la fermele de ani­ său le revine in mod expres corespunzător şi de labora­
Cel mai convînqutor arqu- zitat nici 5 la sută din pro­ că din primăvară, fiecărui co­ male. sarcina să se ocupe de a si- toare înzestrate cu aparatură
*1 iont care demonstrează nece­ ducţia de linuri) îşi poate da operator s* i se atribuie su­ In legătură cu rpcollatul qurarea furajelor, lipsa din u- de precizie. Absolvenţii ei vor
sitatea strinqerîi tuturor re- seama că factorii de răspunde­ prafeţele ce le va cosi pen- furajelor, inginerul Ioan Su- nllate in aceste zile nu se fi repartizaţi să lucreze mai
• .uselor de furaje sini restan- . re cărora li s-a încredinţat ’ru a putea efectua pe ele si ciu, de la C.A.P. Ţebea, ne poate califica altfel dccît ca ales în unităţile direcţiilor re­
♦*le de ordinul zecilor şi şu­ sarcina să conducă treburile lucrările de îngrijire necesare spunea că „prima coasă s-a un total dezinteres faţă de gionale C.F.R. Bucureşti şî
ilo r de hl de lapte înrcgis- unităţii au lăsat la periferia sporirii producţiei la hectar, efectuat pe toate cele 55 ha bunul mers al activităţii fer­ Craiova.
« ale pîna acum de numeroa­ preocupărilor de sezon una lqnorînd o asemenea cerinţă, cu trifoi şi lucerna, pe 105 ha mei.
se cooperative aqricole ca ur- din problemele hotărîtoare este evident că se diminuează cu fînaturl naturale, iar la lu ­ Serioase răminerî în urmă REGHINUL A FOST
lare a s’ abei luăniri a ani­ pentru realizarea sarcinilor de si posibilităţile dc a se crea cerna s-a începu* şi a doua la recoltatul f¡naturilor se în tîl- CONECTAT LA SISTEMUL
i Talelor în perioada dc stobu- plan in sectorul zootehnic. n rezerva de nutreţuri în ca­ coasă“ . Privind lucrurile doar nesc si în alte cooperative a- ENERGETIC NATIONAL
I iţie. Printre aceste unităţi se Deşi situaţia apare deştul de drul cooperativei şi dc a se prin prisma acestor cifre, sîn- qrîcole, printre care amintim In oraşul Reghin, vechi cen­
situează şi coooerativelp a- inqrijorătoare. inqînera Maria asigura chiar un disponibil de tem ten laţi să credem că exis­ dp cele din Mesteacăn — pe­ tru al industriei de prelucrare
aricóle din Rihita. Uişculiţa, Porcea încerca să ne convîn- valorificat, prin care să *e tă o preocupare susţinută a ste 150 ha, Ribita, Brad si Bir- a lemnului din judeţul Mureş,
Vata Brad. Lunca M olilor. Bir- qă că. potrivit balanţei fura­ compenseze cheltuielile efec­ conducerii C A P - (preşedinte »in — cîte 50-80 ha şi altele, a fost pusă in funcţiune, îna­
• în sî altele. Fireşte, aflin- jere întocmite, unitatea nu a­ tuate in scopul acoperirii de­ Ion Sim) fată de acţiunea de în aceste cooperative se im­ inte de termen, prima statie de
lu-sc în actualitate acţiunea re deficit decit la sortimen­ ficitului de concentrate. stringerc a nutreţurilor. Si­ pune ca organizaţiile dc par­ transformare de 110 kV cu o
rle recoltare a furajelor. se tul concentrate. Arqum rntul V Cei peste 900 cooperatori tuaţia se schimbă însă cînd tid. consiliile de conducere. capacitate de 25 MVA. O dată
pune întrebarea ! cum din Rişculita prinlr-o m obili­ esie vorba de Iransoorlul fu­ Inginerii şi consiliile populare cu aceasta, Reghinul a fost
preocupă consiliile de condu­ CooDpraiiva dispune de o su­ zare de masă dispun realmen­ rajelor din cînvp. La ferma de conectat la sistemul naţional,
cere ale C.A.P. şi inqinerii de prafaţă de 2G5 ha ocupată '*u te de posibilitatea să termine animale nu s-au depozitat de- comunale să întreprindă de In secţia mecanică a U.M.M.R. Simeria, tinărul strungar care asigură alimentarea rit­
obţinerea unor producţii ma­ fînaluri naturale. Din acestea, prima coasă In linurile natu­ cît circa 12 tone linuri, reea urgentă acţiuni energice, me­ Gheorghe Slancîu se atiimâ prin hărnicie, pricepere, conştiincio­ mică a industriei si oraşului
xime de nutreluri la hectar, însă, nu era recoltata, oină la rale plnă la sfîrşilul lunii iu­ ce face ca. la coasa a doua. nite să asigure stringerea fă­ zitate. cu energie electrică.
pentru a oferi qarantia c3. pe data de 22 iulie a c., decit recolta de trifoliene să se di­ ră pierderi a tuturor resur­ Foto ; N. GHENA
timpul iernii, animalele vor a­ oroducţia de pe 10 ha. De­ lie. Consiliul de conducere al
vea asigurate raţii echilibrate, spre modul cum s-a „orqanî- C A P. (preşedinte Nicolae Cos- minueze sim ţitor din cauza su­ selor de nutreţuri existent».