Page 82 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 82

BOTH
          2                                                                                                                                                                       DRUMUL  SOCIALISMULUI  ®       Hr.  4835  @   VINERI  24  'U U E   1970





                 Organizaţiile  de  partid  CONDUC                                                                                                                   Adunările  generale



                                                                                                                                                                            ale  salariaţilor

              întrecerea  socialistă,  STIMULEAZĂ


                                                                                                                                                                                            panţi  la  dezbateri,  intre  care
                                                                                                                                                                                            Ioachlm  Gherman,  preşedintele   30  la  sută  n  numărului   do
                                                                                                                                                                                                                          muncitori  auxiliari,  iar  forţele
                                                                                                                                                                  { ¡ ¡ s s j E j d n       comitetului  sindicatului  din  în­  disponibile  să  fie  orientate  ex­
                                                                                                                                                                                            treprindere   şeful  sectorului  III   clusiv  spre  abataje.  Timpul  o.
                                                                                                                                                                                                        ş!  tng.  Gheorqhe
                                                                                                                                                                                            Mesaroş,
                                                                                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                                                          icctiv  prestat  In  frontul
                    spiritul                                                                        de emulaţie                                               scurt  la  o  pondere  de  cel  puţin   Musariu.   rezultă  că  cele  mai   lucru  trebuie  să  fie  majorat
                                                                                                                                                              Ifl  la  sută  din  volumul  mine­
                                                                                                                                                                                            mari  rezerve  de  creştere  a  pro­
                                                                                                                                                                                                                          substanţial  po  scama  norm ali­
                                                                                                                                                                                       în
                                                                                                                                                              reului  extras.  La  lucrările
                                                                                                                                                              (talerii,  prin  extinderea   meca­  ductivităţii  le  formează  folosi­  zării  transportului  muncitorilor
                                                                                                                                                                                                                                 domiciliu  la  locul  de
                                                                                                                                                                                                                          do  la
                                                                                                                                                                                            rea  forţei  de  muncă  Si  a  tim ­
                                                                                                                                                              nizării  operaţiilor  de  încărcare   pului  efectiv  de  lucru.  Cu  toate   muncă,  îm bunătăţirii  aprovizio­
                          __^                                                                                                                                 Si  printr-o   organizare  supe­  progresele  înregistrate  în   «­  nării,  a  condiţiilor  de  lucru  şl
                                                                                                                                                              rioară  se  creează  condiţii  ca  vi-   cest  an  ponderea  lucrătorilor   întăririi  disciplinei  do  produc­
        MIUŢEAZA                                                                                           pentru                                             sporească  la  peste  60  ml   pe   se  iroseşte  prea  mult  şi  total   ţii  economico  se  înxrrîe  sj  pon-
                                                                                                                                                              lezele  medii  de  înaintare
                                                                                                                                                                                       să
                                                                                                                                                                                                                          ţie.
                                                                                                                                                                                            auxiliari  este  încă  ridicată  si
                                                                                                                                                                                                                            Ridicarea  eficientei  activită­
                                                                                                                                                              lună.  Creşteri  însemnate
                                                                                                                                                                                       de
                                                                                                                                                                                            nrjLslificai  din  fonrlut  de  timp
                                                                                                                                                              randamente se  pol.  obţine si  oe
                                                                                                                                                              seama  lichidării  neajunsurilor   productiv.  Numai  ahsentelo  no-   1 iu  colectivul  l.M.  Barza  ca  o
                                                                                                                                                                                            motivale  şi  învoirile  însumează
                                                                                                                                                                                                                                             In  neo^r.
                                                                                                                                                                                                                          sarcină  primordială
                                                                                                                                                              actuale  în  aprovizionarea  locu­  pe  primul  semestru  peste  2 800   sens.   planet  pe  1971  prevede
                                                                                                                                                              rilo r  de   muncă  din  subteran,   om-zile.  Analizind  situaţia  exis­
                                                                                                                                                                                                                          lată  de  anul  in  curs  reducerea
                                                                                                                                                              extinderea  micii  mecanizări  la   tenta.  vorbitorii  au  arătat  că   cu  21  milioane  lei  a  cheltuieli­
                     cărui  element  de  formalism!                                                                                                           transportul   De  unele  galerii,   prin  măsuri  de  raţionalizare  in   lor  de   producţie,  iar   coslul
                                                                                                                                                                                                        compartimentelor
                                                                                                                                                                                            organizarea
                                                                                                                                                                                                                          tonei  de  minereu  extras  va  fi
                                                                                                                                                              suitori  şî  la  rampele  puţurilor.
                                                                                                                                                                                                                          micşorat  cu  36  lei.
                                                                                                                                                                Din  darea  de  seamă  si  din
                                                                                                                                                              cuvîntul  a  numeroşi  partici­  do  produeţe  şi  deservire,  exis­  Rezervele,  interne  de   caro
                                                                                                                                                                                            tă  posibilitatea  diminuării  sub
                                                                                                                                                                                                                          dispune   întreprinderea   *înt
                                                                                                                                                                                                                          mari   şi   trebcic   întreprinse
                                                                                                                                                                                                                          acţiuni  hotărîtoaro  de  valori­
         Dup3  ce,  In  primul  eeones-   că  organizaţiile  de  bază  con­  munca  cu  oamenii,  doM rel  an­  Comitetul  de  partid  al  E.  M.   să  simtă  şl  asprimea  sancţiu­                               "A    ficare.   Conducerea  întreprin­
        iru  al  anului,  au  livra t  pesie   stituite  pe  schimburi  in  subte­  gajaţi  mai  noi  de  care  să  se   Lonea  s-a  preocupat,  de  ase­  nii.  să  fie  părtaşi   direct   la                           derii  trebuie  să  asigure  ţn  cr\
        plan  28 500  lone  de  cărbune   ran  nu  reprezint*  forma  orga­  ocupe  îndeaproape,  ajulîndu-i   menea,  Sn  ultima  vreme   mal   acoperirea  pagubelor  materiale                                         mai  scurt  timp  rn n d iţî  dc  rea­
        nel.  lată de  50 000 lone  angaja­  nizatorică  cea  mai  corespunză­  să  se  califice  şi  să  se  stabi­  susţinui  de  atragerea   comu­  atunci  cînd  ele  s-au  produs din   Iiim relace  totul, ne vum   lizare  a   investiţiilor  miniere,
        ment  onual   îm bunătăţi,  co­  toare  deoarece  schimbul   nu   lească  la  mină.  In  această  di­  niştilor.  a  cadrelor  tehnice  la   cauza  lor,  dar   aceasta   este                                    să  insiste  pentru  contractarea
        lectivele  minelor  şi  preparaţ­  are  sarcini  de  plan.  nu  are   recţie  am  acordat   o  atenţe   rezolvarea  concretă  a  sarcini­  numai  o  latură   a  chestiunii.                                      tuturor  materialelor,  utilajelor
        ilor  din  Valea  Jiului  sini  preo­  conducere  administrativă  pro­  deosebită  şi  folosirii  membri­  lor  de  producţie  şi  realizarea   Exploatările   miniere,   mal                                     şl  pieselor  de  schimb  necesare
        cúpale  Sn  continuare   de  a   prie,  deci  controlul  de  partid   lor  de  partid  din  rîndul  maiş­  . angajamentelor.  ales   cele   rămase  tn   urmă,                                                    producţiei  anului  viitor,  să  mo­
        consolida  şi  dezvolta  succesele   se  poate  asigura  numai  la  n i­  trilo r  mineri,  care.  prin  natu­  —  Conducerea  întrecerii  —   au   nevoie   de  un   ajutor                                      bilizeze  tnlensiv  foaie  posibili­
       obţnule.  Kezullalele  concreti­  vel  de  zonă,  unde  există  co­  ra  muncii  lor.  sînt  zilnic   în   arăta  tovarăşul  Andrei  Colda,   substanţial,   efectiv   şl   con­  depăşi  angajamentele!           tăţile  de  creştere  a  productivi­
       zate  în  acesi  scurt  hilant, mun­  mitet  de  partid-  Cu  aprobarea   contact  cu  minerii  de  la  mai   secretarul  comitetului  de  par­  cret.  Nu   este  suficient  dacă                                 tăţii   muncii  si  reducere   i
       ca  deslasurală  rlc  colectivele   forurilor  superioare  de  partid   multe  locuri  de  muncă.  Con­  tid  al  aceslei  mine  —  înseam­  de   la   centrală   azi   vine                                       cheltuielilor  de  producţie.   în ­
        miniere  penlru  a-şi  onora  an­  urmează  să  trecem  la  o  struc­  comitent  ne-am  ocupat  cu  per­  nă,  înainte  dc  toate,  muncă  vie   In  control  un  tovarăş  de  Ia  un                             deosebi  n  consumurilor  xperi-
        gajamentele  luate  în  întrecere   tură  organizatorică  de  parlid   severentă  de  combaterea   şi   pentru  a  tine  în  permanentă   serviciu,  mîine  un  alt  tovarăş                                      fice.  Stă  în  pulcrea  organizaţiei
        coDSlitufe  un  prilej  de  rellec-   corespunzătoare  structurii  ad­  sancţionarea  abaterilor   de  la   treaz  interesul  penlru  realiza­  de  la  un  alt  serviciu  ş.a.m.d.,   ( ü H B a r a ^ ^ p g c ^ í)  de  partid,  n  colectivului   ca
        tii  şl.  In  acelaşi  limp,  un  iz­  ministrative  ceea  ce  va  per­  disciplină.   Practicăm  consec­  rea  obiectivelor  stabilite.  Men­  face  eîteva  observaţii,  aplică                                 prevederile  cincinalului  achtal
        vor  de  concluzii  şi  învăţăm in­  mite  organizaţiilor   de  partid   vent  metoda,  care  cred  că  se   ţinerea  unul  spirit  de  conti­  un  număr  de  sancţiuni,  1e  no­                                să  fie depăşite  substanţa! si să
        te.  Cum  conduc  organizaţiile   să  conduc*  mai  competent.  In   foloseşte  şl  în  alte  părţi,  de   nuă  emulaţie   presupune   din   tează  în  registrul  de  control  şl   Volum  mare  de  muncă  s-a  depus  cu  atelajele  proprii  ale   se  creeze  toate  oremisete  oen-
       de  partid  întrecerea  socialis­  ultim ul  timp,  brigăzile  si  alic   a  chema  operativ,  chiar  în  a­  partea  organizaţiei  de  partid  o   pleacă.  cetăţenilor  penl.ru  refacerea  drumului  ce  duce  la  gura  de   Ins  a  ridica  activitatea  econo­
        tă.  cum  se  preocupă  de  asigu­  formaţii  de  lucru  au  fost  întă­  ceeaşi  zj  în  fata  organizaţiilor   permanentă  preocupare,  o  per­  Subscriem  la  aceste  obser­  mină  Hărtâgani.  unde  a  fost  nevoie  a  se  executa  lucrări  dc   mică  n  întreprinderii  miniera
       rarea  condííülor  lehnico-matc-   rite  cu  membri  de  parlid.  de  partid,  pe  acei  comunişti   manentă  irămlntare.  Cînd  şi-a   vaţii  Şi  cerinţe,  adăugind  că  Sn   refacere  a  drum ului  si  îndreptare  a  albiei  văii  pc  o  mare  dis­
        rtale  penlru  îndeplinirea  anga­  Sînt,  de  altfel,  de  părere  că   care  se  abat  de  la  disciplină,   luat  angajamentul  să  extragă   aceeaşi  măsură  la  mina  U ri­  tantă.  lucrări  la  care  şi-au  adus  aportul  m inerii  din  salul   Barza  la  un  niveţ  superior  do
       jamentelor, cum  militează penlru   realizarea  rilm ică  a  planului  de   iar  pe  nemembrii  de  partid  în   în  plus  anul  acesta  7 500  tone   cani  se  simte  nevoia  unei  In­  Hărlăqani  ce  călătoresc  spre  mină.  eficienţă.
        înlăturarea  elementelor  forma­  călre  fiecare  zonă  şi  raion,  de   fata  organizaţiei   de   sindicat   de  cărbune,  colectivul  a  jude­  tervenţii   efective   şl   din   A cţiuni  de  amploare  au  fosl  in iţa le   şi  In  satele  Grăciu-
       le  —  lată  eîteva  din  coordo­  către  un  număr  mai  mare  de   sau  a  U.T.C.  Prîn  mijloacele   cat  bine,  pe  baza  analizei  a-   partea   com itetului  orăşenesc   neşii,  Fizes  şi  Lunca  la  care  au  participat  pesle  1S0  de  oa­
        natele  investigaţiei  pe  care  am   brigăzi  nu  este  o  problemă  de   agitaţiei  vizuale,  gazeta  de  pe­  tenfe  a   posibilităţilor   reale.   de  partid  privind  îmbunătăţi­  meni.  S-au  efectuat  lucrări  de  reparaţi  la  drumul  judeţean
        întreprins-o  in  uncie  organiza­  norezol vat.           rete.  panouri,  caricaturi,  prin   Dac*  Sn  prim ul  semestru   nu   rea  muncii  politice,  îndeosebi   şi  la  cele  comunale,  precum şi  la întărirea  m alurilor  rupte  rle
        ţii  de  partid  din  Valea  Jiului.                       st.aţa  de  radio-amplîficare  cri­                         la  nivelul  organizaţiei  d©  bază-  apele  văii  Căian.  La  remedierea  stricăciunilor  produse  a  con­
                                       Continuînd  firul  investigaţi­                           şi-a  realizat  partea  corespun­                                                                                                A  apărut
                                     ilor.  pe  linia   relatărilor  pri­  ticăm  operativ  pe  acei  care  ab­  zătoare  din  angajament   în­                trib u it  şi  conducerea  Carierei  do  calcar  Crăciuneşti.  care  în
                                                                   sentează  sau înttrzie  de  la  lu­
       Dincolo  de  succesele        mului  secretar  al  comitetului   cru.  încalcă  regulile  tehnolo­  seamnă  că  măsurile  politice  şi   Punem  punct  între­  zilele  de  repaus  a  pus  la  dispoziţia  cetăţenilor  un  buldozer
                                     orăşenesc  de  partid,  am  urmă­  gice.   nesocotesc   indicaţiile   tchnico-organizatorfce  preconi­                    cu  ajulorul  căruia  drum urile  au  fost  reparate  în  bună  măsu­  Lupta  de  clasă
                                     rit  mai  îndeaproape  modul  cum
          globale  mal  sînt         organizaţia  de  partid de la mina   m aiştrilor  sau  brigadierilor,  se   zate  în  scopul  îndeplinirii  an­  cerii  o  dată  cu   ră  şi  redat©  circulaţiei.  La  acesle  acţuni.  in iţa le   sub  înrlru-
                                                                                                                                                               morea  organizaţilor  de  partid,  şi-au  adus  aportul  un  mare
                                                                                                 gajamentelor  n-au  fost  respec­
                                                                   abat  de  la  normele  de  tehnica
                                     Inpenl  susţine,  prin  mijloace­
       zone,  raioane,  forma­       le  politice,  întrecerea   socia­  securităţi  muncii.     tate  întocmai,  iar  unele s-au do­  îndeplinirea            nurnir  de  comunişlî,  organizaţia  dc  tineret  şi  deputaţii  care   |   nr.  7/1970
                                                                                                                                                               au  constituit  un  îndemn  în  munca  de  refacere.
                                                                                                 vedit  insuficient  de
                                                                                                                     eficiente
                                                                     In  conducerea  şi  desfăşura­  sau   corespunzătoare.   Cate­                               Avînd  în  vedere  că  apele  au  Inundat  suprafaţa  de  280
                                     listă.  Cartea  de  vizită  a  mi­
       ţii  rămase  în  urmă...      nei  Lupeni  este   binecunoscu­  rea  muncii  politice   de  masă   goric.  trebuie  să  ne  preocu­  angajamentelor  ?  ha  de  porumb,  qTÎu,  legume  şi  fînaţuri.  .s-a  desfăşurat  o  efi­  [n  deschiderea  numărului
                                     tă.  Merită  totuşi  să  reamintim   pentru   îndeplinirea   angaja­  păm  mai  mult  de  întărirea  dis­                 cientă  muncă  de  lămurire  a  tuturor  ţăranilor  cooperatori  şi   i   7  al  revistei  este  publicată
                                                                   mentelor  am  acordat  o  atenţie
         —  La  nivelul  biroului,  al  se­  că  este  cea  mai  complexă  mi­  deosebită  şl  îm bunătăţirii  ca­  ciplinei  şl  a  răspunderii  şl,  în   O  întrebare  care  s©  pune,  In   individuali  de-a  se  trece  de  urgentă  la  efectuarea  lucrărilor   Hotărîrca  cu  privire  la  ani­
       cretarilor   comitetului   orăşe­  nă  din  tară,  că  ea  produce  a­  lităţii  cărbunelui,  latură  deo­  primul  rînd,  aş  sublinia  la  ca­  mod  firesc,   urmărind   munca   de  scurgere  a  apelor  şi  întreţinerea  culturilor.  Aceasta  pen­  versarea   semicentenarului
                                                                                                                                                               tru  a  salva  pe  cîl  posihil  compromiterea  totală  a  culturilor.
       nesc  de  parlid  —  ne-a  declarat   nual  peste  1,7  milioane  tone                                                  politică  desfăşurată   In   ju ru l                                                      i   Partidului  Comunist  RmnAn.
       Iov.   W ilhelm  Neag.   prim-   de  cărbune,  dpslinal  în  exclu­  sebit  de  importantă  a  activită­  drele  cu  fu n cţî  de  conducere.   întrecerii  socialiste,  est© :  mal   Astfel,  mari  suprafeţe  de  porumb  şi  legume  au  fost  în tre ţi­  j  Pot  fi  citite,  de  asemenea,
                                                                                                                                                               nute.  unele  suprafeţe  au  fost  rcinsămînlate,  iar  t.riiolienele  şi
       secretar  al  Comitetului  orăşe­  sivitate  cocsificării,  şi.  în  sfie­  ţ i   de  producţie  care  influen-  Avem  la  mina  Lonea  34  Ingi­  persistă   sau  nu  elemente   dc  fînaţurile  naturale  au  fost  recoltate  do  pc  malul  văilor.  articolele   ..Socielalea  rn-
        nesc  de  partid  Lupem  —  nc-am                                                                                      formalism  tn   conducerea   şi    A cţiuni  bune  au  fost  in îţa te   la  C.A-P.  Sălişle,  unde,  după   mîneasră  într-o  nouă  efap*
       preocupat  să  îmbunătăţim  co­                                                                                         organizarea  acestei  com petiţii   retragerea  apelor,  s-a  trecut  la  întreţinerea  culturilor  afecta­  rlc  dezvoltare"  de  Dana  Voi-
       respunzător  sistemul  informa­                                                                                         de  masă  a  salariaţilor  şl  dacă   te  de  inundaţii  şi  rcmsămîntarca  unor  suprafeţe  cu  porumb.  nea,  Paul   Rndovan  ■  „Ca­
       tional  în  legoiură   cu  mersul                                                                                       persistă   cum se  manifestă  a­   A lă tu ri  dc  întregul  popor,  cetăţenii  din  comuna  Băiţa  sînt   racter  m ilitant  şi  finalitate
                                de  Anchetă  privind  stilul  şi  metodele
        întrecerii.  L>r exemplu, urmărim                                                                                      cestea,  cum  acţionează  organi­  mobilizaţi  în  lupta  pentru  refoccrea  pierderilor  provocate  e­  In  predarea  s liin |r|o r  somn-  j
       zilnic  realizarea  planului                                                                                            zaţiile  de  parlid  îm potriva  lor?   conomiei  naţionale  în  acest  an.                 le"  de  f.  Orădişlcami,  I.  Re.  j
       producţie  Io  cărbune  brut,  căr­                                                                                     La  această  întrebare  mai  toti   C oleclivul  întreprinderii  dc  explorări  miniere  Băita  —   j  bedeu  >  ...Sociologia  —  şliin-  i
       bune  . prepai al  (în  special  cel                                                                                    interlocutorii  noştri   au   răs­  Draica  a  realizat  tn  cele.  6  luni  ale  anului  I  234.2  m  fizici;'   L-JA -a-cunoaşterii.şi  tr.an<f>>*-
       destinai   Hunedoarei   pentru      de  muncă  ale  unor  organizaţii                                                   puns  •  s-ar   putea   să   existe   din  planul  de  1  074  m  fizici  galerie.  dHţnînd  o  depăşire  de   I  -vOiSr-îi« re a lită ţi  socia'e“  (Tff
       cocsificare)  De  asemenea,  pe­                                                                                        dar...  la  noi  n-am  sesizat  ase­  plan  cu  160.2  ni  fizici  si  o  economie  la  preţul  dc  cost  în  va­  Mircea  Macin  ;  „Forme  r|r.
       riodic.  la  termene  fixe.  biroul                                                                                     menea  elemente.  Şi  totuşi...  loare  de  308 000  lei.                                   mocralice  dc  nroani/.are  si  j
       este  informat  prin  comisia  e­                                                                                         Colectivul   zonei  I   de  la   De  asemenea,  din  carnea  de  hovină.  in  cantilatc  de  280   conducere  în  indieUia  so-  |
       conomică  asupra  realizării  ce­        de  partid  din  Valea  Jiului                                                 mina  Lonea  şi-a  îndeplinit   şî  tone.  contractata  pe  anul  1970,  s-au  livrat  statului  pină  acum   cialîstâ   romanească"   de  j
       lo rlalţi  indicatori  ;  productivi­                                                                                   depăşit  angajamentul  anual  în-   peste  180  tone.  Planul  contractărilor  şi  livră rilo r  către  stat   M lhail  Flnrescu  ;  „D ire n ii  j
       tatea  muncii,  consumuri  speci­                                                                                       tr-un  singur  trimestru.  Nu  s-a   la  carne  de  bovine  va  fl  depăşit  cu  20  tone.  iar  la  lapte  cu   şf  mijloace  rle  chimizare  a  j
       fice,  cheltuieli  la  o   mie  lei                                                                                     găsit  însă  nimeni  din  cadrul   100  hl.                                                 agriculturii"  de  David  Davi-  j
       producţie  marfă,   volumul  de                                                                                         conducerii   tehnico-adminîslra-                                                            descu.                   |
       beneficii,  respectarea  grafice­  şit,  că  pentru  rezultatele  obţi­  tează  în  mod  hotărîtor  rezul­              tive,  organizaţiei  de  parlid  sau
       lor  de  execuţie  a  lucrărilor  de                                                      neri,  150  cadre  medii  tehnice,   sindicat  din  aceasta  zonă   să
                                     nui©  i  s-a  decernat  Sn  u lti­  tatele  tehnico-economico-iinan-   54  artificieri,  54  şefi  de  bri­
       investiţii.  Din  compararea  re­  mii  10  ani  de  4  ori   Steagul   ciare  ale  exploatării.  Am  or­  găzi.  150  şefi  de  schimb,  circa   propună   reînnoirea  lui.   în ­
       zultatelor   cu   angajamentele   roşu  şl  Diploma  de  Întreprin­  ganizat  şi  expuneri  susţinute   30  supraveghetori.  Dacă  to ti  a­  seamnă  oare  că  o  dată  cu  în­
       luate  în  întrecere,  asociată  cu   dere  fruntaşă  pe  ramură.  de  cadre   inginereşti,   econo­  ceştia  şi-ar  face  datoria  în  mod   deplinirea  înainte  de  termen  a
       o  cunoaştere  concretă  a  stări­                          mişti.  tehnicieni,  activişti   de                         unul   angajament   să   punem
       lor  de  lucruri  din  întreprin­  —  Unul  din  principalele  o­  parlid  şi  sindicat,  dezbateri  la   conştiincios,  fără  a  aşlepta  în­  punct  întrecerii?  După  părerea
       deri.  putem  face  o  apreciere   biective  pc  care  le  urmărim   club  ca  şi  în  adunările  sala­  demnul  şi  impulsul   din  altă   autorului  acestei  investigaţii —
                                                                                                 parte,  pentru  a  asigura  condi­
       reală  a  situaţiei,  pe  baza  că­  in  deslăşurarea  muncii  p o liti­  riaţilor.   In   incinta   exploa-   ţii  oplime  la  fiecare   loc  de   şi  fără  îndoială  nu  numai  a
       reia  Intervenim  cu  prom ptitu­  ce  de  masă   pentru  ridicarea   lării   s-a   amenajat   o   v i­                 sa  —  aceasta  este  o  manifes­
                                                                                                 muncă,  E.  M.  Lonea  nu  ar  fi
       dine   acolo   unde   se   ivesc   întrecerii  pe  o  treaptă  superi­  trină  în  care   sînt   înfăţişa­  rămas  datoare  cu  aproape 3 500   tare  ,,clasică"  dc  formalism,  un
       unele  greută|i,  care  ar  pe­  oară  —  a   relatat   tovarăşul   te  exponate  —  bulgări  de  căr­                  mod  loarlo  îngust  de  înţelege­
       riclita   îndeplinirea   angaja­  loan  Raczek,  secretarul  comi­  bune  curat  sau  bulgări  de  pia­  tone  de  cărbune,  ci  nulea  ex­  re  a  rostului  întrecerii.  Dar  a­
                                                                                                 trage  pc.sic  plan  G 000  tone  sau
       mentelor.  In  astfel  de  cazuri,   tetului  de  partid  al  minei  —   tră  proveniţi  din  abataje   în              cesta  nu  este  singurul  element
       împreună  cu  comiletele  de  di­  este  antrenarea  colectivului  la   care  se  acordă  atenţe  calită­  chiar  mai  mult.  formal.   Se  îniîlnesc  frecvente
                                                                                                   Aceste  păreri  sînt  împărtă­
       recţie.  cu  organizaţiile  de  par­  folosirea  cit  mai  eficientă  a  în­  ţii  cărbunelui  co  şi  din  abata­  şite  şi  dc   tovarăşul   Valeriu   cazuri  cînd  întrecerea  este  lă­
       tid.  sindicat,  ale  U.T.C.,  anali­  tregului  potenţai  tehnic  şi  u­  jele  în  care  această   sarcină   Dan.  secretarul  Comitetului  o-   sată  să  se  desfăşoare  de  la
       zăm  cauzele  şi  luăm  măsurile   man  în  scopul  creşterii  pro­  este  neglijată   —   evid enţin-   răşcncsc  de  partid  Uricani.  sine  şi  unii  factori  din  condu­
       ce  se  impun.                ductivităţii  muncii,  utilizării  la   rlu-se  sau  entieîndu-se,   după   —  Obiectivele   pe  care   si   cerile  exploatărilor,  din  con­
         —  Sfnt  insă   rămlnerl   sub   capacitatea  maximă  a  maşini­  caz.  brigăzile  respective.  Ic-a  propus   colectivul  minei   ducerile  zonelor  se  mulţumesc
       plan  Ia  nivelul  zonelor,  'raioa­  lor  de  tăiere  şi  încărcare,  fo­  Este  departe  de  noi   optica   Uricani  în  întrecerea  socialistă   că  pot  raporta  îndeplinirea  an­
       nelor  şl  brigăzilor.   Cum  vă   losirii  j'udicioase  a  elemente­  de  a  aştepta,  după  fiecare  mă­  pe  acest  an.  ne-a  spus  inter­  gajamentelor  pe  ansamblu  —
       preocupat!  de  înlăturarea  aces­  lor  de  susţinere  metalică,  ob­  sură  luată,  rezultate  spectacu­  locutorul.  sînt  realiste,  deoare­  pe  exploatare  şi  respectiv  pe
                                     ţinerii  unor  viteze  de  avan­
        tei  anomalii  ?                                                                         ce  au  fost  stabilite  pe  baza  a-   zonă  —  ttecînd  cu  vederea  că
                                     sare  cîl  mai  mari  în  abataje  şi   loase.  imediate,   in  producţie                 mai  ¿ini  2one,  raioane  sau  bri­
         —  In  ultim ul  timp  ne  Intere­  in  lucrările   de  deschidere  şi   sau  de  a  pune  toate  rezulta­  n ali/ării  temeinice  a  posibili­
       săm  mal  îndeaproape  de  rea­  pregătiri,  extragerii  unui  căr­  tele  obţinute  în  întrecere   r>e   tăţilor  existente  la  toate  locu­  găzi  rămase  în  urmă.  care  di­
       lizarea  ritm ică  a  planului  nu   bune  ctt  mai  curat  şi  la  un   scama  muncii  politice  de  masă.   rile  de  muncă.  De  ce  obiecti­  minuează  cu  mult  ceea  ce  alte
       numai  pe  exploatare  ci  şi  în   preţ  de  cost  din  ce  în  ce  mai   Totuşi,  aş  vrea  să  relev  că  în   vele  propuse  nu  s-au  realizat   colective  au  realizat  în  plus.
       fiecare  zonă,  raion  şi  pe  b ri­  redus,  in  condiţiile  respectării   primul  semestru  colectivul  Ex­  în  prim ul  semestru  ?   De  re   Spiritul  acesta,   al  mersului
       găzi.  Nu  cu  Intenţia  de  a  sub-   riguroase  a  normelor  de  teh­  ploatării  miniere  Lupeni  a  ex­  în  această  perioadă  mina  a  ră­  de  ia  sine,  se  reflectă  şi  In  lip ­
       slitui  atribuidle  organelor  de   nica  securităţii  muncii.  tras  peste  prevederile  planu­  mas  sub  plan  cu  peste  33 000   sa  de  preocupare  a  unor  orga­
       partid  de  ta  mină,  ci  penlru  a   La  mina  noastră  am  avut  şl   lui  21  500  tone   de   cărbune   tone  cărbune  net  ?  Conducerile   nizaţii  de  sindicat  pentru  popu­
       cunoaşle  situaţia  maî  în  pro­  avem  de  rezolvat  unele  pro­  net,  fată  de  25 000  tone  anga­  tehnico-adm inistralive  ale  zo­  larizare  permanentă,  pe  toate
       funzime  Şi  dincolo  de  realiză­  bleme  în  legătură  cu  întărirea   jament  anual,  a  realizat  o  pro­  nelor şi raioanelor  n-au  luat cele   treplele  organizării  a  obiecti­
       rile  de  ansamblu — necesitatea   disciplinei,  factor  esenţial   şi   ductivitate  medie  mai  mare  cu   mei   corespunzătoare   măsuri   velor  întrecerii  şi  a  realizări­
        acestei  măsuri   a  fost  demon­  totodată  elementar  —  aş  pu­  54  kg/post,  a  redus  procentul   pentru  înlăturarea  unor  defi­  lor  obţinute,  penlru  stimula­
       stra tă — şi în  raport  de aceasta,   tea  spune  —  fără  de  care  nu   de  cenuşă  în  cărbunele  extras   ciente  organizatorice,   pentru   rea  fruntaşilor  şi  generalizarea
       să  ajutăm  comitetul  de  partid   se  poate  vorbi  de  organizarea   cu  0,7  puncte  fată  de  cel  ad­  lichidarea  unor  defecţiuni  teh­  experienţei  pozitive.   Se  pare
       de  la  exploatare,  să  intervenim   superioară  a  producţiei  şi  a   mis,  obţnînd  o   economie  la   nice,  pentru  plasarea  judicioa­  că  unele  organizaţii  de  sindi­  Maşinile  şi  utilajele  moderne  pătrund  masiv  şi  in  procesul  de  producţie  )a   U.M.M.R
        prompt  atunci   cînd   situaţia   muncii,  de  folosirea  deplină  a   preţul  de  cost  de  2 228 000  lei,   să  a  efectivului  la  locurile  de   cat  au  uitat  cu  desăvîrşire  de   Simeria,  Spre  ilustrare,  acest  aparot  de  extras  inele  de  pe  osiile  vagoanehr.
        impune.  Astfel,  cu  toate  că  re­  utilajelor  şi  forţei  umane,  de   rezultate  Ia  care  o  contribuţie   muncă,  pentru  aprovizionarea   aceste  îndatoriri  ce  le  revin  în                                  Foto  :  N.  GHENA
       zultatele  obţinute  de  colectivul   realizarea  ritm ică  a  planului,   m eritorie  revine  muncii  poli­  corespunzătoare  a   brigăzilor.   legătură  cu  întrecerea.  La  Pa-
       E.M. Lupeni  sînt bune. situaţia pe   de   creşterea   productivităţii   tice  educative  de   masă-  Răspunderea  factorilor  tehnici,   roşeni,  brigada  condusă  de  mi­
        brigăzi  nu  este  de  natUTă  să  ne   muncii  şi  reducerea   preţului   A lături  de  colectivul  minei   îndeosebi  de  la  nivelul  mais­  nerul  Constantin  Zaharia,  lu-
        satisfacă.  Din  totalul  de  70  b ri­  de  cost.         Lupeni,  în  perioada  care  a  tre­  trului  pînă  la  şeful  de  zonă.   erind  Intr-un  abataj  frontal  cu
        găzi,  15 la sută  au rămas  in  me­                       cut  de  la  începutul  anului  s-a   fa(ă  de  bunul  mers  al  proce­  combină  şl  susţinere  metalică,
        die sub plan.  In cel  de  al  doilea                      remarcat,  prin  obţinerea  unor   sului  de  produeţe  are  fisuri.   a  realizat  o  productivitate  me­  I f i   flu x  mi mmneii
        semestTu,  preocuparea  noastră   Disciplină,  ordine,     rezultate  frumoase  in  întrece­  Organizaţia  de  partid  a  minei   die  dp  10-12  tone/,post — reali­
        se  concentrează  asupra  asigu­                           rea  socialistă,  şi  colectivul  mi­  se  preocupă  de  înlăturarea  a-   zare,  cum  s-ar  spune,  la  nivel
        rării  tuturor  condiţiilor  tehni-   răspundere—la  toate   nei  Parosenî.  Ţinînd  seama  de   ccstor  stări  de  lucruri  l  lotuşi   mondial.  Este  slabă  însă  preo­         se  plastice  reţin  atenţia,  prin   m afrifelor  în  scopul  obţine  1
        co-organizatorice  pentru  înlă­                           specificul  acestei  mine  noi.  de   eficienta  slab  se  face  sim ţlă.  cuparea   pentru   generali­                  rezultatele  muncii  lor,  opera­  unor  suprafeţe  dc  înaltă  c a r­
        turarea  acestei   stări  de  lu ­  nivelurile — faţă       gradul  ridicat  de  mecanizare,   A lături  de  aceste   aspecte,   zarea   experienţei   acestei                      torii  loan  Brad,  Dorica  Borza,   tate  la  produsele  injectate  hn
        cruri.  deoarece  prin  aplicarea                           organizaţia  de  partid  şi-a  con­  după  mine,  se  ridică  şi  o  altă   brigăzi,  care  ar  merita  să  fie         M ihai  Diaconii,  Viorica  Marcu.  maso  plastice“ .
        noului  sistem  de  salarizare  nu­  de  angajamente!       centrat  principala  atenţe  asu­  problemă.  Mă  întreb  ■  cu  ce  c-   larg  cunoscută  în  întregul  ba­             La  efortul  comun  de  n  da   O  problem*  aflată  In  studiu,
        mai  pe  baza  realizării  integra­                         pra   creşterii   productivităţii   iictcnţâ  îndrumă   consiliul  de   zin  carhonîfer  al  Văii  Jiului.   pinde  intrarea   maşinilor   la   produse  mai  mulle  şi  de  bună   la  realizarea  căreia   îşi  dau
        le  a  sarcinilor  de  plan  şi  a  ti-                     muncii  prin  folosirea  cît  mai   administraţie  ai  Centralei  căr­  Acelaşi  lucru  se  poale  spune   tim.p  sau  chiar  mai  devreme   calitate  contribuie  şi  u.nli  din­
        nei  productivităţi  corespunză­  Condiţiile  din  subteran  —   deplină  n  potenţialului  tehnic   bunelui  activitatea  exploatări­  despre  brigada  condusă  de  m i­  în  circui'lul  productiv,  prin  a­  tre  tinerii  specialişti.   cadre   concursul  tinerii  specialişti,  ai
                                                                                                                                                                                                                          care  vn  aduce  însemnate  eco­
        toare.  de  către  fiecare  brigadă,   dispersarea  locurilor  de  mun­  şi  uman.  Cum  a  acţionat,  con­  lor,  cum  sprijină  acest  organ   nerul  Dumitru  Costinaş.  caro   ceasta  asiqurindu-.se   elabora­  inqincreşli  care  se  ocupă  dc
        se  asigură   tuturor   m inerilor   că,  vizibilitatea  scăzută,  facto­  cret,  organizaţia  de  parlid  a   colectiv,  numerosul  său  apa­  realizează  constant  înaintări  de   rea  unui  volum  sporii  de  pro­  o  mai  eficientă  organizare  a   nomii  fabricii,  este  şl  aceea  .»
        posibilitatea  de  a  realiza  cîş-   rii  naturali  care  acţionează  a­  minei  în  acest  scop ?  rat,   îndeplinirea  angajamente­  peste  100  ml  lunar  la  lucrările   duse.  Aici,  o  contribuţie  deo­  producţiei  şl  a  muncii.  O  p ri­  găsirii  unei  metode  de  apro­
                                                                                                                                                                                                                          vizionare  mal  eficientă  a  nit*
        liguri  sporile.              supra  omului,  mentalitatea îna­  Ră$pun2Înd  la  întrebare,  In­  lor  luate  de  mineri  ?  dc  pregătiri.  Şi  numărul  unor   sebită  şi-o  aduc  grupele  de  ti­  mă  impresie  ne-am  format-o   Sinilor  de  Injecţie  cu  materia
         O  măsură  care  va  influenta   poiată  a  unora  —  favorizează   terlocutorul  nostru,   tovarăşul   Dacă  ar  fi  să  apreciem  acest   asemenea  brigăzi  este  marc.  neri  conduse  do  Nicolae  Cos­  stind  de  vorbă   cu  Inginerul   primă  necesară  şi  transporte*
        pozitiv  activitatea  tuturor  bri­  abaterile  de  la  disciplină.  Cum   Petru   Barbu,   prim-secretar   sprijin  după  felul  în  care  se   Iată.  aşadar,  că  elemente  de   tea  şî  Petru  Aqner.  Zoltan  BokodI,  care  ne  relata   rea  ulterioară  a  produselor  1  i
        găzilor  este  îmbunătăţirea  re­  a  acţionat  organizaţia  de  par­  al  Comitetului   orăşenesc   de   manifestă  el  la  mina  Uricani   formalism  mai  există,  mai  per­  La  secţia  mase  plastice,  unn   că  lucrătorii  de  la  serviciul  or­  rampa  de  încărcare.  Tn  prez'  •
        partizării  forţelor  de  partid. Cu   tid  în  aceste  Îm prejurări ?  partid  Vulcan,  pe  raza  căruia   —  mină  care  de  multă  vreme   sistă  şi  că  in  această  privinţă   din  secţiile  mai  nof  ale  fabri­  ganizarea  ştiin ţific*  a  produc­  se  nare  că  s-a  ajuns  la  o  re­
        prilejul  reorganizării   zonelor   “   Prin  expuneri  şl  discuţii   se  află  această  mină,  ne-a  re­  înregistrează  rămîneri  în  ur­  sînt  încă  multe  de  înlăturat.  cii.  dar  care  produce  o  gamă   ţiei  şl  a  muncii  depun  străda­  zolvare.  accepUndu-se  s o lu ţi
        s-a  scăpai  din  vedere  în  unele   de  la  om  la  om,  îndeosebi,  am   latat  :      mă  —  eu personal  am motive  să   Ceea  ce  se  cere  în  prezent   extrem  de  varla-tă  de  produse,   nii  In  domeniul  studiului  mun­  ce  constă  în  utilizarea  pen'  u
        cazuri   redistribuirea  forţelor   căutat  să  înfăţişăm  noilor  an­  —  Comitetul  de  partid  al  ex­  mă  îndoiesc  de  eficienţa  lui.   organizaţiilor  de  partid  de  la   majoritatea  operatorilor  de  la   cii  şi  găsirea  unor  noi  căi  de   transport  a  trenurilor  de  căru­
        de   parlid   pe   brigăzi   şi   gajaţi  deosebirea  mare  dintre   ploatării   a  analizat   studiile   Se  pare  că  în  concepţia  unor   exploatările  miniere  din  Valea   maşinile  de  injecţie  fiind  ti­  îmbunătăţire  a  proceselor  teh­  cioare  trase  tntr-o  primă  pe  -
        schimburi,   ceea   ce   a  avut   condiţiile  din  trecut  şi  de  as­  privind  extinderea  mecaniză­  servicii  şî  a  unor  cadre  de  la   Jiului  în  conducerea  întrecerii   neri,  s-a  pus  la  un  moment   nologice.  organizarea  locurilor   oadă  de  tractoare  iar  apoi  •:
        drept  consecinţa  crearea  unei   tăzi  ale  meseriei  de  miner,  a-   rii  în  scopul  realizării  unor  v i­  Centrala  cărbunelui  a ajuta  es­  socialiste   este   valorificarea   dat  problema  folosirii  materiei   dc  muncă,  normarea  ş tiin ţifi­  electrocare.
        situaţii   în   (are   ponderea   rătind  că  aceasta  dă  satisfac­  teze  de  avansare  mai  mari.  Pe   te  sinonim  cu  a  sancţiona.  In   mai  deplina  a experienţei  acu­  prime  şi  a  rebuturilor.  Discu­  că  a  producţiei  şi  a  muncii-   Eără  îndoială,  aportul  tine­
        membrilor   de   partid   în   ţii  nu  numai  prîn  cîştigurile   baza  concluziilor  reieşite  s-au   primul  semestru,  organele  ca­  mulate  si.  pe  această  bază,  in­  ţiile  cu  tinerii  din  schimburi   Cîtevo  din  preocupările  coti­  rilor  la  realizarea  sarcinilor  d*
        unele  brigăzi  era  de  80-85  la   frumoase  ce  se  pot  obţine  ca   stabilit  măsuri  pentru  introdu­  re  s-au  deplasat  de  la  centra­  tensificarea  muncii  politice  şi   şi  cu  maiştrii  pe  tema  scăderii   diene  —■  au  terminat  de  cu-   producţie  este  preponderent,  i.
        sută  în  timp  ce  în  altele  de   urmare  a  g rijii  şl  preţuirii  pe   cerea  transportului   pe  benzi   lă  la  mina  Uricani  —  şi  In   organizatorice.  Trctvuic  insistai   procentului  de  rebuturi  Şi-an   rînd  elaborarea   unui   studiu   necesar  —  aşa  cum  arata
        numai  15-20  la  sulă  şi,  în  con­  care  le  acordă  partidul  şi  gu­  începind  de  la  fronturile   de   treacăt fie spus  nu  eu  fost  prea   cu  mai  multă  fermitate  şi  per­  alins  scopul.  Io  aceasta  contri­  nrivind  ..Îmbunătăţirile  aduse   varăşul  Gheorqhe  Vaier  —   *
        secinţă.  la  slăbirea  conírolu-   vernul  m inerilor,  ci  şi  prin  în­  lucru  şi  pentru  intensificarea   m ulte— au  aplicat  peste  600   severentă  pentru   a   imprima   buind  şî  ridicarea  gradului  de   fluxului  tehnologic  la  fabrica­  pe  viito r  aceştia  să  depu  ,
        Iuî  şi  influentei  politice  a  or­  deplinirea   înaltei   îndatoriri   lucrărilor  de  pregătire   Mem­  sancţiuni.  Sint întru  lotul  de  a­  întrecerii  socialiste  un  carac­  califirare,  a  pregătirii  profe­  rea  p îg m rnţlor  galben  şi  roşu   eforliiri  creatoare  şi  mai  sn  -
        ganizaţiilor  de  partid  in  unele   patriotice  de  a  spori  producţia   brilor  comitetului  li  s-au  re­  cord  că  disciplina  dc  produc­  ter  mult  mai  viu  şi  mai  dina­  sionale  superioare.  rle  fier"  prin  care  se  preconi­  lin iile   penlru  valorificarea  re­
        locuri  de  muncă.  Biroul  co­  de  cărbune  prin  muncă  bărbă­  partizat   răspunderi   concrete   ţie  trebuie  asigurată  nu  numai   mic.  pentru  că  efectul  stimula­  '   Dintre  tinerii  care-şî  aduc   zează  imporlanle  economii. Tot.   zervelor  existente  în  interi  -
        mitetului  orăşenesc,  analizind   tească  şi  eroică  —  a  continuat   pentru  fiecare  obiectiv   care   pe  baza  muncii  de  lămurire,  ci   tiv  al  întrecerii  este  cu  allt   un  aport  deosebit  în  produc­  dintre  tincni  spcrialisii  amin­  rut  u n ită ţi.  In  special  ţn e   i
                                      secretarul  comitetului  de  par­  urma  să  intre  în  funcţiune.  Dc                    mai  rrarc.>ni  cit  ea  cuprinde
        cauzele  unor  deficiente   p ri­                                                         şi  prin  conslringere. că cei  ca­                         ţie  so  remarcă  lăcătuşul  Vasi-   tim  pe  inginera  Zamfira  Huţa   specialişti  sînt  chemaţi  să  i
                                      tid  de  la  E.  M.  Lupeni.   Am   asemenea,  cadrelor  tehnico-in-                      in  mod  real  o  masă   (îi  mai   I  le  Perla.  Mihai  Cotai.  do  la
        vind  exercitarea   controlului   căutat,  să  încredinţăm  fiecărui   gincreşiî  li  s-au  precizat  mai   re  săvîrşesc  abateri  dc  la  dis­  largă  de  oameni.  ||  maşina  de  coordonare,  strun­  rare  a  contribuit  în  cnrlnil  u-   ^.o|vo  mal  prompt  probleme)-»
        de  partid  asupra  aclivilătii  e­  membru  de  partid  mai  vechi,   bine  îndatoririle  pe  linie   de   ciplina  muncii,  de  Ia  normele      ii  garul  Teodor  Itiiciuman  şi  irc ­  nuî  colectiv,  la  elaborarea  stu­  de  stringentă  actualitate   ...
                                                                                                                                                                                            diului  „Aplicarea  lustruirii  o-
                                                                                                                                                                                                                         care  încă  Ic  mai  ridică  proce­
        conomice  a  ajuns  la  concluzia  cu  experienţă  în  minerit  şi  în  produeţe...       d©  Whnica  i« cn rlta tii   trebuie       M.  CRISTtSCU  "   zorul  Tiheriu  Olteanu.  La  ma­  lcr Iro l11icc  la   confecţionarea  sul  de  producţie.
   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87