Page 82 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 82
BOTH
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Hr. 4835 @ VINERI 24 'U U E 1970
Organizaţiile de partid CONDUC Adunările generale
ale salariaţilor
întrecerea socialistă, STIMULEAZĂ
panţi la dezbateri, intre care
Ioachlm Gherman, preşedintele 30 la sută n numărului do
muncitori auxiliari, iar forţele
{ ¡ ¡ s s j E j d n comitetului sindicatului din în disponibile să fie orientate ex
treprindere şeful sectorului III clusiv spre abataje. Timpul o.
ş! tng. Gheorqhe
Mesaroş,
de
icctiv prestat In frontul
spiritul de emulaţie scurt la o pondere de cel puţin Musariu. rezultă că cele mai lucru trebuie să fie majorat
Ifl la sută din volumul mine
mari rezerve de creştere a pro
substanţial po scama norm ali
în
reului extras. La lucrările
(talerii, prin extinderea meca ductivităţii le formează folosi zării transportului muncitorilor
domiciliu la locul de
do la
rea forţei de muncă Si a tim
nizării operaţiilor de încărcare pului efectiv de lucru. Cu toate muncă, îm bunătăţirii aprovizio
__^ Si printr-o organizare supe progresele înregistrate în « nării, a condiţiilor de lucru şl
rioară se creează condiţii ca vi- cest an ponderea lucrătorilor întăririi disciplinei do produc
MIUŢEAZA pentru sporească la peste 60 ml pe se iroseşte prea mult şi total ţii economico se înxrrîe sj pon-
lezele medii de înaintare
să
ţie.
auxiliari este încă ridicată si
Ridicarea eficientei activită
lună. Creşteri însemnate
de
nrjLslificai din fonrlut de timp
randamente se pol. obţine si oe
seama lichidării neajunsurilor productiv. Numai ahsentelo no- 1 iu colectivul l.M. Barza ca o
motivale şi învoirile însumează
In neo^r.
sarcină primordială
actuale în aprovizionarea locu pe primul semestru peste 2 800 sens. planet pe 1971 prevede
rilo r de muncă din subteran, om-zile. Analizind situaţia exis
lată de anul in curs reducerea
extinderea micii mecanizări la tenta. vorbitorii au arătat că cu 21 milioane lei a cheltuieli
cărui element de formalism! transportul De unele galerii, prin măsuri de raţionalizare in lor de producţie, iar coslul
compartimentelor
organizarea
tonei de minereu extras va fi
suitori şî la rampele puţurilor.
micşorat cu 36 lei.
Din darea de seamă si din
cuvîntul a numeroşi partici do produeţe şi deservire, exis Rezervele, interne de caro
tă posibilitatea diminuării sub
dispune întreprinderea *înt
mari şi trebcic întreprinse
acţiuni hotărîtoaro de valori
Dup3 ce, In primul eeones- că organizaţiile de bază con munca cu oamenii, doM rel an Comitetul de partid al E. M. să simtă şl asprimea sancţiu "A ficare. Conducerea întreprin
iru al anului, au livra t pesie stituite pe schimburi in subte gajaţi mai noi de care să se Lonea s-a preocupat, de ase nii. să fie părtaşi direct la derii trebuie să asigure ţn cr\
plan 28 500 lone de cărbune ran nu reprezint* forma orga ocupe îndeaproape, ajulîndu-i menea, Sn ultima vreme mal acoperirea pagubelor materiale mai scurt timp rn n d iţî dc rea
nel. lată de 50 000 lone angaja nizatorică cea mai corespunză să se califice şi să se stabi susţinui de atragerea comu atunci cînd ele s-au produs din Iiim relace totul, ne vum lizare a investiţiilor miniere,
ment onual îm bunătăţi, co toare deoarece schimbul nu lească la mină. In această di niştilor. a cadrelor tehnice la cauza lor, dar aceasta este să insiste pentru contractarea
lectivele minelor şi preparaţ are sarcini de plan. nu are recţie am acordat o atenţe rezolvarea concretă a sarcini numai o latură a chestiunii. tuturor materialelor, utilajelor
ilor din Valea Jiului sini preo conducere administrativă pro deosebită şi folosirii membri lor de producţie şi realizarea Exploatările miniere, mal şl pieselor de schimb necesare
cúpale Sn continuare de a prie, deci controlul de partid lor de partid din rîndul maiş . angajamentelor. ales cele rămase tn urmă, producţiei anului viitor, să mo
consolida şi dezvolta succesele se poate asigura numai la n i trilo r mineri, care. prin natu — Conducerea întrecerii — au nevoie de un ajutor bilizeze tnlensiv foaie posibili
obţnule. Kezullalele concreti vel de zonă, unde există co ra muncii lor. sînt zilnic în arăta tovarăşul Andrei Colda, substanţial, efectiv şl con depăşi angajamentele! tăţile de creştere a productivi
zate în acesi scurt hilant, mun mitet de partid- Cu aprobarea contact cu minerii de la mai secretarul comitetului de par cret. Nu este suficient dacă tăţii muncii si reducere i
ca deslasurală rlc colectivele forurilor superioare de partid multe locuri de muncă. Con tid al aceslei mine — înseam de la centrală azi vine cheltuielilor de producţie. în
miniere penlru a-şi onora an urmează să trecem la o struc comitent ne-am ocupat cu per nă, înainte dc toate, muncă vie In control un tovarăş de Ia un deosebi n consumurilor xperi-
gajamentele luate în întrecere tură organizatorică de parlid severentă de combaterea şi pentru a tine în permanentă serviciu, mîine un alt tovarăş fice. Stă în pulcrea organizaţiei
coDSlitufe un prilej de rellec- corespunzătoare structurii ad sancţionarea abaterilor de la treaz interesul penlru realiza de la un alt serviciu ş.a.m.d., ( ü H B a r a ^ ^ p g c ^ í) de partid, n colectivului ca
tii şl. In acelaşi limp, un iz ministrative ceea ce va per disciplină. Practicăm consec rea obiectivelor stabilite. Men face eîteva observaţii, aplică prevederile cincinalului achtal
vor de concluzii şi învăţăm in mite organizaţiilor de partid vent metoda, care cred că se ţinerea unul spirit de conti un număr de sancţiuni, 1e no să fie depăşite substanţa! si să
te. Cum conduc organizaţiile să conduc* mai competent. In foloseşte şl în alte părţi, de nuă emulaţie presupune din tează în registrul de control şl Volum mare de muncă s-a depus cu atelajele proprii ale se creeze toate oremisete oen-
de partid întrecerea socialis ultim ul timp, brigăzile si alic a chema operativ, chiar în a partea organizaţiei de partid o pleacă. cetăţenilor penl.ru refacerea drumului ce duce la gura de Ins a ridica activitatea econo
tă. cum se preocupă de asigu formaţii de lucru au fost întă ceeaşi zj în fata organizaţiilor permanentă preocupare, o per Subscriem la aceste obser mină Hărtâgani. unde a fost nevoie a se executa lucrări dc mică n întreprinderii miniera
rarea condííülor lehnico-matc- rite cu membri de parlid. de partid, pe acei comunişti manentă irămlntare. Cînd şi-a vaţii Şi cerinţe, adăugind că Sn refacere a drum ului si îndreptare a albiei văii pc o mare dis
rtale penlru îndeplinirea anga Sînt, de altfel, de părere că care se abat de la disciplină, luat angajamentul să extragă aceeaşi măsură la mina U ri tantă. lucrări la care şi-au adus aportul m inerii din salul Barza la un niveţ superior do
jamentelor, cum militează penlru realizarea rilm ică a planului de iar pe nemembrii de partid în în plus anul acesta 7 500 tone cani se simte nevoia unei In Hărlăqani ce călătoresc spre mină. eficienţă.
înlăturarea elementelor forma călre fiecare zonă şi raion, de fata organizaţiei de sindicat de cărbune, colectivul a jude tervenţii efective şl din A cţiuni de amploare au fosl in iţa le şi In satele Grăciu-
le — lată eîteva din coordo către un număr mai mare de sau a U.T.C. Prîn mijloacele cat bine, pe baza analizei a- partea com itetului orăşenesc neşii, Fizes şi Lunca la care au participat pesle 1S0 de oa
natele investigaţiei pe care am brigăzi nu este o problemă de agitaţiei vizuale, gazeta de pe tenfe a posibilităţilor reale. de partid privind îmbunătăţi meni. S-au efectuat lucrări de reparaţi la drumul judeţean
întreprins-o in uncie organiza norezol vat. rete. panouri, caricaturi, prin Dac* Sn prim ul semestru nu rea muncii politice, îndeosebi şi la cele comunale, precum şi la întărirea m alurilor rupte rle
ţii de partid din Valea Jiului. st.aţa de radio-amplîficare cri la nivelul organizaţiei d© bază- apele văii Căian. La remedierea stricăciunilor produse a con
Continuînd firul investigaţi şi-a realizat partea corespun A apărut
ilor. pe linia relatărilor pri ticăm operativ pe acei care ab zătoare din angajament în trib u it şi conducerea Carierei do calcar Crăciuneşti. care în
sentează sau înttrzie de la lu
Dincolo de succesele mului secretar al comitetului cru. încalcă regulile tehnolo seamnă că măsurile politice şi Punem punct între zilele de repaus a pus la dispoziţia cetăţenilor un buldozer
orăşenesc de partid, am urmă gice. nesocotesc indicaţiile tchnico-organizatorfce preconi cu ajulorul căruia drum urile au fost reparate în bună măsu Lupta de clasă
rit mai îndeaproape modul cum
globale mal sînt organizaţia de partid de la mina m aiştrilor sau brigadierilor, se zate în scopul îndeplinirii an cerii o dată cu ră şi redat© circulaţiei. La acesle acţuni. in iţa le sub înrlru-
morea organizaţilor de partid, şi-au adus aportul un mare
gajamentelor n-au fost respec
abat de la normele de tehnica
Inpenl susţine, prin mijloace
zone, raioane, forma le politice, întrecerea socia securităţi muncii. tate întocmai, iar unele s-au do îndeplinirea nurnir de comunişlî, organizaţia dc tineret şi deputaţii care | nr. 7/1970
au constituit un îndemn în munca de refacere.
vedit insuficient de
eficiente
In conducerea şi desfăşura sau corespunzătoare. Cate Avînd în vedere că apele au Inundat suprafaţa de 280
listă. Cartea de vizită a mi
ţii rămase în urmă... nei Lupeni este binecunoscu rea muncii politice de masă goric. trebuie să ne preocu angajamentelor ? ha de porumb, qTÎu, legume şi fînaţuri. .s-a desfăşurat o efi [n deschiderea numărului
tă. Merită totuşi să reamintim pentru îndeplinirea angaja păm mai mult de întărirea dis cientă muncă de lămurire a tuturor ţăranilor cooperatori şi i 7 al revistei este publicată
mentelor am acordat o atenţie
— La nivelul biroului, al se că este cea mai complexă mi deosebită şl îm bunătăţirii ca ciplinei şl a răspunderii şl, în O întrebare care s© pune, In individuali de-a se trece de urgentă la efectuarea lucrărilor Hotărîrca cu privire la ani
cretarilor comitetului orăşe nă din tară, că ea produce a lităţii cărbunelui, latură deo primul rînd, aş sublinia la ca mod firesc, urmărind munca de scurgere a apelor şi întreţinerea culturilor. Aceasta pen versarea semicentenarului
tru a salva pe cîl posihil compromiterea totală a culturilor.
nesc de parlid — ne-a declarat nual peste 1,7 milioane tone politică desfăşurată In ju ru l i Partidului Comunist RmnAn.
Iov. W ilhelm Neag. prim- de cărbune, dpslinal în exclu sebit de importantă a activită drele cu fu n cţî de conducere. întrecerii socialiste, est© : mal Astfel, mari suprafeţe de porumb şi legume au fost în tre ţi j Pot fi citite, de asemenea,
nute. unele suprafeţe au fost rcinsămînlate, iar t.riiolienele şi
secretar al Comitetului orăşe sivitate cocsificării, şi. în sfie ţ i de producţie care influen- Avem la mina Lonea 34 Ingi persistă sau nu elemente dc fînaţurile naturale au fost recoltate do pc malul văilor. articolele ..Socielalea rn-
nesc de partid Lupem — nc-am formalism tn conducerea şi A cţiuni bune au fost in îţa te la C.A-P. Sălişle, unde, după mîneasră într-o nouă efap*
preocupat să îmbunătăţim co organizarea acestei com petiţii retragerea apelor, s-a trecut la întreţinerea culturilor afecta rlc dezvoltare" de Dana Voi-
respunzător sistemul informa de masă a salariaţilor şl dacă te de inundaţii şi rcmsămîntarca unor suprafeţe cu porumb. nea, Paul Rndovan ■ „Ca
tional în legoiură cu mersul persistă cum se manifestă a A lă tu ri dc întregul popor, cetăţenii din comuna Băiţa sînt racter m ilitant şi finalitate
de Anchetă privind stilul şi metodele
întrecerii. L>r exemplu, urmărim cestea, cum acţionează organi mobilizaţi în lupta pentru refoccrea pierderilor provocate e In predarea s liin |r|o r somn- j
zilnic realizarea planului zaţiile de parlid îm potriva lor? conomiei naţionale în acest an. le" de f. Orădişlcami, I. Re. j
producţie Io cărbune brut, căr La această întrebare mai toti C oleclivul întreprinderii dc explorări miniere Băita — j bedeu > ...Sociologia — şliin- i
bune . prepai al (în special cel interlocutorii noştri au răs Draica a realizat tn cele. 6 luni ale anului I 234.2 m fizici;' L-JA -a-cunoaşterii.şi tr.an<f>>*-
destinai Hunedoarei pentru de muncă ale unor organizaţii puns • s-ar putea să existe din planul de 1 074 m fizici galerie. dHţnînd o depăşire de I -vOiSr-îi« re a lită ţi socia'e“ (Tff
cocsificare) De asemenea, pe dar... la noi n-am sesizat ase plan cu 160.2 ni fizici si o economie la preţul dc cost în va Mircea Macin ; „Forme r|r.
riodic. la termene fixe. biroul menea elemente. Şi totuşi... loare de 308 000 lei. mocralice dc nroani/.are si j
este informat prin comisia e Colectivul zonei I de la De asemenea, din carnea de hovină. in cantilatc de 280 conducere în indieUia so- |
conomică asupra realizării ce de partid din Valea Jiului mina Lonea şi-a îndeplinit şî tone. contractata pe anul 1970, s-au livrat statului pină acum cialîstâ romanească" de j
lo rlalţi indicatori ; productivi depăşit angajamentul anual în- peste 180 tone. Planul contractărilor şi livră rilo r către stat M lhail Flnrescu ; „D ire n ii j
tatea muncii, consumuri speci tr-un singur trimestru. Nu s-a la carne de bovine va fl depăşit cu 20 tone. iar la lapte cu şf mijloace rle chimizare a j
fice, cheltuieli la o mie lei găsit însă nimeni din cadrul 100 hl. agriculturii" de David Davi- j
producţie marfă, volumul de conducerii tehnico-adminîslra- descu. |
beneficii, respectarea grafice şit, că pentru rezultatele obţi tează în mod hotărîtor rezul tive, organizaţiei de parlid sau
lor de execuţie a lucrărilor de neri, 150 cadre medii tehnice, sindicat din aceasta zonă să
nui© i s-a decernat Sn u lti tatele tehnico-economico-iinan- 54 artificieri, 54 şefi de bri
investiţii. Din compararea re mii 10 ani de 4 ori Steagul ciare ale exploatării. Am or găzi. 150 şefi de schimb, circa propună reînnoirea lui. în
zultatelor cu angajamentele roşu şl Diploma de Întreprin ganizat şi expuneri susţinute 30 supraveghetori. Dacă to ti a seamnă oare că o dată cu în
luate în întrecere, asociată cu dere fruntaşă pe ramură. de cadre inginereşti, econo ceştia şi-ar face datoria în mod deplinirea înainte de termen a
o cunoaştere concretă a stări mişti. tehnicieni, activişti de unul angajament să punem
lor de lucruri din întreprin — Unul din principalele o parlid şi sindicat, dezbateri la conştiincios, fără a aşlepta în punct întrecerii? După părerea
deri. putem face o apreciere biective pc care le urmărim club ca şi în adunările sala demnul şi impulsul din altă autorului acestei investigaţii —
parte, pentru a asigura condi
reală a situaţiei, pe baza că in deslăşurarea muncii p o liti riaţilor. In incinta exploa- ţii oplime la fiecare loc de şi fără îndoială nu numai a
reia Intervenim cu prom ptitu ce de masă pentru ridicarea lării s-a amenajat o v i sa — aceasta este o manifes
muncă, E. M. Lonea nu ar fi
dine acolo unde se ivesc întrecerii pe o treaptă superi trină în care sînt înfăţişa rămas datoare cu aproape 3 500 tare ,,clasică" dc formalism, un
unele greută|i, care ar pe oară — a relatat tovarăşul te exponate — bulgări de căr mod loarlo îngust de înţelege
riclita îndeplinirea angaja loan Raczek, secretarul comi bune curat sau bulgări de pia tone de cărbune, ci nulea ex re a rostului întrecerii. Dar a
trage pc.sic plan G 000 tone sau
mentelor. In astfel de cazuri, tetului de partid al minei — tră proveniţi din abataje în cesta nu este singurul element
împreună cu comiletele de di este antrenarea colectivului la care se acordă atenţe calită chiar mai mult. formal. Se îniîlnesc frecvente
Aceste păreri sînt împărtă
recţie. cu organizaţiile de par folosirea cit mai eficientă a în ţii cărbunelui co şi din abata şite şi dc tovarăşul Valeriu cazuri cînd întrecerea este lă
tid. sindicat, ale U.T.C., anali tregului potenţai tehnic şi u jele în care această sarcină Dan. secretarul Comitetului o- sată să se desfăşoare de la
zăm cauzele şi luăm măsurile man în scopul creşterii pro este neglijată — evid enţin- răşcncsc de partid Uricani. sine şi unii factori din condu
ce se impun. ductivităţii muncii, utilizării la rlu-se sau entieîndu-se, după — Obiectivele pe care si cerile exploatărilor, din con
— Sfnt insă rămlnerl sub capacitatea maximă a maşini caz. brigăzile respective. Ic-a propus colectivul minei ducerile zonelor se mulţumesc
plan Ia nivelul zonelor, 'raioa lor de tăiere şi încărcare, fo Este departe de noi optica Uricani în întrecerea socialistă că pot raporta îndeplinirea an
nelor şl brigăzilor. Cum vă losirii j'udicioase a elemente de a aştepta, după fiecare mă pe acest an. ne-a spus inter gajamentelor pe ansamblu —
preocupat! de înlăturarea aces lor de susţinere metalică, ob sură luată, rezultate spectacu locutorul. sînt realiste, deoare pe exploatare şi respectiv pe
ţinerii unor viteze de avan
tei anomalii ? ce au fost stabilite pe baza a- zonă — ttecînd cu vederea că
sare cîl mai mari în abataje şi loase. imediate, in producţie mai ¿ini 2one, raioane sau bri
— In ultim ul timp ne Intere in lucrările de deschidere şi sau de a pune toate rezulta n ali/ării temeinice a posibili
săm mal îndeaproape de rea pregătiri, extragerii unui căr tele obţinute în întrecere r>e tăţilor existente la toate locu găzi rămase în urmă. care di
lizarea ritm ică a planului nu bune ctt mai curat şi la un scama muncii politice de masă. rile de muncă. De ce obiecti minuează cu mult ceea ce alte
numai pe exploatare ci şi în preţ de cost din ce în ce mai Totuşi, aş vrea să relev că în vele propuse nu s-au realizat colective au realizat în plus.
fiecare zonă, raion şi pe b ri redus, in condiţiile respectării primul semestru colectivul Ex în prim ul semestru ? De re Spiritul acesta, al mersului
găzi. Nu cu Intenţia de a sub- riguroase a normelor de teh ploatării miniere Lupeni a ex în această perioadă mina a ră de ia sine, se reflectă şi In lip
slitui atribuidle organelor de nica securităţii muncii. tras peste prevederile planu mas sub plan cu peste 33 000 sa de preocupare a unor orga
partid de ta mină, ci penlru a La mina noastră am avut şl lui 21 500 tone de cărbune tone cărbune net ? Conducerile nizaţii de sindicat pentru popu
cunoaşle situaţia maî în pro avem de rezolvat unele pro net, fată de 25 000 tone anga tehnico-adm inistralive ale zo larizare permanentă, pe toate
funzime Şi dincolo de realiză bleme în legătură cu întărirea jament anual, a realizat o pro nelor şi raioanelor n-au luat cele treplele organizării a obiecti
rile de ansamblu — necesitatea disciplinei, factor esenţial şi ductivitate medie mai mare cu mei corespunzătoare măsuri velor întrecerii şi a realizări
acestei măsuri a fost demon totodată elementar — aş pu 54 kg/post, a redus procentul pentru înlăturarea unor defi lor obţinute, penlru stimula
stra tă — şi în raport de aceasta, tea spune — fără de care nu de cenuşă în cărbunele extras ciente organizatorice, pentru rea fruntaşilor şi generalizarea
să ajutăm comitetul de partid se poate vorbi de organizarea cu 0,7 puncte fată de cel ad lichidarea unor defecţiuni teh experienţei pozitive. Se pare
de la exploatare, să intervenim superioară a producţiei şi a mis, obţnînd o economie la nice, pentru plasarea judicioa că unele organizaţii de sindi Maşinile şi utilajele moderne pătrund masiv şi in procesul de producţie )a U.M.M.R
prompt atunci cînd situaţia muncii, de folosirea deplină a preţul de cost de 2 228 000 lei, să a efectivului la locurile de cat au uitat cu desăvîrşire de Simeria, Spre ilustrare, acest aparot de extras inele de pe osiile vagoanehr.
impune. Astfel, cu toate că re utilajelor şi forţei umane, de rezultate Ia care o contribuţie muncă, pentru aprovizionarea aceste îndatoriri ce le revin în Foto : N. GHENA
zultatele obţinute de colectivul realizarea ritm ică a planului, m eritorie revine muncii poli corespunzătoare a brigăzilor. legătură cu întrecerea. La Pa-
E.M. Lupeni sînt bune. situaţia pe de creşterea productivităţii tice educative de masă- Răspunderea factorilor tehnici, roşeni, brigada condusă de mi
brigăzi nu este de natUTă să ne muncii şi reducerea preţului A lături de colectivul minei îndeosebi de la nivelul mais nerul Constantin Zaharia, lu-
satisfacă. Din totalul de 70 b ri de cost. Lupeni, în perioada care a tre trului pînă la şeful de zonă. erind Intr-un abataj frontal cu
găzi, 15 la sută au rămas in me cut de la începutul anului s-a fa(ă de bunul mers al proce combină şl susţinere metalică,
die sub plan. In cel de al doilea remarcat, prin obţinerea unor sului de produeţe are fisuri. a realizat o productivitate me I f i flu x mi mmneii
semestTu, preocuparea noastră Disciplină, ordine, rezultate frumoase in întrece Organizaţia de partid a minei die dp 10-12 tone/,post — reali
se concentrează asupra asigu rea socialistă, şi colectivul mi se preocupă de înlăturarea a- zare, cum s-ar spune, la nivel
rării tuturor condiţiilor tehni- răspundere—la toate nei Parosenî. Ţinînd seama de ccstor stări de lucruri l lotuşi mondial. Este slabă însă preo se plastice reţin atenţia, prin m afrifelor în scopul obţine 1
co-organizatorice pentru înlă specificul acestei mine noi. de eficienta slab se face sim ţlă. cuparea pentru generali rezultatele muncii lor, opera unor suprafeţe dc înaltă c a r
turarea acestei stări de lu nivelurile — faţă gradul ridicat de mecanizare, A lături de aceste aspecte, zarea experienţei acestei torii loan Brad, Dorica Borza, tate la produsele injectate hn
cruri. deoarece prin aplicarea organizaţia de partid şi-a con după mine, se ridică şi o altă brigăzi, care ar merita să fie M ihai Diaconii, Viorica Marcu. maso plastice“ .
noului sistem de salarizare nu de angajamente! centrat principala atenţe asu problemă. Mă întreb ■ cu ce c- larg cunoscută în întregul ba La efortul comun de n da O problem* aflată In studiu,
mai pe baza realizării integra pra creşterii productivităţii iictcnţâ îndrumă consiliul de zin carhonîfer al Văii Jiului. pinde intrarea maşinilor la produse mai mulle şi de bună la realizarea căreia îşi dau
le a sarcinilor de plan şi a ti- muncii prin folosirea cît mai administraţie ai Centralei căr Acelaşi lucru se poale spune tim.p sau chiar mai devreme calitate contribuie şi u.nli din
nei productivităţi corespunză Condiţiile din subteran — deplină n potenţialului tehnic bunelui activitatea exploatări despre brigada condusă de m i în circui'lul productiv, prin a tre tinerii specialişti. cadre concursul tinerii specialişti, ai
care vn aduce însemnate eco
toare. de către fiecare brigadă, dispersarea locurilor de mun şi uman. Cum a acţionat, con lor, cum sprijină acest organ nerul Dumitru Costinaş. caro ceasta asiqurindu-.se elabora inqincreşli care se ocupă dc
se asigură tuturor m inerilor că, vizibilitatea scăzută, facto cret, organizaţia de parlid a colectiv, numerosul său apa realizează constant înaintări de rea unui volum sporii de pro o mai eficientă organizare a nomii fabricii, este şl aceea .»
posibilitatea de a realiza cîş- rii naturali care acţionează a minei în acest scop ? rat, îndeplinirea angajamente peste 100 ml lunar la lucrările duse. Aici, o contribuţie deo producţiei şl a muncii. O p ri găsirii unei metode de apro
vizionare mal eficientă a nit*
liguri sporile. supra omului, mentalitatea îna Ră$pun2Înd la întrebare, In lor luate de mineri ? dc pregătiri. Şi numărul unor sebită şi-o aduc grupele de ti mă impresie ne-am format-o Sinilor de Injecţie cu materia
O măsură care va influenta poiată a unora — favorizează terlocutorul nostru, tovarăşul Dacă ar fi să apreciem acest asemenea brigăzi este marc. neri conduse do Nicolae Cos stind de vorbă cu Inginerul primă necesară şi transporte*
pozitiv activitatea tuturor bri abaterile de la disciplină. Cum Petru Barbu, prim-secretar sprijin după felul în care se Iată. aşadar, că elemente de tea şî Petru Aqner. Zoltan BokodI, care ne relata rea ulterioară a produselor 1 i
găzilor este îmbunătăţirea re a acţionat organizaţia de par al Comitetului orăşenesc de manifestă el la mina Uricani formalism mai există, mai per La secţia mase plastice, unn că lucrătorii de la serviciul or rampa de încărcare. Tn prez' •
partizării forţelor de partid. Cu tid în aceste Îm prejurări ? partid Vulcan, pe raza căruia — mină care de multă vreme sistă şi că in această privinţă din secţiile mai nof ale fabri ganizarea ştiin ţific* a produc se nare că s-a ajuns la o re
prilejul reorganizării zonelor “ Prin expuneri şl discuţii se află această mină, ne-a re înregistrează rămîneri în ur sînt încă multe de înlăturat. cii. dar care produce o gamă ţiei şl a muncii depun străda zolvare. accepUndu-se s o lu ţi
s-a scăpai din vedere în unele de la om la om, îndeosebi, am latat : mă — eu personal am motive să Ceea ce se cere în prezent extrem de varla-tă de produse, nii In domeniul studiului mun ce constă în utilizarea pen' u
cazuri redistribuirea forţelor căutat să înfăţişăm noilor an — Comitetul de partid al ex mă îndoiesc de eficienţa lui. organizaţiilor de partid de la majoritatea operatorilor de la cii şi găsirea unor noi căi de transport a trenurilor de căru
de parlid pe brigăzi şi gajaţi deosebirea mare dintre ploatării a analizat studiile Se pare că în concepţia unor exploatările miniere din Valea maşinile de injecţie fiind ti îmbunătăţire a proceselor teh cioare trase tntr-o primă pe -
schimburi, ceea ce a avut condiţiile din trecut şi de as privind extinderea mecaniză servicii şî a unor cadre de la Jiului în conducerea întrecerii neri, s-a pus la un moment nologice. organizarea locurilor oadă de tractoare iar apoi •:
drept consecinţa crearea unei tăzi ale meseriei de miner, a- rii în scopul realizării unor v i Centrala cărbunelui a ajuta es socialiste este valorificarea dat problema folosirii materiei dc muncă, normarea ş tiin ţifi electrocare.
situaţii în (are ponderea rătind că aceasta dă satisfac teze de avansare mai mari. Pe te sinonim cu a sancţiona. In mai deplina a experienţei acu prime şi a rebuturilor. Discu că a producţiei şi a muncii- Eără îndoială, aportul tine
membrilor de partid în ţii nu numai prîn cîştigurile baza concluziilor reieşite s-au primul semestru, organele ca mulate si. pe această bază, in ţiile cu tinerii din schimburi Cîtevo din preocupările coti rilor la realizarea sarcinilor d*
unele brigăzi era de 80-85 la frumoase ce se pot obţine ca stabilit măsuri pentru introdu re s-au deplasat de la centra tensificarea muncii politice şi şi cu maiştrii pe tema scăderii diene —■ au terminat de cu- producţie este preponderent, i.
sută în timp ce în altele de urmare a g rijii şl preţuirii pe cerea transportului pe benzi lă la mina Uricani — şi In organizatorice. Trctvuic insistai procentului de rebuturi Şi-an rînd elaborarea unui studiu necesar — aşa cum arata
numai 15-20 la sulă şi, în con care le acordă partidul şi gu începind de la fronturile de treacăt fie spus nu eu fost prea cu mai multă fermitate şi per alins scopul. Io aceasta contri nrivind ..Îmbunătăţirile aduse varăşul Gheorqhe Vaier — *
secinţă. la slăbirea conírolu- vernul m inerilor, ci şi prin în lucru şi pentru intensificarea m ulte— au aplicat peste 600 severentă pentru a imprima buind şî ridicarea gradului de fluxului tehnologic la fabrica pe viito r aceştia să depu ,
Iuî şi influentei politice a or deplinirea înaltei îndatoriri lucrărilor de pregătire Mem sancţiuni. Sint întru lotul de a întrecerii socialiste un carac califirare, a pregătirii profe rea p îg m rnţlor galben şi roşu eforliiri creatoare şi mai sn -
ganizaţiilor de partid in unele patriotice de a spori producţia brilor comitetului li s-au re cord că disciplina dc produc ter mult mai viu şi mai dina sionale superioare. rle fier" prin care se preconi lin iile penlru valorificarea re
locuri de muncă. Biroul co de cărbune prin muncă bărbă partizat răspunderi concrete ţie trebuie asigurată nu numai mic. pentru că efectul stimula ' Dintre tinerii care-şî aduc zează imporlanle economii. Tot. zervelor existente în interi -
mitetului orăşenesc, analizind tească şi eroică — a continuat pentru fiecare obiectiv care pe baza muncii de lămurire, ci tiv al întrecerii este cu allt un aport deosebit în produc dintre tincni spcrialisii amin rut u n ită ţi. In special ţn e i
secretarul comitetului de par urma să intre în funcţiune. Dc mai rrarc.>ni cit ea cuprinde
cauzele unor deficiente p ri şi prin conslringere. că cei ca ţie so remarcă lăcătuşul Vasi- tim pe inginera Zamfira Huţa specialişti sînt chemaţi să i
tid de la E. M. Lupeni. Am asemenea, cadrelor tehnico-in- in mod real o masă (îi mai I le Perla. Mihai Cotai. do la
vind exercitarea controlului căutat, să încredinţăm fiecărui gincreşiî li s-au precizat mai re săvîrşesc abateri dc la dis largă de oameni. || maşina de coordonare, strun rare a contribuit în cnrlnil u- ^.o|vo mal prompt probleme)-»
de partid asupra aclivilătii e membru de partid mai vechi, bine îndatoririle pe linie de ciplina muncii, de Ia normele ii garul Teodor Itiiciuman şi irc nuî colectiv, la elaborarea stu de stringentă actualitate ...
diului „Aplicarea lustruirii o-
care încă Ic mai ridică proce
conomice a ajuns la concluzia cu experienţă în minerit şi în produeţe... d© Whnica i« cn rlta tii trebuie M. CRISTtSCU " zorul Tiheriu Olteanu. La ma lcr Iro l11icc la confecţionarea sul de producţie.