Page 85 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 85
w w
Convorbiri între dele
PR O LETAR I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V A Î
gaţiile guvernamen
tale ale R.S. România
şi R.P.D. Coreene
La Consiliul de M iniştri au început sîmbălă convor
birile între delegaţia guvernamentala a Republicii So
cialiste România si delegaţia guvernamentala a Republi
cii Populare Democrate Coreene privind dezvoltarea în
continuare a relaţiilo r economice şi tchnico-şiiinlilice
şi a schimburilor de m ăriuri dintre cele două tari.
Delegaţia româna este condusa de Iosif Banc. mem
bru supleant al Comitetului Executiv al CiC. al P.C.R..
vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri, iar cea coreea
na de Zăng Zun Thck. membru supleant al Comitetului
Politic al C.C. ol Partidului Muncii din Coreea, vice
preşedinte al Cabinetului de M iniştri al R.P.D, Coreene.
In alocuţiunile rostite cu acest prilej conducătorii ce
lor două delegaţii guvernamentale au reliefat dorinţa
comuna şi posibilităţile de extindere în continuare a
colaborării economice şi tehnico-ştiintiiice dintre Româ-
nio şi R.P-D. Coreeana.
La convorbiri partîcipâ hang lăng Săp. ambasadorul
Republicii Populare Democrate Coreene Ja Bucureşti.
f Agerpres)
Adunările generale ale salariaţilor
Vizita tovarăşului
i:\ iii iinSllliCIIAM - Nicolae Ceauşescu la noi obiective
de construcţie in Mangalia Nord
trâsături dominante ale
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. forează, toarnă cimentul fun ministrul, cu specialiştii, s-au
secretar general al Partidului daţiei. axat pe probleme deosebit de
Comunist Român, preşedintele O ultimă privire asupra lar importante pentru dezvoltarea
Consiliului de Stal, aflat la gului golf al Mangaliei Nord, rapidă şi modernă a indus
producţiei de metal Mangalia Nord, $I-a consacrat a cărui plajă, la această oră triei materialelor de construc
dupâ-amiaza de slmbăilâ, vizi
tîrzie. este încă populată de
ţii, care să satisfacă cerinţele
tării şantierului unde a înce
put, cu numai o lună de zile turişti. crescînde determinate de pro
Conducătorii de partid şi de
gramul amplu de
investiţii
In urmă, construcţia unei noi stat se Îndreaptă apoi spre productive, de construcţii de
staţiuni de odihnă, denumită clădirea care adăposteşte o obiective social-cullurale. Ma
Anul acesta, concomitent cu turnare la ofelărlf. Diminuarea „O lim p*. expoziţie a materialelor de terialele noi prezentate în ex
sporirea volumului, la C.S. H u cheltuielilor materiale de pro La această vizită au luat construcţii, produse de indus poziţie au la bază materii p ri
nedoara s-au Îmbunătăţii struc ducţie si creşterea productivi parte tovarăşii Ilie Verdeţ, tria noastră sau aflate în curs me care înlocuiesc metalul şi
tura producţiei şi performante tăţii muncii cu 3 340 le| pe Maxim Bergliianu, Dumitru de asimilare. Multe din aceste lemnăria, aducînd importante
le tehnico-economice ale pro salariat se reflectă în reduce Popescu, Vasile Palilineţ. materiale sînt cunoscute pe reduceri de preturi şi creînd
duselor siderurgice, prin creş rea cheltuielilor la 1 000 lei şantierele Industriale şi de lo posibilitatea realizării unor
terea nivelului lor calitativ. producţie marfă cu 5,12 lei fată Situat în imediata vecinăta cuinţe din întreaga {ară. A l noi sortimente.
S-au elaborat 10 noi mărci de de plan, în obţinerea pe ansam te a staţiunii Neptun, domi- tele care se remarcă prin va Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
oteluri cu caracteristici supe blul combinatului a 27 m ilioa nînd de pe o coastă dc deal rietate, aspect plăcut şl preţ a dat indicaţii să se accele
rioare, a sporit numărul tipo- ne lei beneficii suplimentare. celelalte aşezări turistice ale de cost scăzut, sînt menite să reze ritm ul asimilării acestor
dimensiunilor de laminate. Pon Progresele dobindlte sînt Mangaliei Nord, „O lim pul" va ridice la un nivel şi mal înalt produse, valorificîndu-se în
colierului
întregi frumuseţile
derea otelurilor aliate a ajuns totuşi Insuficiente fată de de staţiuni cu noi clădiri, eficienta acestei ramuri indus acest scop noi materii prime
la 6.51 la suta fată de 4.73 la posibilităţile reale ş( soli conferind şi mai multă varie triale. ieftine, indigene, deşeuri exis
sută în anul trecut, s-a majo citările economiei naţionale. tate arhitecturii din această Prezentînd expoziţia tovară tente în numeroase întreprin
rat procentul otelurilor carbon Formullnd această conclu 2onă a litoralului. Noua sta şului Nicolae Ceauşescu şi ce deri si care se pretează 1a
superioare, Aceste îmbunătăţiri zie, darea de seamă şi ţiune va depăşi — în final —- lo rla lţi conducători de partid transformarea ior în materiale
au creat condiţii pentru satisfa participanţii la dezbaterile adu 7 000 de locuri, dispuse în 7 şi de stat, m inistrul industriei de construcţie.
cerea mai deplină a cerinţelor nării generale a salariaţilor au hoteluri de 15 nivele. Acum, materialelor de construcţii, In această ordine de idei,
diversificate de metal ale e r.perat cu incisivitate în sfera pe proaspătul şantier, se lu Traian Ispas, a insistat îndeo secretarul general al partidu
conomici, precum Şi posibili neajunsurilor manifestate In crează la fundaţii ! cu otit sebi asupra materialelor desti lui a insistat asupra căutării
tăţi mai mari de livrare la ex activitatea combinatului, evi mai surprinzător apare ştirea nate lucrărilor de finisaj st de soluţii pentru înlocuirea u
port. denţiind existenta unor consi că întregul complex va îl ga slructurâ a construcţiilor. nor materiale ce se procură
Ansamblul îm bunătăţirilor derabile resurse insuficient ta In mai puţin de un an de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din Import şi pe care cerceta
calitative în toate comparti puse în valoare. zile — termenul de intrare în în discuţiile cu specialiştii rea şl industria noastră au po
mentele producţiei, conjugale In sectorul furnale-aglo- circuitul turistic fiind luna mai prezenţi, s-a interesat de mo sibilităţi să le realizeze.
cu eforturile pentru folosirea morare, încălcarea disciplinei 1971. Uimeşte, in acelaşi timp, dul In care unităţile ministe V izita tovarăşului Nicolae
intensivă a potenţialului teh tehnologice sf de muncă, pre numărul redus de lucrători pe rului asigură materialele ne Ceauşescu, a celorlalţi condu
nic. material şi uman al cnm- ocuparea nesatisfăcătoare pen şantier. Aceasta se explică cesare lucrărilor aflate în curs cători de partid şi de stat pe
hinalului, au determinat pro tru conducerea proceselor de prin folosirea, de către con şi a celor din planurile de şantierul zonei de extindere a
grese evidente pe linia creşle- producţie au avut ca efect structorii Trustului „Carpalî“ , perspectivă- Cu acest prilej, construcţiilor turistice de la
vj( eficientei economice. Intre funcţionarea defectuoasă a fur a unor moderne maşini de ex s-a arătat că producţia de ci Mangalia Nord, discuţiile de
altele se relevă că. fată de pe nalelor. prcrvocînd la semestru cavare. şi. turnare o betonului ment asigură necesităţile, că lucru avute cu conducerea
rioada corespunzătoare a anu o restantă de 40 000 tone fontă la fundaţii, care asigură o in viitorul apropiat aceasta M inisterului Industriei Mate
lui trecut, volumul Droducliei sl un consum suplimentar de înaltă productivitate a muncii. va creste substantial, prin In rialelor de Construcţii, reco
globale obţinut la 1 000 lei fon peste 13 000 tone cocs. Lichida Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trarea în funcţiune a unor noi mandările făcute cu acest pri
duri fixe şl circulante a sporit rea minusului de producţie şl s-a oprit in fata agregatelor capacităţi. lej, se înscriu în practica con
cu 49 lei. iar viteza de rotatîe recuperarea Integrală a cocsu Combinatul siderurgic Hunedoara, cetate a oţelului românesc. aflate in lucru, a cerut detalii Au fost prezentate apoi pro stantă a secretarului general
a mijloacelor circulante s-a lui consumat slnt posibile nu Foto: V. ONOIU asupra randamentului lor. Di duse şi elemente din materia al partidului, a conducerii
accelerat cu 0 4 zile la un ciclu mai printr-o activitate irepro rectorul general al tTustuluf, le plastice, clemente prefabri partidului şl statului de a se
complet de producţie. şabilă a fum aliştîlor. In acest Erdely Andrei, a informat că cate, produse hldroizolante, interesa la fata Jocului de ac
Acţiunile desfăşurate fn sens. inginerul $ef Oleg Bublik pe şantier se folosesc forajul moteriale de ceramică şl zi tivitatea tuturor sectoarelor,
munca
combinat pentru reducerea a arătat că In fiecare furnal şi turnarea cimentului în sta dărie. îndrumîndu-le permanentă spre
a
promovarea
re umedă, ca sî forarea usca
Un loc aparte în expoziţie
cheltuielilor materiale de pro s-au stabilit intensităţile opti Incepînd de astăzi, tă — cea mai adecvată în l-au ocupat noile materiale noului, a tot ce este valoros
ducţie se concretizează în me de ardere, numărul descăr- condiţiile de sol ‘’existente. destinate finisării lucrărilor de pentru progresul economiei
micşorarea consumurilor spe Una din maşini „F. A. 12“ construcţii. tării şf ridicarea nivelului de
viată al poporului nostru.
cifice, unde s-au obţinut eco LAURENTIU VISKI este realizată la uzinele din Discuţiile avute de secre
o nouă rubrică în ziarul nostru Tîrgovişte, care, pe măsură ce tarul general al partidului cu
nomii efective de 2 535 tone (Agerpresţ
cors mărunt la aglomerare,
1 300 lone de metal la lami (Commuare m pog. a.n2*a)
noare. 605 tone de utilaj de
lit LA CITITORI LA REDACŢIE... I Pe şantierele tineretului, noi I
serii şi-au încheiat activitatea |
Ieri, pe şantierul tineretului din municipiul Deva, j \ TELEX
şl-au Încheiat activitatea seriile de elevi utecfştl
de
...D t LA RLDACTIL LA CITITORI la liceul „Decebal *. El au oblinut rezultate deosebi- i j r t
te,
„Cetate*
la
degajarea
îucrind
pe
stadionul
pistelor de nămol precum şl la gazonarea terenului j i
de joc, contribuind la darea cil mai rapidă in io- ■ \ încheierea conferinţei
Redacţia doreşte prin aceasta rubrică inspirat de cotidianul vieţii noastre so losintă a terenului distrus de apele revărsate ale M u- I I I N T E R N A T I O N A L E I
reşulul. Un alt grup a lucrat la curăţirea şl amena-
să întreţină o permanentă şi fructuoasă jarea drum ului de acces spre cctale. 1 j , 1 .E D U C A Ţ I A C O P I L U L U I t
IN F A T A P R O G R E S U L U I
legătură cu cititorii ziarului. Informaţie, cialiste. Rubrica este a dumneavoastră, l Ş T IIN Ţ E I Şl T E H N IC II
*
opinie, dezbateri - intr-un cadru larg. la dispoziţia dumneavoastră. Ieri şl-a încheiat, de asemenea, activitatea şl seria ! ! i C O N T E M P O R A N E "
de pe şantierul tineretului de la Haţeg, alcătuită din | Sîmboto, în ultima zi a
elevi ai celor două licee de cultură generală din I Conferinţei internaţionale .
Azi puteţi citi: { j Cîmeştl-CIopotlva. amenajarea drum ului j t „Educaţia copilului în feţe i
Hunedoara, care au lucrat la
; progresului ştiinţei şi tehnicii 1
} contemporane", Q |ual cu. }
\ ' reprezentant \
# CITEVA RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂ 0 SATIRA DUMINICALA ;
; al UNESCO fa această reu- i
RILE ADRESATE REDACŢIEI ; i mune. Virgiiiu Radulian, pre< )
• SPORT ;
\ şedinţele Consiliului naţional \
6 CE REZOLVĂRI AU FOST DATE SE
O INFORMAŢII UTILE. [ al organizaţiei pionierilor, e \
SIZĂRILOR DV. ; . ! daţ apoi citire Comunicatului i
ţ Privind desfăşurarea Conferim *
Q SPICUIRI DIN POŞTA DE IERI ; Adresăm cititorilor noştri rugămintea
La întreţinerea şi repararea fa timp şi de calitate a ma l (ei. In continuare au luat cu- \
şinilor şi utilajelor productive de la întreprinderea MViscoia" O MIGDALE AMARE PENTRU O DU să ne scrie despre ceea ce doresc să { vntul Tibor lakaios şi Rene i
Lupeni, o contribuţie deosebită o aduce muncitorul strungar MINICA DULCE ; găsească în continuare în ziar. . Vincent, membrii delegaţiei /
Petru Poenar. Foto s N. GHENA . Comitetului internaţional al '
> mişcării de copii şi adoles- \
\ cenţi şi Franci* Wattier, secre.
, tor general ol Comitetului în- '
1 lernaţional pentru iniţierea in \
\ Jhinţă şi dezvoltarea activitâ- l
Tată de contractele încheia tare si depozitare a furajelor, l Rlor ştiinţifice extraşcolare, }
te, ia sfirşitul prim ului semes Recuperarea restanţelor la pentru a evita neajunsurile , care dat o înaltă apre- '
tru cooperativele agricole din semnalate pînă acum în p ri ) ciere rezultatelor obţinute de \
judeţ s-au prezentat cu o res vinţa hrănirli animalelor. E i organizaţia pionierilor din tara 1
tantă la livrarea laptelui de xistenta. la fiecare din unită i noastră în domeniul educării '
peste 900 000 J, ceea ce echi ţile amintite, a zeci şi sute de > copiilor în spiritul ştiîntei şi \
valează cu producţia medie li tone de nuareluri nerecoltate \ tehnicii contemporane, pen- i
vrată în decurs de aproape producţia de lapte reclamă sau netransportate din cîmp \ |ru stimularea aptitudinilor '
două luni. Ca urmare, venitu denotă că din deficientele ma ] lor creatoare. Comitetul in- \
rile planificate a se realiza nifestate nu s-au tras învăţă I ternaţional al mişcării pentru l
din seclorul zootehnic au fost mintele cuvenite. \ C°P‘‘ adolescenţi 0 cenfe- *
diminuate cu peste 1500 000 Totodată.neîndeplinirea con i rit, cu acest prilej, ca semn \
lei. măsuri eficiente în toate tractelor evidenţiază Insufici 1 de preţuire, Consiliului na- i
Fire$te. se pune întrebarea t enta preocupare a consiliilor \ t»onoi al organizaţiei pionieri. '
căror cauze se datoreşle o a ( o dlr\ ^Publica Socialistă \
semenea situaţie ? Încercarea populare comunale şi a spe ; România, diplome de onoare, I
de a da totul pe seama cala cialiştilor de la Direcţia agri ţ Cuvintul de închidere a Iu- ;
m ităţilor naturale nu are nici fermele de animale! colă Judeţeană' pentru înfăptu < erorilor Conferinţei a fost ros- \
un suport temeinic. Ea este irea indicatorilor de plan si 1 bt de Virgiiiu Radulian. ţ
infirmată de faptul că dintre
unităţile cu rezultate bune se realizarea veniturilor băneşti i C O M P L E X U L S A N A T O R IA I
detaşează C.A.P, Simen a. un din organizatoric şi carenţe în predafi s-au livrat în medie şî-a îndeplinit sarcina contrac planificate din sectorul creş ' „T F C H IR G H IO L " \
de s-a înregistrat o depăşire furajarea animalelor, mai ales abia 3 622 1. Nici chiar în lu tuală cu peste 25 000 I lapte, terii animalelor. \ La Techirghiol a început i
de peste 40 000 l lapte lată in perioada de stabulatie. l.a nile de v irf — mai şi iunie — iac fermele de la C.A.P. To Redresarea producţiei de ^ construcţia unui comple* sa- ’
de prevederile contractuale. toate acestea se adaugă sla nu s-a depăşit cantitatea de ; teşii Şi Rîu Alb au fiecare nc- , natorial. Noul edificiu bal- ^
Deşi această cooperativă a ba preocupare a consiliilor de 7 500 I lapte marfă, ceea ce realizate prevederile cu mai laple se pune cu maximă a- ) near, situat pe malul lacului \
îosl greu lovită de inundaţii, conducere, a cadrelor tehnice denotă că, merglndu-se in mult dc 22 000 1 lapte Restan cuitalc. avind In vedere că ţ cu acelaşi nume, va avea o !
consiliul de conducere şi ca Si şefilor de ferme pentru îm tr-un asemenea ritm. anul a- te serioase — cile 40-70 pro plnă acum nu s-a îndeplinit • capacitate de 850 de paturi. )
drele tehnice au găsit resurse bunătăţirea indicelui de na cesla ar trebui să mai aibă cente comparativ cu obligoll- nici 40 la sută din planul a- } un bloc alimentar propriu şi ^
nu numai pentru a-si îndepli talitate şi realizarea efective de acum încolo cel puţin 11 ilc asumate prin contracte — ) un oaviiion de tratamente cu ţ
ni obligaţiile asumate prin lor de vaci planificate. luni pentru ca sl cooperatorii s-au înregistrat si la C.A.P. imol. Ce garanţii se oferă in i secţii de balneo, electro, hidro, '
contract, ci si pentru a livra Neajunsurile amintite îşi din Sînlămăria-Orlca să-şi o- Rîu de Mori. Sălasu de Sus. să pentru recuperarea restan ; şi nărr.olo-terapie, secţie de \
suplimentar cant i Lăţ i aprecia găsesc o expresie concretă in nore/.e obligaţiile asumate? De l.ăpugiu. Pui. Ruşi, Breiea Ro telor 7 fală întrebarea la care \ gimnastică medicală şi ca- l
bile de lapte. cazul cooperativei agricole asemenea deşi cooperativii a mână si altele. poale si trebuie să răspundă ţ binet de masaje, care vor asi- ]
O analiză atentă a factorilor din Sinlămâria-Orlca, unitate gricolă din Unirea nu a su Revenind ssupra cauzelor Direcţia agricolă judeţeană şi < gura zilnic pacienţilor peste S
care au influenţai negativ re care are o reslantă de peste ferit pierderi dc proporţii de realizărilor nesalisfăcăloare la ) 2 600 de proceduri,
zultatele evidenţiază că în ac 29 000 1 lapte. Un calcul su pe urma calalmViIilor natura producţia dc lapte marlă. se U.J.C.A.P. »
tivitatea unor ferme de anima mar arată că lunar, fată de le. ferma zootehnică cu ges impune atenţiei necesitatea in
le au existat deficienţe de or 8 533 1 lapte care trebuiau tiune economica internă nu tensificării acţiunilor de recol N. TIRCOB