Page 89 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 89
PR O LETAR I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I - V A !
î
PAGINA A IV-A
i Vizita delegaţiei militare 5 5
I Convorbiri sovieto-vest- 1
române în R .P . Chineză
germane
Comunicatul Congresului
I
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL POR. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Uniunii Socialiste Arabe I
Curier, Atlas
!
!
ANUL XXII. Nr. 4838 MARTI 28 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI > W / / / / / # / / / / / / / / / / / / / W / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / W / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / W / / * 1
Acordul global în proiectare şi construcţii
n nun pi 7 ivii limit
PlRGHIE EFICIENTĂ DE CO TELEX
Fabrica chimici Orăştle ultimele tone de metal din prevederile planului de produc
ţie pe 7 luni.
S-a Imbogiţit, în acelaşi timp. şl nomenclatorul sorti
Colectivul de munci de la Fabrica chim ici Oriştie a mentelor prin asimilarea de noi mire! de oteluri cu carac . PIONIERI ROMANI DISTINŞI
îndeplinit planul pe 7 luni Ia producţia globali şl produc*
INTERESARE ÎN DEVANSAREA ţla m ărfi vlnduti şl Încasaţi cu 6 zile înainte de termen. îndeplinirea şl depişirea ritm ici a sarcinilor de producţie ' A COMITETULUI L
teristici superioare, destinate fabrlcirll dc utilaje şi insta
CU DIPLOMA de o n o a r e
lat!! pentru Industria petrolieri şl constructoare de maşini,
De la începutul anului, chimlştil de la O riştie au realizat
suplimentar 343 tone de produse din mase plastice, 20 tone
de plgmen(l metalici şl piese de schimb în valoare de s-au asigurat cu cheltuieli mal mici decll cele previzute. 1 INTERNATIONAL PENTRU .
COPII Şl ADOLESCENŢI
800 000 lei. Sporul de producţie s-a obţinut In cea mai ma fapt concretizat In realizarea a peste 1 300 000 Iei economii 1 In cadrul unei festivităţi,
la preţul de cost.
re parte pe scama creşterii productlvltitil muncii. Paralel
PUNERII OBIECTIVELOR F.C. Oriştie, In semestrul I. a obţinut 632000 lei economii Laminorul de 800 mm al C.S.H. care a avut loc luni diminea
o i aceste realizirl cantitative, colectivul de munci de la
ţa, la Consiliul Naţional al
suplimentare la preţul de cost şl 1,7 milioane lei beneficii I Organizaţiei pionierilor, Rene
peste plan. Şl la laminorul de 800 mm. unde se prelucreazi pro Vincent, preşedintele Comite
ducţia de oţeluri aliate, elaborate tn combinatul hunedo- tului internaţional al mişcării
rean, s-a îndeplinit feri planul de producţie pe 7 luni. Co
pentru copii şi adolescenţi, a
IN FUNCŢIUNE Oţeliria electrici Hunedoara lectivul acestui agregat a dat de la începutul Iul iulie tn » inminat diploma de onoart a
medie, zilnic, clte 50 tone de laminate peste sarcinile sta
acestei organizaţii unui grup
Colectivul oţelirlel electrice de la Combinatul siderur
gic Hunedoara a elaborat ieri. In primul schimb de lucru, bilite. de 10 pionieri români, care,
în timpul inundaţiilor din
j primăvara acestui an, s-au
Creşterea In ritmuri şi pro pe baza noilor tarife aprobate. distins prin acte de deosebit
porţii accentuate a volumului Aceste măsuri au permis intro I curaj şi spirit umanitar.
de investiţii, atit In acest an, ducerea în acord global a în Primii pionieri din ţara
cît mai cu seamă in viitor, tregii activităţi de proiectare Zi de duminică noastră care au primit aceas
necesitatea proiectării şi exe şi de măsurător) topografice, \ tă distincţie sini loan Domşa,
cutării noilor obiective în ter urmînd ca după elaborarea ta
mene reduse şi la un înalt ni rifelor de către organele de I din Teiuş, Daniel Munteanu, 1
din Alba fulia, Vasile Rusu,
vel calilatîv, ridicarea eficien semnate, acordul qlobal să fie ţ Mihai Rusu şi Augustin Sat- 4
tei economice a fondurilor a generalizat şi In activitatea ! mar, din Dej, Ion Cîndea, \
locate au impus adoptarea de geodezie. Freamăt creator in comuna Unirea din Tirnâveni, leronim Pascu,
unor forme perfecţionate de Faptul că această formă de din Sighişoara, Gheorghe \
organizare şi cointeresare In remunerare a mobilizat toate Bone, Gheorghe Tişe şi Vasi-
activitatea de proiectare şi cadrele tehnice din institut la fe Octavian, din Satu Mare. i
constructii-montaj. Pe baza o muncă asiduă, cu accent deo Felicitindu-i pe cei sărbăto
măsurilor stabilite în acest sebit pe Îmbunătăţirea soluţii Arototoorele ceasului nu ara- tul celor o sută de hectare pe tul troctoarelor şi ol rabatoare-
faptele j
scop de conducerea de partid lor de proiectare, lasă să se Iau Iaca ora 7, cînd am păşit care sintem nevoiţi să le re (or s-o revârsot din lanurile lu riţi, Rene Vincent a subliniat,
printre
altele, că
şi de stat, a experimentărilor întrevadă că rezultatele finale în vatra localităţii de pe malul coltăm manual - a precizai se ate cu osolt. S-a constatat că demne de laudă, sâvirşite de \
făcute, s-a trecut la extinderea vor fi bune. Aceasta trebuie Galbenei. Care • pulsul vieţii, cretarul de partid. pe una din combine e minus un j copii in timpul calamităţilor
si generalizarea organizării şi să constituie un exemplu demn cu ce se ocupă oamenii şi ce li ...S-au râspîndit pe la brigăzi un om. A urcot preşedintele naturale slnt un rezultat al \
remunerării muncii în acord de urmat şi pentru Institutul se oferă în acest centru de şi nu i-am mal intîlni! decit pe cooperotivei, şi a coborît abia educaţiei pe care o primesc \
global în toate unităţile de de cercetări $i proiectări mi comună într-o zi de duminica ? la orele 10, cind spârgînd geono după masă, cind celor 70 de 1
proiectare şi de construclii-mon- niere pentru huilă din cadrul - iată întrebările la care ne norilor rozele soarelui nu făcut I din partea profesorilor, \
la j. Ceritralei cărbunelui Petro propuneam să găsim aici un pămîntenilor cu ochiul. PETRE FARCAŞIU ! instructorilor şi comandanţi
lor de pionieri, ca şi din par \
Concepută şi aplicată la o şani şl Unitatea de proiectare răspuns. - La combine, haideţi la com
diversitate foarte mare de lu şl devize din cadrul Centralei a sediul C.A.P. i-am în- bine că, se poate secera ! în I tea familiilor lor.
Virgiliu
Radulian. preşe
crări. această nouă formă de minereurilor neferoase Deva. L tilnit pe tovarăşii Pompi- dintele Consiliului Naţional \
ralarizare asigură o concor Este adevărat că la Petroşani liu Tăşală - primarul co demnul o trecut co un freomăt Continuau, in rog. o J-o)
dantă optimă Intre operaţiu din luna Iulie a Început elabo munei, pe Gheorghe Dragota, pe uliţe şi in scurt timp zgomo a! Organizaţiei pionierilor, a \
nile ce se execută la un obiec rarea unor studii tehnico-eco- preşedintele cooperatorilor, La- mulţumit pentru diplomele de
tiv, corelează mai ludicîos nomice pe baza acordului dîslau Bolea, secretarul comite \ onoare acordate pionierilor \
cantitatea de muncă depusă global, dar aceste înce tului de partid şi contobilul Con români. s
de formaţiile de lucru şi cîşti- puturi sfnt încă necon- stantin Babeş, „ Statul major", a- y La festivitate txu asistat
qul realizat de fiecare compo cludenle fată de posibili dunot ad-hoc, lua în discuţie La U.U.M . Petroşani Francis Wattier, secretar ge t
nent al echipei, stimulează In- tăţile existente în acest sens noua situaţie creată prin că I neral al Comitetului Interna
freq colectivul In accelerarea în institut. Cît priveşte U.P.D. tional pentru iniţierea în silin ţ
riImului de execuţie, creşterea Deva, aici nici nu există create derea ploii din timpul nopţii. Se extinde producţia proprie \ \ ţă şi dezvoltarea activităţilor
iniţial căzuse :
Planul stabilit
calităţii lucrărilor Şi, In final, condiţiile necesare introducerii trebuiau luate noi măsuri. ştiinţifice eztrascolare, condu
devansarea punerii in funcţiu acordului global. In această \ cători ai Organizaţiei pionie
ne a obiectivelor. situaţie necotfespunzâtoare, con - Lo brigada din Tuştea e de utilaje moderne de susţinere \ rilor, cadre didactice. \
Pentru a răspunde acestor siliile de administraţie aie bine ca cele trei tractoare să s
deziderate majore ale procesu treacă la aratul mîriştei. Cu com Colectivul Uzinei de utilaj minier din Petroşani a \ LUCRĂRI DE EXTINDERE
lui de materializare a Investi C. C. Petroşani si C. M. N. binele nu se poate intra in la inclus recent in labrlcaţle un lol de 500 siripi de con LA UZINA DE ALUMINIU \
ţiilor. introducerea acordului Deva trebuie să Intervină nul umed !, a fost de părere pri cepţie Şl construcţie românească, destinaţi susţinerii SLATINA
global In unităţile de proiec cu măsuri urgente $1 efica marul comunei. fn subteran. Extinderea armăturilor metalice în subte
tare şi de construcţii din judeţ ce pentru elaborarea nor - E bine co remorco să con ran. ca urmare a creării unei producţii proprii de uti , In cadrul etapei a 4-a de \
a fost precedată de o seamă melor şi tarifelor necesare a- tinue tronsportul baloţilor de pe laje moderne de susţinere, a dus la reducerea consu ’ dezvoltare a uzinei de atu- y
de măsuri pregătitoare. La In plicâril acordului qlobal In ce- cele 20 de hectore unde poiele mului speciile de lemn, planlllcat pe ansamblul Cen ţ miniu din Slatina, a început ,
stitutul de proiectare judeţean s-au balotot, a completat pre tralei cărbunelui din Petroşani, cu circa 1 mc de lemn t, construcţia a două hale de y
s-a făcut o prelucrare qcnera- ie două unilăti de proiectare şedintele C.A.P. la flecare 1 000 tone de cărbune extras- electroliză, care vor spori cu |
lă a principiilor acordului qlo- ce le coordonează. - Aici, lo Unirea, vom lucra Uzina din Petroşani va asimila fn curind, in produc i 50 000 tone aluminiu pe an \
bal. după care s-a trecut la ţia curentă, noi tipuri dc utilaje miniere şi piese de \ producţia actuală a uzinei. t
elaborarea tarifelor de decon Ing. MINICA NEAGOE la lopătatul boobelor depuse la schimb care sini procurate, in momentul de fată, pe . Spre deosebire de celelal-
tare a lucrărilor de proiectare. activist al Comitetului judeţean magazie şi vom mobiliza oame calea Importului. (Agerpres) ’ le 4 hale de electroliză care 1
?-au stabilit şefii de proiecte de partid nii, pentru miine, să lasă la lo \ au fiecare 176 cuve de cite 63 \
si circulaţia noilor documente y kifoamperi, noile construcţii i
vor dispune, în final, de cile '
de evidentă. De asemenea, se La hala de prelungire a laminorului de 800 mm, lucrârile
executate de I.C.S.H. avansează xi de xi. In foto : un aspect din ’ 124 cuve avînd 83 kiloamperi, t
recalculează producţia qlobală (Continuare in pag. a 2* a) limpul turnârjj planşeului. \ ceea ce face ca pe un spa- \
şi ceilalţi Indicatori economici ţiu productiv restrîns să se l
‘ concentreze o capacitate spo- *
\ rită de producţie.
Deputaţii raportează despre 1 PROCEDEU NOU DE
\ OBŢINERE A COCSULUI
Pe baza studiilor efectuate
In pagina a ll-a activitatea lor în circumscripţii . i de specialiştii Institutului de I
cercetări metalurgice, în co
' laborare cu un grup de in- \
la
gineri şi tehnicieni de
Comisiile pe Ca organisme larg repre con>făt.urii. depui aţii au infor bca este in stare proastă : se 1 \ Combinatul siderurgic Reşiţa, i
zentative, care poartă respon mat cum au fost rezolvate cer mai multe eforturi pentru la cocseria combinatului a
sabilitatea fată de modul cum propunerile făcute dc cetăţeni, asiqurarea In condiţii mai bu 1
probleme—cadru deputaţii işi îndeplinesc man ce acţiuni s-au Intr«*prms I de ne a apei potabile şi apei cal ’ fost aplicat un procedeu nou
obţinerea cocsului \
datul, consiliile locale ale asemenea, fiecare deputat a de în oraş. \ ■ privind \
prin înlocuirea degresanţilor
Ca obiective pe care depu
propice de activi Frontului Unităţii Socialiste relatat despre problemele taţii sa‘ le aibă în vedere, au 1 clasici cu praf volant de lur- \
orqanizează. periodic,
consfă
tuiri de lucru cu aceştia. Du care se ridică in circumscrip fost recomandate : intensifica \ nai.
ţia sa.
l
Experimentările au relevat \
zare a tuturor minică, a avut loc o aseme Deputaţii au arătat, printre rea lucrărilor de qospodărire 1 o creştere a rezistenţei me- \
deputaţii
nea consfătuire cu
sprijinirea
si înfrumuseţare.
14 indice Micum şi reduce s
judeţeni la Brad, la care a altele, că in aprovizionarea şi C.A.P. în dezvoltarea zooteh \ canice a cocsului de la 10 la
deservirea populaţiei din lo
membrilor participat tovarăşul Gheorghe calităţile de pe Crişu) Alb sini niei si asiqurarea furajelor, y
Călinescu, şeful secţiei orga unele goluri — cerînd condu urmărirea modului cum stnt . rea preţului de cost cu peste
nizatorice a Comitetului jude soluţionate cerinţele popu Combinatul siderurgic se integrează armonios in panoramicul urbanistic hunedorean. 1 7 la sulă. Utilizarea pe scară
organelor alese ţean de partid, membru al cerii U.J.C.C. să controleze laţiei. Totodată, s-au făcut re \ industrială a prafului volant
biroului executiv al Frontului mai des unităţile cooperaţiei comandări privind metodele de Foto : V. ONOIU . de furnal va duce la reali
Unităţii Socialiste. In cadrul de consum ; drumul de la Ţe- lucru ale deputaţilor. * zarea unor economii în va- t
\ loare de circa 6 miiioane lei.
\ SUCCESE ALE
y TENISMANILOR ROMANI
Au trecut mai bine de trei qere a păioaselor, executarea y Tenismanii români llie
săplămîni de cind în coopera arăturilor si jnsăminţarea cul „Serbările i Năstase şi Ion Tiriac au re*
tivele agricole s-a început RECOLTĂRILE MERG ANEVOIE, turilor succesive. Este lesne de ' purtai un remarcabil succes
recoltatul păioaselor. Firesc înţeles proporţia pierderilor \ în cadrul turneului interna
era ca la această dată, prin lntr-o astfel de situaţie. marii“ I y ţional de la Cincinnali ter- t
folosirea din plin a timpului încheierea grabnică a strîn- minind învingători in proba
favorabil, a forţelor si mijloa qerii recoltei fiind o acţiune \ de dublu bărbaţi. In finală i
celor existente, campania de ÎNSÂMÎNŢÂRILE ŞI MAI ŞI... de interes naţional, care pri Luni seară, pe litoral a j y (o reeditare a celei disputate \
seceriş să fie. daca nu înche veşte plinea întrequlul popor, Început tradiţionala mani- ! in urmă cu o săptămină la \
iată, cel puţin aproape de ter nu mai suferă nici o aminare. festarc artistică „Serbările | ' Washiglon) perechea română
minare. In decurs de 10 zile, Printr-o mobilizare de masă m ărir care a debutai cii ! y a jucat excelent şi s-a re \
numai reallzînd norma pe fie este posibil şi necesar totoda „Carnavalul Tomisulul“ . la \ . vanşat în faţa cuplului sud- \
care combină se putea recolta tă ca întreaga recoltă să ajun Constanţa. La Eforie Sud a j african Bob Hewiit-Fred
producţia de pe mal mult de gă in hambare pînă la sfîrşitul fost organizai, de asemenea, j \ McMilIan pe care l-a învins \
8 000 ha, ceea ce reprezenta ... şi de-o să meargă tot aşa, acestei săptămtni. un carnaval şl un simpozion j t cu 6-3, 6-4.
peste 60 de procente din su Evitarea oricăror pierderi Intitulate „Omul şi marca1*. j : * t
prafaţa cultivată cu cereale din producţie — cerinţă de In bogatul program al j In urma rezultatelor înre-
păioase. maximă însemnătate pentru „Serbărilor mării“ slnt în ' gistrate (a acest turneu, in t
Stadiul efectuării secerişului înlăturarea paqubelor provo scrise carnavaluri, spectaco y clasamentul Marelui premiu t
le, concursuri artistice
şl
— plnâ la data de 26 iulie a c. ne prinde iarna-n la n ! cate de calamităţile naturale . internaţional „Pepsi Cola"
la cultura griului, lucrarea s-a — implică o răspundere deo sportive, simpozioane şl ex conduce americanul Cliff
poziţii.
realizat pe mal puţin de 35 la sebită din partea comitetelor Pentru a crea o ambianţă \ Richey cu 21 de puncte urmat
sută din prevederi — nu poa de partid, a conducerilor dc d l mal plăcută acestor ser ^ de Georges Goven (Franţa),
le ii considerai nici pe depar $1 tnsăniînţarea culturilor suc prafeţele pe oare secerişul s-a alte cooperative însă consi Sîntandrei. seceratul s-a reali unităţi si cadrelor tehnice pri bări estivale, pe principale
Jan Kodes (Cehoslovacia) -
te ca satlsiăcător. Folosirea cesive. In ullimele 10 zile s-au făcut mecanizat şi cele arat/>. liile de conducere iqnorează zat pe 110 ha. Începerea ară vind intensificarea ritmului de ' nrubii cu c;te 19 puncte, Ken
le artere ale staţiunilor se
combinelor cu randament scă- arat mai puţin de 600 ha, su Slnt unele cooperative aqrî- in mod nepermis îndeplinirea turilor a rămas Insă sub sem lucru şi realizarea unor viteze pregătesc numeroase surprî- j y Rosewall (Australia) - 18
zuL se reflectă In faptul ca re prafaţă care se poate realiza cole — Boz. Orăstie, Pricaz. sarcinilor ce le revin privind nul întrebării. Decalaje de clte zilnice maxime la toate ac ze ca : faleza sirenelor şi I l puncte, Ze'iko Fronulovici
coltatul mecanizat al orzului cu 200 tractoare înlr-o slnqu- Tebea ş.a. — unde munca s-a efectuarea arăturilor şi Insă- 25— 100 ha între recoltări şi ţiunile. Nici orqanelor aqrico- <■
şl qriuluj nu s-a făcut nici pe ră zi (?). Să nu mai vorbim organizat mai bine, reuşin- mlntările în mirişte. Aşa se arături se Inlîlnesc, de aseme le judeţene nu trebuie sa Ic nimfelor, strada mateloţilor, j ' (Iugoslavia) - 17 puncte, lite \
barul veseliei, străzi ale be
Dick
(România),
\ Năstase
3 000 hal de insămînţarea culturilor suc du-se. prin eliberarea terenu prezintă situaţia la CA.P. De nea. (a C.A.P. Ohaba. Romns, fie indiferent faptul că utila ret. laptelui şl fructelor, i
Neajunsurile care persistă cesive. unde din planul stabi lui de snopi $j paie. să se a- va unde. plnă la data de 26 Hestişu Mare, Brad, Buîluri, jele funcţionează doar cu ju străzi ale jucăriilor şl arii- ! y Crealy (Australia) - ambii cu
în activitatea sediilor de me lit nu s-au Îndeplinit nici 10, siqure un front larq de lucru iulie a.c., s-au recoltat păioa- Hărău etc. Un calcul sumar mătate din capacitatea lor. zanatulul, bazare, seri „Ba- cite 16 puncte, John New
canizare slnt evidenţiate, pe pentru mecanizatori. Ca ur demonstrează că, mergîndu-se Iar cooperatorii participă la chus" etc. ) combe (Australia) - 15 ounc-
de alta parte, de rezultatele procente. Aspectele relatate mare. la fiecare din unităţile sele de pe 240 ha, dar nu s-a în ritmul de pînă acum. nici muncă după bunul lor plac. \ te, Arthur Ashe (S.U.A.) - 1
total nemultumltoare înregis oqlindesc existenta unui deca amintite s-a insămîntat po tras ‘nici măcar o brazdă* Pl (n luna august nu se vor pu (Agerpres) 14 puncte etc. I
trate la executarea arăturilor laj de peste 2 000 ha Intre su rumb pe clte 15—20 ha. In nă la aceeaşi dată, la C.A.P, tea Încheia lucrările de strln- N. TIRCOB i
!