Page 90 - Drumul_socialismului_1970_07

B M M n p H B S M n m i « n p s m
DRUMUL SOCIALISMULUI r Nr. «BÍ8 tiţ: MARTI 28 IULIE 1870

Comisiile pe probleme-cadru Beneficii peste pian în transportul

feroviar

La linele primului se­
propice de activizare a tuturor că ale Regionalei de câl le- utilizarea cu maximum de
randament a mijloacelor de
mestru, colectivele de mun­
remorcare si transport, re­
rate Deva au realizat pe­ ducerea consumurilor de
ste prevederile planului un materiale şl combustibil
beneficiu in valoare de şi-au găsit materializarea în
creşterea veniturilor, redu­
Preocuparea
3 280 000 Iei.
membrilor organelor alese continuă pentru îmbunătă­ cerea preţului de cost şl
în creşterea acu­
Implicit
ţirea proceselor de exploa­
tare, optimizarea folosirii mulărilor provenite din
maşinilor şl Instalaţiilor. beneficii.
Participarea tuturor mem­ Pe agenda de lucru pe acest rli organizatorice de partid la
brilor orqanelor alese — al trimestru a comisiei pentru întreprinderea „Vidra" şi I.I.L.
comitetului orăşenesc de par­ propagandă, învăţămînt, ştiinţă şi va acorda sprijin celor
tid. comitetelor din Întreprin­ şi cultură, de pildă, este pre­ două comitete In munca de în­
deri si birourilor organizaţiilor văzută electuarea unui control tărire a rîndurilor partidului.
de bază — la conducerea po­ asupra felului cum muncesc Un ajutor preţios în activi­ Pe şantierul Valea de Peşti
litică a constituit o problema­ comisiile pentru propagandă tatea comitetului nostru oră­
tică care in anii trecuţi nu de la Fabrica chimică OrăS- şenesc 11 constituie comisia e­
a fost rezolvată In toate cazu­ tie, „Vidra", M L. şi IA.S. în conomică. Ea este formată din Conslruclorll de pe şantierul de lucrări hidroteh­
rile în modul cel mai cores­ vederea orqanizării unui 14 ingineri, economişti şi alte nice Valea de Peşti au depus eforlurl deosebite pen­
punzător. Esle adevărat că schimb de experienţă Între cadre cu experienţă în activi­ tru refacerea lucrărilor distruse de Inundaţii, recupe­
membrilor comitetului orăşe­ tatea economică — membri ai rarea rămtnerllor în urmă şi îndeplinirea planului. A
nesc, ai comitetelor din Între­ comitetului orăşenesc şi din fost deblocată qaleria de devlere-qoltrc, reconstruit
prinderi li se repartizau sar­ activul de partid. Comisia e­ drumul de acces la batardou şt refăcute batardoul ba­
cini de a răspunde de unele conomic* a sprijinit comitetul rajului. drenurlle, lucrările de la casa vanelor. Plnă 1“
domenii ale muncii de partid, de partid şi comitetul de di­ prezent s-au evacuat peste 45 000 mc de material alu­
de a îndruma şl ajuta un nu­ V ia ţ a recţie de la F.C.O. în orqani- vionar.
măr de organizaţii de bază sau zarea unul simpozion Sn legă­ Planul la zl de lucrări este realizat 1n proporţie de
erau antrenaţi în unele colec­ tură cu noutăţile în producţia Staţia de compresoare a minei Mesteacăn asigură aerisi rea locurilor de muncă în sub­ 110,2 la sută, ceea ce denotă că oamenii de pe şan­
tive. Totuşi, unii membri al de mase plastice, iar în pre­ teran, trrmîţind în adîncuri 150 mc de aer pe oră. tier (şl iac mal mult decit datoria de serviciu.
orqanelor îşi exercitau man­ d e zent întocmeşte un studiu re­
datul încredinţat de comu­ feritor Ja folosirea capacităţi­
nişti doar prin prezenta la şe­ lor de producţie, a maşinilor
dinţe $i prin clteva Inter­ p artid şi forţei de muncă în princi­
venţii. palele unităţi industriale ale Adunările generale ale salariaţilor
Crearea, potrivit hotărîrli oraşului. Desigur, în progra­
plenarei C.C. al P.C.R* din mul său de lucru sînt prevă­ Cercetări la
decembrie anul trecut, e co­ zute şi probleme de urmărire
misiilor pe probleme la comi­ ele. Ea va sprijini colectivele privind recuperarea unor res­
tetele orăşeneşti, orqanlzarea redacţionale ale gazetelor de tanţe la „Vidra" şi I.I.L., în­ donjonul
de asemenea comisii Ia comi­ perete în concursul organizat deplinirea planului de investi­ DE LA IDENTIFICARE LA VALORIFICAREA
tetele dd* partid din întreprin­ de secţia de propagandă a Co­ ţii, îmbunătăţirea activităţii din Răchitova
deri şi instituţii, precum şl mitetului judeţean de partid comitetelor de direcţie, apro­
precizarea atribuţiilor şl mo­ şi ziarul „Drumul socialismu­ vizionarea populaţiei si acor­
dulul lor de lucru asigură ca­ lui", va elabora şi va expune darea de sprijin în organiza­ Cu pu|in timp in urmă,
drul organizatoric în care toţi în ¡luna august o conferinţă pe rea adunărilor qenerale ale sa­ Muzeul judeţean din Deva.
membrii organelor alese stnt tema * „Evoluţia Ideilor ateis­ lariaţilor care au loc în aceas­ în colaborare cu Institutul RESURSELOR. PE DRUMUL CEL MAI SCURT
antrenaţi efectiv la conduce­ te. Însemnătatea concepţiei tă perioadă. de arheologie al Academiei
rea poLilică, la acţiunile care marxiste despre lume". De a­ In aotlvitatea comitetului o­ R.S.R. au început seria u­
se Întreprind. Parliclpînd, pe semenea, membrii comisiei răşenesc cu comisiile pe pro­ nor cercetări la donjonul
bază de programe de lucru tri­ studiază în unităţile economi­ bleme sînt şi unele carenţe. din Răchitova. întreprinderea „Vîscoza“ din TatulicI, directoarea fabrici!, nu se folosesc. Au fost aduşi sulul tehnologic sînt eubiecte
mestriale. la activitatea de ce şi Instituţii problemele le- Au fost cazuri cînd în unele De lorma unul pătrat, cu Lupeni se număra printre pu­ vorbea in acest sens despre 400 de rulmenţi, deşi In anii la care s-au referit numeroşi
studiu, îndrumare şi control, q'ale de organizarea în forme unităţi s-au deplasat prea mul­ latura de cca. 9 m. donjo­ tinele unităţi economice care necesitatea îmbunătăţirii cali­ trecuţi s-au folosit doar 100. vorbitori. Marin Ispas, şeful
comisiile pe probleme repre­ mai adecvate specificului lo­ te colective, unele studii nu nul amintit (un turn de pa­ lucrează nerentabil. Cheltuie­ tăţii produselor. Deşeul de fi­ Instalaţiei filatură. propunea
zintă. în fapt, o formă eficien­ cului de muncă şi giadulul de au fost suficient valorificate, ză cu 3 etaje şi mijloace lile la mia de lei producţie re se menţine încă la un ni­ La atelierul mecanic se exe­ achiziţionarea a doua pompe
tă a muncii colective şî dau preqătire a oamenilor a anu­ şî, de asemenea, nu am găsit de apărare mal vaste) e marfă s-au cifrat, in semestrul vel ridicat, fapl care se reflec­ cută piese de schimb care nu care să le înlocuiască pe cete
posibilitatea unei mai bune lui de învăţămînt de partid modul cel mai eficient de a destul de puţin cunoscut. I, Ja 1 071,40 Iei, diferenţa tre­ tă negativ în indicatorii eco­ sînt utile numai pentru faptul existente, cu o capacítate re­
valorificări a experienţei fie­ 1970—1971. In • această ordine urmări şi aprecia aportul con­ Ajutaţi zilnic de cîte buind, bineînţeles, să o supor­ nomici şi financiari ai între­ Cfl figurează în plan. Luni la dusă, care nu rezistă mal mult
cărui membru al comitetului. de idei consider utilă înfiin­ cret pe care-1 aduce fiecare 10-12 localnici, Radu Popa, te statul. prinderii. El poate fi, dacă nu rînd s-au executat bucşe, deşi de 1-2 Juni. Erna Farcaş cerea
Aş vrea să precizez însă că ţarea în oraşul Orăştie a unei tovarăş în comisia pe proble­ dr. în Istorie, de la Institu­ complet lichidat, In orice caz nu ne sint de nici un folos. înlocuirea capacelor de ebo­
aceste comisii sint subordona­ secţii a universităţii serale me din care face parte. tul de arheologie şl proî. Există unele motive obiec­ substanţial redus prin înlătu­ In acelaşi timp, piese indis­ nită de la maşinile de răsucit
te orqanuluî, ele nu iau hoiă- de marxism-leninism pe profil Avem însă în atenţie îmbu­ Cheorghe Lazin, de la Mu­ tive oare au condus la aceas­ rarea perturbărilor din proce­ pensabile sînt neqlijate sau (actualmente cel puţin 5 000
rîrî şi nu dau indicaţii în nu­ de etică. nătăţirea coordonării muncii zeul judeţean Deva, urmă­ tă situaţie. Asta nu înseamnă sul de fabricaţie­ executate necorespunzător, din acestea sînt sparte), cu
mele lor. comisiilor pe probleme, de a resc ca în prima fază a insă că nivelul dotaţii lor nu ceea ce Înseamnă. în ultimă
Colectivul de conferenţiari, poale fi redus. O asemenea — De un timp Încoace — instanţă, risipă de materiale, capace din tablă, mult mai re­
Biroul Comitetului orăşenesc în cadrul căruia se evidenţia­ crea astfel de condiţii ca toţi cercetărilor să stabilească j posibilitate a demonstrat-o în­ arăta Tîberiu Farcaş, şeful in­ zistente, care pot asigura o
de partid Orăstie a căutat — ză profesorii Nieolae Clenciu, membrii comitetului orăşenesc, epoca şi lazele de con- | suşi colectivul de muncă al stalaţiei preparaţie chimic,ş — do manoperă, de bani. calitate superioară produselor.
de îndată ce comisiile pe pro­ loan Istrate. Ioanichie Moisin. ai celorlalte orqane să parti­ strucţle ale donjonulul, ! fabricii, care în primul semes­ primim celuloză Intr-o mare Folosirea la capacitatea ma­ Tot ea propunea să se Inclu­
bleme au fost constituite In a prezentat la casa de cultură cipe efectiv la conducerea po­ valului şl şanţului de j tru a cheltuit la mia de lei varietate de sortimente, fiind ximă a instalaţiilor constituie dă în planul M.T.O. confec­
lumina prevederilor hotărîrii si în mai multe unităţi ex'pu- litică a întregii activităţi. Ia apărare. Pe baza datelor producţie marfă cu 6.50 lei obligaţi să schimbăm mereu o modalitate importantă de ţionarea a 40 de cărucioare cu
plenarei C.C. al P.C.R. — să nerea : „Religia şl personalita­ elaborarea hotărlrilor şl orqa- deţinute plnă acum. se ' mai (puţin decît îşi planifica­ reţetele de fabricaţie. Ar fi creştere a productivităţii mun­ 200 de cuie, deoarece o mare
ie ajute să cunoască locul pe tea umană". nizarea îndeplinirii lor» Bi­ presupune că Îortlllcaţla se. Pentru 1971, reducerile la bine să ne stabilim la un a­ cii, implicit de reducere a parte din deşeuri apar tocmai
care-1 ocupă în ansamblul roul comitetului orăşenesc va respectivă aparţinea unor acelaşi Indicator se prevăd a numit sortiment de celuloză cheltuielilor de producţie. $i !a cărucioarele existente, to­
muncii de partid atribuţiile Din partea comisiei pentru asigura ca membrii comisiilor vechi familii de cneji ro­ fi mai scăzute cu 10,20 lei fa­ şi pe acesta să-l folosim me­ în acest domeniu există încă tal necorespunzătoare.
ce le revin şi să-şi întocmeas­ problemele organizatorice, ale pe probleme să cunoască ac­ mâni din Ţara Haţegului şt tă de planul acestui an. Ne­ reu. Deşeurlle s-ar Împuţina multe rezerve disponibile. Se poate afirma că dezbate­
că programe de lucru In func­ activităţii si vieţii Interne bi­ ţiunile oare se Întreprind de îndoielnic că acest fa.pt va considerabil. Erna Farcaş, şefa secţiei tex­
ţie de preocupările organului. roul comitetului orăşenesc a orqan, hotărlrile şi Indicaţiile că ar II f o st ridicată Ia avea un efect mobilizator a­ A lţi vorbitori se refereau la tile. arăta că o maşină de ră­ rile au fost fructuoase, boaa-
De asemenea pentru cunoaş­ primit spTijJn, In perioada orqanelor superioare şl, desi­ sfirşltul secolului XIII şl supra coleclivului de muncă, le în sugestii şi propuneri cu
terea atribuţiilor s-au orqani- 10—20 iulie în întocmirea u­ gur, va veghea ca aceste co­ începutul secolului XIV. îl va determina să-şi îmbună­ obligativitatea verificării para­ sucit mătase stă nefolosită de aplicabilitate imediată. Trans­
zal schimburi de experienţă nul material cu privire îa re­ misii să-şi desfăşoare activita­ Viitoarele lucrări arheolo­ tăţească şî în continuare acti­ metrilor tehnologici In fiecare clteva luni. Nu se manifestă punerea lor în practică poate
între membrii comisiilor pe zolvarea scrisorilor şi cereri­ tea de studiu, îndrumare sau vitatea, să valorifice mal Ju­ fază de fabricaţie, pentru a nu preocupare suficientă din par­
se înregistra abateri de la teh­
probleme, alît la nivelul co­ lor oamenilor muncii la F.C.O., conlrol in timpul liber. gice vor contribui la cerce­ dicios posibilităţile ce-i stau nologia prescrisă, ştiut fiind tea serviciului mecano-ener- constitui paşi importanţi pe li­
mitetului orăşenesc, cit şi în „Vidra“ , IA.S., cooperaţia de tarea unei epoci a Istoriei la îndemină. nia îmbunătăţirii activităţii în­
unele întreprinderi. consum şi consiliul popular.^ _____ IOAN PĂSTRĂV Ţării Haţegului, mal puţin că ele au ca efect apariţia de­ getic de a o repara. Lipsa ei treprinderii, creşterii eficien­
Cu ce se ocupă comisiile La fel, comisia va ‘studia’' ‘şî“ secretarul Comitetului cunoscută pînă acum. Darea de seamă; prezentată şeurilor. Referlndu-se la ace­ trebuie suplinită de către ce­
Marto-
laşi aspect, Franclsc
pe probleme ale comitetului prezenta biroului propuneri orăşenesc Orăştie al, P.C.R. în adunarea generală a .sala­ nossv. şeful serviciului C.T.C., lelalte. ceea ce duce la uzura tei economicé1'^f-^cdñedmhent
nostru orăşenesc? privind îmbunătăţirea structu- riaţilor de către inq. Rodica lor prematură. a reducerii dotaţiilor de la
a evidenţiat că in semestrul stat.
trecut au existat 15 reclamaţii Organizarea mai bună a ac-
din partea beneficiarilor, care tivitălii. raţionalizarea proce- AL. SANDULESCU
s-au referit în exclusivitate la
vicii ascunse de fabricaţie de­
ACORDUL terminate tocmai de nerespec-
tehnoloqic.
tarea
procesului
adevărat, a
Nu e mal puţin
adăugat el. că şi aspectul ex­ Cu toii indicatorii
terior al produselor noastre
adueîndu-ne
dorit,
Iasă de
GLOBAL ÎN multe neplăceri.
Dionisle Munteanu, contabi­
lul şef, s-a referit la modul In de bază depăşiţi
care cheltuielile neeconomî-
coase şi stocurile supranorma­
PROIECTARE $1 nomică a activităţii Întreprin­ anului cu planul şi angajamentele de întrecere depă­
Minerii din l.tipeni au încheiat prima jumătate a
tive diminuează eficienţa eco­
şite Ia toţi Indicatorii de bază : producţie, productivi­
derii.
— Neasîqurîndu-se la timp tate. calitate, prej de cost. beneficii. Bilanţul încheiat
documentaţiile necesare des­ dc curînd consemnează obţinerea unui bcneliciu su­
CONSTRUCŢII biectivele de investiţii, decla­ ducerii cu 28.5 lei a cheltuielilor planllicale pe 1000
plimentar pe semestru dc 5 300 000 lei, ca urmare a re­
chiderii finanţării
pentru o­
ra el, am fost obligaţi să plă­ lei producţie mariă.
Pe baza rezultatelor obţinute, ci şi-au majorat an­
tim dobînzl penalizatoare de gajamentul anual la producţia netă de cărbune rocsl*
mii şi mii de lei penlru îm­ ItcablI de la 25 000 tone la 40 000 tone. Pînă în 27 iu­
Iar aprovizionarea cu materiale prumuturile speciale. Sînt bani lie, s-au extras peste planul lunar 4 421 tone, rare se
si utilaje nu satisface cerin­ pe care l-am pierdut din ne­
(Urmare din pag. 1) ţele Impuse de noua formă de Ieşite din hala de pregătire a C.S.H., lingotierele sint transportate (a oţelârii unde ur­ glijenţă. Există, de asemenea, adaugă la cele 21 500 tnne de cărbune date în plus. în
remunerare a muncii. De ase­ mează să fie încărcate cu oţel. primul semestru
menea, la Şantierul de con­ Foto : V. ONOIU în fabrica noastră obiceiul de
In procesul de execuţie a strucţii al I.R.E, Deva există a se procura materiale care
lucrărilor de construcţii-mon- o slabă preocupare pentru in­
taj, acordul global a fost in­ troducerea execuţiei unor lu­
trodus la toate şantierele din crări noi în acord qlobal. Iar
ju d e ţL l nostru. La întreprinde­ instalaţiile şi branşamentele in­
rea de construcţii forestiere terioare începute au atins un
Deva volumul lucrărilor ce se asemenea stadiu îneît nu se Descoperiri arheologice pe dealul cetăţii Deva
execută în acord qlobal repre­ pretează a fi încredinţate unor
zintă peste 92 la sulă din va­ formaţii pentru execuţie pe
loarea anuală de plan, la T.C.H., bază de conlraet-angajament.
5l la sută Ia Enerqoconstruc- mas plnă la finele anului, în D acă despre originea ce­ nute pe baza materialelor din boiului Prezenta culturii Tur­ pietricele şl nisip mărunt Du­ coperite ne conduc spre qru- şit Ia Iveală două cuptoare de
In perioada care a maJ
ră­
tia Mintia. 4*1 la sută. tăţii Deva creaţia popu­ vechea colecţie. daş pe dealul cetăţii nu este pă dimensiunile fragmentu­ pul ceramicii dacice, (talabilă dimensiuni diferite, confec­
Prin introducerea noii forme domeniul investiţiilor trebuie lară a făurit o serie de Dacă pină in faza actuală singura dovadă a existenţei ei lui, se pare că era o ceaşcă in cursul sec I i.e.n., sfîrşin- ţionate din cărămidă. Cupto­
de remunerare, pe şantiere a rezolvate probleme hotărîtoare, legende ce vorbesc despre e­ a cercetărilor, cele mai vechi pe raza municipiului Deva. cu două torţl. avînd diame­ du-şi apariţia lor masivă du­ rul mal mare este plasat pe
crescut preocuparea formaţii­ care au fost relevate de re­ roii săi, urmelor arheologice urme semnalate pe dealul ce­ Vechile cercetări au scos la trul gurii de 22 cm Un frag­ pă cucerirea Daciei de către o vatră înaltă de 20 cm faţă
lor de lucru pentru executarea centa plenară fi C.C, al P.C.R. le revine rolul* de a aduce lă­ tăţii se datau cronologic de la iveală aspecte ale culturii ment de vas de tip sac, cu romani. fie nivelul de călcare, in faţa
lucrărilor de bună calitate si Beneficiarii, proiectanţii si con­ muriri precise referitoare Ia sfîrşitul epocii neolitice — Turdaş la Tâulaş şi pe strada pereţii groşi de 1,0—1,8 cm, Săpăturile au scos la ivea­ gurii există coşul, a cărui dâ-
scurtarea termenelor de exe­ structorii trebuie să depună realitatea istorică. Materialul cultura Coţofeni — acum s-au M. Kogălniceanu. lucrat cu mina din pastă gro­ lă şi un bogat material cera­ rîmare a dus la deteriorarea
cuţie. Astfel la înzidirea cau- eforturi susţinute pentru de­ arheologic numeros şi com­ scos la iveală dovezi datind Cu toate că populaţia tur- sieră amestecată cu pietriş. mic şi alte obiecte şi unelte unei părţi din boltă, lucrată
perelor la furnale, constructo­ vansarea termenelor de execu­ plex ce a fost recoltat fn mal din plină epocă neolitică. K dâşanâ prefera pentru aşezări K de culoare roşie şi posedă din epoca feudală. Fragmen­ de asemenea tot din cără­
rii hunedoreni vor reduce ţie a obiectivelor planificate multe decenii prin descoperiri vorba de un fragment din cu­ terasele din vecinătatea riu- un buton conic masiv înalt tele de ceramică găsite admit midă. A doua instalaţie se
timpul necesar execuţiei cu a­ în acest semestru, executarea fortuite şi lucrări edilitare, o- noscuta cupă cu picior carac­ rilor, prezenţa materialului de 3.5 cm. Un fragment mio existenţa unei bogate activi­ găseşte în aceeaşi încăpere,
proape 10 zile. Stadiile fizice în devans a unor lucrări afe­ ferâ Imaginea concretă a eta­ teristică culturii Turdaş. Pre­ turdâşan pe o înălţime dc fe­ al unui vas de tip borcan, lu­ tăţi economice pe aceste locuri dar e situată la nivelul de 74
la grupul energetic nr. 3 de la rente anului 1971 şî pregătirea pelor prezenţei umane pe dea­ zenţa unui fragment de vas lul cetăţii Devei nu este în­ crat din pastă grosieră, ames­ şi în timpul evului mediu. La cm. Construcţia esle identică,
Mintia şi la construcţiile de temeinică a investiţiilor anului lul cetăţii. Astfel, sînt ilus­ de tip Turdaş pe dealul ce­ tâmplătoare şi nu trebuie să tecat cu pietriş şi nisip. Bu­ analiza acestui inventar cera­ fiind diferită doar dimensiu­
locuinţe cu execuţie în acord viitor. Aceste sarcini obligă trate — mai ales prin mate­ tăţii nu trebuie să surprindă, surprindă, asemenea cazuri tonul plasat Ia exterior e or­ mic s-a constatat că el cu­ nea. Plasarea acestor cuptoa­
global sînt în avans faţă de comitetele de direcţie şi orga­ riale ceramice — perioada de întrucît din datele bibliogra­ fiind cunoscute şi la Valea namentat cu cunoscutul brîu prinde un repertoriu bogat, re în una din încăperile ce­
qrafic. Creşterea produclivilâ- nizaţiile de partid din unită­ trecere de la neolitic la fice pe care le avem. bazate Nandrului din apropierea o­ alveolar dade. care variază între secolele al tăţii se leagă foarte probabil
tii muncii în cadrul formaţii­ bronz, cultura Witenberq, pe cercetările recente, s-a raşului Hunedoara. Dacă materialele dacice ie­ XVII-lea şi al XlX-lea. de rezolvarea necesităţilor a­
stabilit că aşezările de
tip
lor care lucrează pe bază de ţile de proiectare şi organiza­ epoca metalelor. precum Turdaş nu erau numai pe te­ Recentele cercetări au adus şite la Iveală pînă în prezent Din abundenţă se găseso limentare ale personalului mi­
şi
ale
epocii dacice
urme
angajament a făcut posibilă ţiile de construcţii să îa mă­ şi romane. La acest amplu rasele rîurilor, ci şi pe înăl­ şi noi precizări privind ta­ de pe terase erau din partea fragmente de buze din vase litar şi administrativ. Cupto­
si soorirea cîştigurilor salaria­ suri urgente şl eficace ,pentru fond de vestigii, cercetări re­ ţimile din vecinătatea rîuri­ bloul cunoaşterii culturii Co­ de sud-vest a dealului, frag­ de culoare cărămizie, nesmăl­ rul mare a servit îndeosebi
ţilor. extinderea acordului qlobal la cente adaugă un grup bogat lor. Aşezările triburilor cul­ ţofeni, aparţinînd triburilor mentele ceramice descoperite ţuite. din pastă fină, lucrată acestor probleme. Din punct
Avantajele bilaterale — pen­ toate lucrările care se pretea­ de noi materiale documentare. turii Turdaş şi Vinca se aflau de păstori ce au nreferat recent şi puse tn discuţie s^au cu roata, iar în interior stnt de vedere cronologic, aceste
găsit chiar pe creasta dealu­
tru muncitori şî pentro orga­ Investigaţiile care au dus în apropierea apelor pc tera­ înălţimile dealurilor, unde au lui. Acest lucru ne confirmă de culoare cenuşie, cu buza două cuptoare datează proba­
nizaţiile de construcţii — ale ză acestei forme de orqanlzVe la recuperarea acestor mate­ sele din apropierea lor sau întemeiat aşezări cu caracter — ceea ce pînă acum era o răsfrîntă spre exterior, cu o bil din ultima fază a con­
extinderii acordului qlobal în şi remunerare. riale au fost prilejuite de lu­ pe înălţimile din vecinătate. sezonier. Noile descoperiri ar­ ipoteză — că dealul cetăţii in canelură aplicată pe buză. strucţiei. In sprijinul acestei
fragmente
S-au mai găsit şi
aproape toate şantierele din Avlnd în vedere că în a­ crările de consolidare şi con­ Un alt element des intîlnlt heologice vin să confirme în­ epoca dacică a fost utilizat ipoteze vine însăşi construc­
judeţ au fost confirmate pe ceastă perioadă trebuie să se servare a cetăţii medievale, în aşezările de tip Turdaş din că o dată că, datorită aşe­ de către autohtonii daci ase­ cu buza dreaptă şi pfcţin teşi­ ţia încăperii unde se găseso
deplin. Această formă de re­ realizate de Trustul local de vecinătatea Devei, descoperit zării sale. Deva a fost locuită menea altor înălţimi din tă spre exterior, prevăzute cu cele două cuptoare, întrucît
un brîu aplicat.
munerare impune însă o or­ elaboreze un volum Important construcţii din Deva. Secţiu­ şi pe dealul cetăţii, este o mi­ încă din orinduirea primitivă. preajma Devei. „Dealul cetă­ ancadramentul ferestrei ne
ganizare mal calificată a activi­ din documentaţiile tehnice, să nile trasate au fost ţinute sub că greuţate penlru războiul de Dealul cetăţii Deva o fost ţii Deva, cu cadrul său geo­ Trebuie să menţionăm fap­ sugerează faptul că ele nu
tăţii pe şantiere, o aprovizio­ se asigure frontul de lucru supraveghere de un colectiv ţesut din lut ars. Prezenţa el în epocile următoare un cen­ grafic atît de caracteristio a- tul că In şanţurile trasate puteau fi construite In etapele
nare ritmică cu materiale şi pentru anul viitor şi să se atace de cercetători de la Muzeul este o dovadă că fragmentul tru locuit de strămoşii noştri şezârilor dacice de tip Cos- s-au descoperit un număr a­ anterioare.
utilaje, asistenţă tehnică per­ obiective noi, acordul qlobal judeţean Deva, instituţie care de vas amintit nu a ajuns pe daci. In sprijinul acestei teze testi, Piatra Roşie, Blidaru, preciabil de ghiulele din pia­ Rezultatele obţinute în urm a
manentă si competenta din păstrează in colecţiile sale dealul cetăţii în mod întîm- stau numeroasele mărturii ar­ Covasna ele., a fost arătat ca tră şi metal, care diferă ca săpăturilor pot da o inter­
partea maiştrilor şl Inginerilor. beneficiază de un „front“ larq materialele descoperite. Mate­ plător. ci provine dintr-o lo­ heologice descoperite tn tre­ un teritoriu de locuire da­ greutate şi mărime. Cete mai pretare justă problemelor is­
mici sînt de 0.050 kg, iar al­
Orice neajuns în asigurarea de extindere. Conducerile uni­ rialul arheologic inedit con- cuinţă neolitică turdăşană. Pi­ cut, precum şi cele scoase Ia cică" . tele de 0.095 kg. Apoi urmea­ torice pentru trecutul patriei
condiţiilor de lucru poate avea tăţilor. cu sprijinul orqanelor ţioe o gamă largă, care înce­ ciorul masiv de cupă este lu­ iveală în urma acestor săpă­ Existenţa materialului cera­ ză cele de mărime mijlocie, noastre In general şî pentru
Implicaţii negative înlănţuite de partid municipale şi orăşe­ pe cu epoca neolitică şi se crat clin pastă fină, iar pere­ turi mic de provenienţă dacică de 2.5 kg şi cele mai mari,
asupra întregului flux de exe­ neşti, trebuie să folosească din termină cu urme materiale ţii cupei, după fragmentele Actualele cercetări pun în chiar pe vîrful dealului aduce de 8.5 leg. Aceste ghiulele sînt rolul cetăţii Deva în special.
cuţie. plin posibilităţile ce se oferă databile la sfirşltul secolului prinse pe partea superioară a tuminâ locul cetăţii Deva în o dovadă în plus, justifîcînd pline ; paralel însă s-au mai Desigur că viitoarele cercetări
La T.C.M.M. Petroşani, de al XTX-lca Trebuie să men­ piciorului, erau subţiri. Cu­ timpul statului dac liber. Sul) prez.cnţa color două blocuri găsit şi fragmente de ghiulele vor contribui la elucidarea şi
exemplu, acordul global nu a pentru aplicarea pe scară lăr­ ţionăm în acest grup in spe­ loarea vasului este un brun aspectul importanţei, scoatem de piatră prevăzute cu cunos­ care erau umplute cu praf de a ailor probleme care ror nn
putut fi extins decit în propor­ gită a acordului global, formă cial ceramica, care prevnlcn. cărămiziu cu nuanţă de gri. în evidenţă următoarele frag­ cuta coadă de rîndunicâ, ce puşcă şi care, după mărimea răspuns din padea arheolo­
ţie de 25 la sută datorită fap­ do remunerare a muncii, care 7.ă faţă de celelalte urme Cireulntea pentru războiul de mente fim ceramica dacica. Se sînt încastrate în zidurile ce­ lor, erau mai proporţionale ca giei şi a istoriei.
ţesut este confecţionată
Recentele descoperiri aduc fie
Distrează o toarta dc ceaşca,
din
tăţii medievale.
tului că in documentaţiile pri­ va conduce în mod cert la noi date privind prezenta o­ Iul de bună cablaţi* E dc for­ cu o porţiune a buzei uşor (.‘va­ greutate decît primele, care
aveau doar rol de străpunge­
împreună cu celelalte frag­
mite intervin dese schimbări realizarea şi depăşirea sarcini­ menească in acesl puncl, fie mă tronconică. iar în partea za tă spre exterior. Este lu­ mente de origine dacică pro­ re. Prcf. LIVIU MARGHITAN
de soluţii, sînt multe lucrări lor ce ne revin în domeniul completări ,şi sublinieri ale superioară arc un orificiu prin crată cu mina din pastă gro­ venite din zona ceUăţii Deva, La degajarea ruinetor din­ Prof. ION PATP.U AlBU
Începute încă din anii trecuţi, investiţiilor. cunoştinţelor anterioare obţi­ care se introducea sfoara răz­ sieră. avînd impurităţi din recentele urme materiale des- tr-o încăpere de la etaj au ie-
Muzeul judeţeon Deva