Page 91 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI ^ Nr. 4833 ($ MARŢI 28 IULIE 1970 3

N e -a m o b iş n u it să asociem lic e u lu i „ D e ce b a l" f iin d re ­ n e -a in fo rm a t to v a ră ş a A ­
v a c a n ţa cu ta b e re le , e x ­ m a rc a t şl de C.J.E.F.S), e le v ii le x e i C o n sta n ţa , de şi tn
c u rs iile , ie ş irile la ţa ră , d a r lic e u lu i in d u s tria l de con­ p ro g ra m u l, cam p ă ră g in it,
n e -a m g tn d it poate p re a p u ­ s tr u c ţii au rid ic a t tn c a rtie ­ a l v a c a n ţe i, u ita t la a fiş ie r,
ţ in la fa p tu l că to a te acestea r u l „D a c ia " u n bloc, cei de e s cris cu m a ju s c u le : „Z il­
aco pe ră n u m a i o p a rte a va< la lic e u l peda go gic s-au nic la şcoală va fi activitate
c a n ţe i şi, eşa lo nate tn tim p , p re g ă tit p e n tru s ă rb ă to rire a de club între orele 9—12'.
c u p rin d d o a r u n n u m ă r c e n te n a ru lu i, p r in a c tiv ită ţi L a Ş coala g e n e ra lă n r. 4.
m ic de e le vi. de În tre ţin e re şi c o n s tru c ţii to v a ră ş ii p ro fe s o ri de ser­
E x is te n ţa e v id e n tă a u n e i tn v a lo a re de 34 100 le i, ele­ v ic iu , a b ia în to rş i d in co n ­ Institutul „Proiect“ Bucu­ Alte loturi urmează a fi exe­
v e rita b ile v a ca n ţe c ita d in e v ii lic e iilu i „ D e ceb al' a u re ­ ce d iu , ş tiu că „ a r e x is ta “ u n reşti a primit o scrisoare de cutate pe baza proiectelor în­
ne-a s tir n it d o rin ţa să c u ­ lu a t z ile le acestea a c tiv ita ­ c lu b . d a r m a i m u lt de a tît mulţumire din partea Consi­ tocmite de arhitecţi din Satu
n o aştem c lte v a re p e re ale tea de d e g a ja re şi c o n s o li­ n im ic... liului popular judeţean Satu Mare şi Oradea, precum şi de
acesteia. N e -a m a d re sa t — tn d a re a c e tă ţii, a d ru m u lu i de L a Ş coala g e n e ra lă „D r. Mare, pentru sprijinul acordat specialişti ai Ministerului Con­
acest sens — to v a ră ş ilo r Sa­ acces. P e tru G ro z a " a c tiv ita te a de în rezolvarea operativa a pro­ strucţiilor Industriale.
b in M o m e u , p rim -s e c re ta r T in e re ţe , e n tu z ia s m ! c lu b va începe d o a r la 15 blemelor de reconstrucţie a ★
a l C o m ite tu lu i m u n ic ip a l D u p ă m u n c ă — d is tra c ţii, a u g u st, aceasta d in m o tiv e cartierelor orăşeneşti şi loca­ Pentru sprijinirea acţiunilor
D e va a l U .V .C ., V io ric a C e rb, re cre e re . b in e s t a b ilit : sala de s p o rt lităţilor rurale care au avut de refacere a localităţilor ce
este o cu pa tă , la fe l ca ş i a lte de suferit de pe urma inun­ au avut de suferit de pe urma
p re ş e d in ta c o n s iliu lu i m u n i­ P io n ie rii, ne spune to v a ­
c ip a l a l o rg a n iz a ţie i p io n ie ­ răşa V io ric a C erb, a u p a r ti­ s ă li. ■ daţiilor naturale In primăvara inundaţiilor din primăvara a­
r ilo r , şi L u c ia la c o b o n i, se­ c ip a t la e x c u rs ii tn B uce gi, A m p o rn it cu v ă d ită c u rio ­ acestui an. Specialiştii insti­ cestui an, din toate colţurile
c re ta ra c o m ite tu lu i m u n ic i­ tn n o rd u l M o ld o v e i, s-au a - z ita te şi spre c lu b u l lic e u ­ O ilustrata din cetatea metalului : Hunedoara la ora unei dimineţi de vară. tutului bucureştean au efec­ tării, zilnic, continuă să se în­
p a l a l VJ.T.Q. lu i „D e c e b a l", d a r n ic i Foto : V. ONOIU tuat cu promptitudine schiţe drepte transporturi masive de
v în ta t tn te m e ra ra e x p e d iţie s o a rta lu i n u e ra cu m u lt d i­ şi detalii de sistematizare şi materiale de construcţii. De la
D u p ă cu m ne re la ta to v a ­ p io n ie re a scă * R e te zat ’70",
fe r ită : tn tr-o z i e ra în c h is , tn au sugerat soluţii menite să Fabrica de ciment din Tg. Jiu
ră ş u l S a b in M o m e u , in a­ po rn e sc in e x c u rs ii la G eoa-
a lta c fţiv a b ă ie ţi ju c a u te n is ducă ia scurtarea perioadelor au pornit pînă acum spre ora­
cest an va ca n ţa e le v ilo r- c u ­ g iu , u n d e se pre gă te şte şi
de m asă. L i se org an izea ză, de construcţie a diferitelor o­ şele calamitate, peste 5 000
noaşte, înd eose bi tn p rim a ei d e sch id e re a u n e i ta b e re cu
la cerere, a u d iţii m u z ic a le , li biective. De asemenea, el au tone de ciment, iar Fabrica
p a rte , d o uă a s p e c te : cel a l c o rtu ri, ce v a in c lu d e şi Artişti amatori în deplasare participat la prefigurarea nou­ „Temelia“ din Braşov a livrat
m u n c ii şi ce l a l a g re m e n tu -. c u rs u l de în o t, m e rg tn ta ­ se p u n la d is p o z iţie m in g i, CINEMA lui centru rural Odoreu, v ii­ suplimentar 280 tone ciment,
se p ro g ra m e a ză e x c u rs ii, po t
lu i. D ire c t p ro p o rţio n a l cu bere la m u n te ş i la m are. ră s fo i presa. De ce, to tu ş i, Urmind linia unei frumoase tradiţii, instaurată Ia Ca­ toarea vatră a satelor Potău, 500 tone var, 3 500 tone filer
fo rţe le lo r, e le v ii a u c o n tri­ L a 3 000 de p io n ie ri, c îţi sa de cultură din Hunedoara, ieri, echipa de teatru a
aşa p u ţin ă a n im a ţie ? DEVA : 24-25 nu sa înapoia­ Mărtineşti şi Gucu, precum şi — praf de calcar utilizat la
b u it tn c a d ru l o ra ş u lu i, cu are o ra ş u l D eva, Casa p io ­ efectuat un turneu in încă două localităţi ale judeţului,
D i s c u tin d despre m o d u l de tă (C inem atograful „P a tria ” ) ; a comunei Dorolţ, distruse de construcţia drumurilor. Colec­
e n tu z ia s m u l c a ra c te ris tic n ie r ilo r e to tu ş i p re a m ic ă cu piesa lui Mihail Sorbul, „Cutezătorul“ . Spectacolele SIMERIA : Republica fetelor
o rg a n iz a re a v iito r u lu i c lu b apele revărsate. Au fost rea­ tivul Fabricii „Mondial" din
v trs te i şi în c a d ra ţi tn m a re le p e n tru a -i p u te a c u p rin d e pe prezentate • la Sarraizegetusa şl Densuş s-au bucurat de („M u re şu l") ; HUNEDOARA: Ca­
de la şcoala g e n e ra lă „D r. davrul viu - seriile I - I I („C o n ­ lizate schitele de sistematiza­ Lugoj a produs peste plan şi
fr o n t a l c o n s tru c ţie i socia­ to ţi. Ş c o lilo r le re v in e de ci succes în rîndul publicului spectator.
P e tru G ro z a ", to v a ră ş u l p ro ­ structorul") ; D reptul da a te naş­ re, s-au făcut parcelările de expediat, în ultimele două
lis te , la şte rg e re a c tt m a i s a rc in a de a c o n trib u i si Tot ieri, un colectiv artistic de la Casa de cultură te („S ld o ru rg istu l") ; CALAN : Cu luni, 350 000 cărămizi, 23 000
fe s o r D u m itru G a v a ziu c spu­ loturi, s-au trasat străzile şi
g ra b n ic ă a o ric ă ro r u rm e ele a c tiv la o rg a n iz a re a p lă ­ din Haţeg, alcătuit din orchestra de muzică populară, mine nu, madam („11 Iu n ia ") ; piaţa viitoarelor localităţi. ţigle şl alte însemnate canti­
lăsate de in u n d a ţii. c u tă a va ca n ţe i. nea că e fic ie n ţa u n u i c lu b solişti vocali şi instrumentişti, precum şi brigada artis­ TELIUC : A pclo prim ăverii („ M i­
d e p in d e In m a re m ă s u ră de nerul") ; GHELAR : Num ai o sin­ Locuinţele pe care şl le tăţi d® materiale de construc­
P io n ie rii a u p re s ta t ore 'de A u z is e ră m de e x is te n ţa m o d u l de o rg a n iz a re , de p u ­ tică, a prezentat un program pe scena căminului cultural gură viaţă („M in e ru l") j PETRO­ construiesc acum ţăranii, po­ ţii. De asemenea, întreprinderi
m u n că p a trio tic ă la C .A.P. u n o r c lu b u r i tn c a d ru l şco­ terea d e . a n tre n a re a a c ţiu ­ Vălioara (comuna Răchitova). Cetăţenii din localitate, Ş AN I : Acţiunea „V u ltu ru l" („7 triv it proiectelor arhitecţilor din Capitală au realizat peste
D eva. lilo r , a u n o r p ro g ra m e de v a ­ n ilo r p ro g ra m a te . prezenţi în număr mare la spectacol, au avut posibilita­ N oiem brie") ; M ărturia („R ep u ­ bucureşteni, au un grad de prevederile planului 50 milioa­
LUPENI:
Contem poranul
b lic a ") ;
U te c iş tii, c u p rin ş i in vas­ c a n ţă bin e s ta b ilite . In s p ira ­ E o id ee a su p ra căre ia , tea să se reîntîlnească cu frumuseţile ctntulul şi dansu­ tău - seriile I-1I („M u n c ito ­ confort incomparabil mal ma­ ne bucăţi cărămizi. Materia­
te le ş a n tie re ale tin e re tu ­ ţie „n e fe ric ită ". A m p o rn it lui popular haţegan. resc") ; Castelul condam naţilor re decît al caselor distruse lele de construcţii sînt prelua­
cred em , s -a r p u te a m e d ita ... („C u ltu ra l") ; LONEA i N oile a­
lu i, a u c o n trib u it la re fa ce ­ in că u ta re a l o r : la Ş coala de ape. te operativ de centrele de
cu folos. venturi ale răzbunătorilor ( „ M i­
re a s ta d io n u lu i „C e ta te ", g e n e ra lă n r. 3 e x is tă u n nerul") ; PETRILA : G hici, «ine Activitatea de reconstrucţie desfacere din zonele calamita­
g ra v a tin s de re v ă rs a re a c lu b , d a r se v a deschide d o a r vine la cină I („M uncitoresc” ) ; se desfăşoară Intens şi la Satu te şi puse la dispoziţia con­
M u re ş u lu i (a p o rtu l e le v ilo r de la 1 au gu st, d u p ă cu m ILEANA LASCU *•> \ M M VULCAN : Asterlz şi C leopatra şl Mare. In cartierul „Unlo" s-a structorilor.
Feldmareşala („M u n c ito re s c "); O-
' ' ' ■' ■' ■ 1' \ - 1
RAŞTIE : Taina leului („P a tria " ); deschis şantierul primului lot In vederea reconstrucţiei,
I p p l | s p É ■ m m O intim p lare („F la că ra ") ; GE- de apartamente din cele 1 650 numai municipiul Satu Mare
p ă i O A G IU -B A I : U ltim a dragoste ;
PFY ,v“- - HAŢEG : O şansă dintr-o mie care urmează a fi clădite su­ a prim it cu o luna mai devre­
(„P o p u la r") ; BRAD : Republica plimentar în scopul ajutorării me, faţă de prevederile primu­
.
■
Zi de duminică Ş m ? W é fetelor („S teaua roşie") ; GURA- populaţiei care a avut de su­ lui semestru, 500 000 bucăţi
BARZA : Păcatul dragostei
( „ M i­
m
c *
b
cărămizi, 1 milion bucăţi ţicrlă,
ferit de pe urma inundaţiilor.
nerul") ; IL IA : Stan şi Bran eroi
« E r É S Â 1 fără voie („L u m in a "). Acest lot este proiectat de In­ 37 000 mp plăci de azbociment,
p l i c i i l i stitutul „Proiect" Bucureşti. 47 000 mp geam etc.
p il.
Franz Liszt — scenariu d« Io ­
13,00 R adiojurnal i
preferot 1
RADIO nel Hrlstca ; 11,03 Fragmente din Avanprem ieră co tidia n ă ; 13,22 13,10
Să
tinereţea
clnte
muzică
uşoară :
—
muzica baletului „Zem lre şl Azor" do
Grotry ; 11,20 Clnteco do dragoste 13,45 M uzică populară ; 14,00 M ari
şl jocuri populare ; 11,45 Sfatul me­ clntâre ţl rom âni de operă : N icolao
PROGRAMUL I : 6,05-9,30 Muzică dicului ; 12,00 M elodii de Vaslle V. H erlea ; 14,25 Refrene d ragi — mu­
şl a ctu a lită ţi ; 7,00 R adiojurnal ; 9,30 Vasllache şl Alexondru Mandy ;
lui de fermă, s-au suflecat la din bancă spre a acorda un nou A tlas cultural ; 10,10 Curs de lim ba 12.25 Ş tiinţa la zl ; 12,30 In tlln lre zică uşoară ; 14,40 P ublicitate ra d io ;
mîneci şi au început treaba. avans bănesc cooperatorilor franceză ; 10,30 Fonoteca pentru co- cu m elodia populară şl Interpretul 14,50 La m icrofon Traían Lăscuţ Fă-
Pe fînaţul repartizat de către (adăugat altor 108 000 lei daţi gârăşanu ) 15,00 C aiet de lecturi
conducerea C.A.P. pentru re­ anterior) ; în cabina de pro­ p articulare : „P e drum uri de munte"
de C allstrat Hogaş ; 15,25 Com pozi­
coltare cooperatorului Minuţ An­ iecţie, operatoarea Tenzi Păcurar,
hectare cu griu recoltate pînâ dreşan, s-au întîlnit la clacă ajutată de soţul său, Emil, deru­ torul sflptâm lnll : M a rţian Negrea ;
sîmbătă seara (din 330 culti- vreo 12 cosaşi. Suferise omul lează pelicula filmului „Judoka, 16.00 R adiojurnal ; 16,20 Jocuri popu­
,vqţe) li se, adăugaserâ si cele un accident la o mină şi citeva agent secret" pentru spectacolul lare din Vrancea ; 16,30 A genda Ju­
.rqglizate duminică, cu 5 combi­ rude, prieteni, cunoscuţi au să­ de seară. deţeană. Suceava — Iu lie 1970 ; 16,50
ne care au lucrat. REZULTATELE CONCURSULUI NR. 30, . M l-e dragă stema ţâ rii mele - cin-
rit să-i ofere ajutor. Vor­ Peste tot e freamăt, frea­ ETAPA DIN 26 IULIE 1970 : teca ; 17,05 R adloenclclopedle pentru
-am întîlnit duminică pe u­
N liţele Unirei nici excava­ ba proverbului, „prietenul a­ mătul muncii, explicat prin do­ tineret ; 17,30 M uzică populară Inter­
ca în agenda
rinţa c/amenilor
devărat...". Alţi cooperatori lu­
2—1
toare, nici macarale şi crau la curăţitul şl dezinfecta- lor personală şi obştească să în­ 1. Steaua — Dinamo Bucureşti Cupa României 2—1 1 pretată de Ana D ân ilâ , Ion D olâ-
nici cel puţin schele. Am văzut tul magaziei pentru depozitarea scrie noi rezultate. 2. Gloria Bîrlad — Ceahlăul Cupa de vară Anulat nescu şl D um itru Fârcaş ; 18,00 M u­
uşoară ;
18,10
Radlostm pozion.
zică
in schimb numeroşi locuitori o­ unei părţi din boabele rezultate 3.. Portul — Otelul Galaţi 5—0 1 Dim ensiunea sp iritu a lă a u n ită ţii so­
Doar la căminul cultural, pe
cupaţi cu treburi edilitar-gospo- Ia combină. uşă, a pus stâpînire un lacăt. 4. Politehnica Gl. — Progresul Br. 2—2 X 2 cialiste ; 18,30 P artituri şl p refe rin ţe :
1—3
dăreşti, obşteşti. Păşind alături de primar, îmi Regretul e amplificat de o bo­ 5. Metalul Bucureşti — Dunărea 2—1 1 opera „R egele Yssulul" de Lalo —
Am colindat uliţele însoţit de dau seama cît de mult cadrea­ gată tradiţie culturală pe care 6. Poiana — C.S-M. Sibiu 4—2 1 fragm ente ; 19,00 Gazeta radio ;
7. Metrom
Gaz metan
primarul Pompiliu Tăşală. In ză „şantierele" acestei duminici comuna Unirea a cunoscut-o de­ 8. Minerul Anina — Pollt. Timiş. 2—0 1 19.30 M elodia zile i ; 19,35 D in p il-
fata casei cu nr. 8 gospodarul cu înaltul spirit gospodăresc o­ 9. C.F.R. Timişoara — C.F.R. Arad 2—1 1 nla gram ofonului ; 20,05 Tableta de
Gh. Gheorghioni era ocupat cu glindit în cele două clădiri ale cenii la rînd. A cunoscut-o I Pă­ 10. Metalurgistul Cuglr — Metalul Huned. 1—0 1 seară de lo a n Grlgorescu ; 20,10
săpatul ierbii, curăţitul şanţului, şcolii generale, de căminul cul­ cat că acest lacăt (la figurat 11. Vagonul Arad — Olimpia Oradea 2—0 1 Vedete ale m uzicii uşoare : Solo-
amenajări etc., lucru pe care tural, biblioteca, sediul consiliu­ vorbind - ruginit) pătează pei­ 12. Olimpia Satu Mare — Minerul B. M. 3—1 1 mée ; 20,20 Argheziană. Spuneai ce­
îl făqeau ceva mai înspre cen­ lui popular etc., toate curăţite sajul efervescentei vieţi ce 13. Electroputere Cv. — Metalul Tîrg. 2—1 1 va f ; 20,25 Zece m elodii preferate ;
tru şi gospodina Doina Păleanu, şi proaspăt zugrăvite ; ca şi mă­ pulsează aici şi nu contribuie In depozitul de mezeluri al fabricii de conserve Deva, după 21.00 M em oria pâm lntulul românesc;
tinărc Sonia Andreşan şi mulţi surile vizibile luate pentru con­ un control exigent produsele se aşează pe specialităţi. 21.30 Solistul serii : Dan Spâtaru ;
alţi locuitori. struirea a 1 000 ml de trotuare cu nimic la stimularea ei. Foto : N. GHENA 22.00 R adiojurnal ; 22,20 Sport ; 22,30
Pe acelaşi „şantier", cetăţeanul pe uliţa ce despică satul în Concert de seară ; 0,05-5,00 Estrada
loon Moca se folosea de o două. nocturnă.
motopompă şi cu ajutorul cîtor- e uliţele satului, peste tot,
va oameni scotea din fîntîna P e un freamăt deosebit. ■ L u p e n l, L a c a p ă tu l u n e i p a r­ n ic m a l r id ic a t tn ch e in d u -s e
inundată apa de culoarea ro­ La bibliotecă, tovarăşa tid e de u n m o d e st n iv e l te h ­ cu v ic to ria e c h ip e i h u n e d o re-
şiatică a ruginii. Minerva Martinescu e pe ter­ n ic s-a în re g is tra t s c o ru l de ne la s c o ru l de 2— 1 (1— 1).
La mnrainea soţului, lînqă minate cu verificarea fondului 2— 2 (1— 0). G o lu rile a u fo s t C ra in ic (m in . 43 şi 65) şl D im a întreprinderea industrială
graidul C.A.P., un qruD de coo­ C.F.R. Simeria păstrează m a rc a te de L ă p u ja n (m in . 20), (m in . 25) a u în s c ris cele tr e i
peratori dădeau bătălia ca să de cărţi — aproape 10 000 de V in ţa n (m in . 88) — p e n tru R e­ g o lu ri.
ternrne pînâ după-masă un volume ; la sediul C.A.P. con­ c o lta , C o n s ta n tin (m in . 47) şi M ie rc u ri, 29 iu lie se v a des­ de prefabricate Ulmeni,
padoc pentru vreo 40 de viţei. tabilul Constantin Babeş şl Ionel totuşi şansele... Ş te fă n e scu (m ih . 53) — pe n­ fă ş u ra cea de a d o ua etapă
Aveau aduse aici riglele, sîrma Florincaş sînt ocupaţi cu calcu­ t r u P re p a ra to ru l.
M e c iu l d in tre I.G .C .L . H u ­ a tu rn e u lu i de b a ra).
ghimpată, cuiele, şi împreună lul celor mai bine de 30 000 lei I n p r im u l m e ci d in c a d ru l p r in p u n c tu l în s c ris de n e d o a ra ş i A u r u l C e rte j s-a judeţul Maramureş, str. Gării, nr. 4,
cu Aurel Horvat, ajutorul şefu­ pe care mîine îi vor scoate e ta p e i a d o u a a c a m p io n a tu ­ K e d ve s, în m in . 24, fo r ­ d e sfă şu ra t la u n n iv e l te h ­ N. SBUCHEA
lu i de c a lific a re in d iv iz ia C, m a ţia C.F.R. S im e ria păs­
c a m p io a n a ju d e ţu lu i H u n e d o a ­ tre a ză to tu ş i şansele de c a li­ livrează fără repartiţie unităţilor
ra — C .F.R . S ifn e ria — a in - fic a re , dacă in m e c iu l re tu r, Răsplata sportivităţii publi­
t iln it in o ra ş u l D r. P e tru G ro ­ ce v a avea lo c m ie rc u ri la
VREMEA za e ch ip a lo c a lă M in e ru l — S im e ria , v a o b ţin e o v ic to rie cului din Petroşani socialiste şi cooperatiste pe bază
cu 2— 0, lu c ru re a liz a b il d u p ă
c a m p io a n a ju d e ţu lu i B ih o r,
în v in s ă cu s c o ru l de 1— 0, p ă re re a no astră.
de comandă următoarele produse:
După prima zi a „barajului“ m e i d iv iz ii de fo tb a l s-a în ­ loc, cu o m e d ie a n o te lo r o b ţi­ PREFABRICATE DIN BETON
PENTRU 24 ORE O d a tă cu c a m p io n a tu l p r i­ fe u l P e tsch o w s ch i0, pe p r im u l
Vreme In general frumoasă, cu c h e ia t şi c o m p e tiţia s p o rtiv i­ n u te fo a rte r id ic a t ă : 9. Este
cerul schim bător. Local vor cădea — bolţarl şl bandaje de mină diferite tipuri I
averse slabe de ploaie. Vlntul t ă ţ ii p u b lic u lu i s p e c ta to r d in d e m n de re m a rc a t că p u b lic u l — blocuri ceramice pentru construcţii;
va sufla potrivit din nord-vest. pentru campionatul judeţean oraşele resp ective . Este o c in ­ d in P e tro ş a n i a o b ţin u t de — borduri pline şl cu goluri pentru drumuri J
Temperatura va fl cuprinsă ziua ste şi o m e rita tă ră s p la tă pen­ c in c i o ri n o ta 10. F e lic ită ri — stllpi şl lise D.G.D.)
Intre 20 şl 25 grade, iar noaptea D u m in ic ă au în c e p u t, la H a ­ de ţe a n de fo tb a l. In p r im u l t r u s u p o rte rii e c h ip e i J iu l P e­ in im o ş ilo r s u p o rte ri d in P e tro ­ — dale şi sttlpi pentru poduri;
18.00 M icroavanprem iera zilei ;
18.05 Emisiune pentru copii şi ti­ Intre 11 şl 15 grade. ţeg, m e c iu rile de b a ra j p e n tru m eci s->au t n ttln it fo rm a ţiile tro ş a n i de a se clasa in aceas­ şa n i şi u r ă r i p e n tru ... o com ­ — dale patrate armate şi hexagonale pentru trotuare
neret : c a lific a re a in c a m p io n a tu l ju ­ R e co lta U n ire a şi P re p a ra to ru l tă c o m p e tiţie , d o ta tă cu „Tro- p o rta re la fe l de s p o r tiv ă ! şl pavaje;
e „Ex-Terra *70" ;
o Jocuri m arine ; —■ elemente pentru garduri armate (stllpi, panouri
18,45 Anunţu-i - p ublicitate ; pline şl traforate);
13,50 A ctualitatea in economie ; — şpallerl de vie.
1 ?,20 1001 do seri - emisiune
pentru cei mici ; RACHETA SUBTERANA săptămînl de experienţe, semln- TlMPLÂRIE DIN LEMN Şl METAL
19,30 Telejurnalul de seară ; ţele au fost sădite în pămînt. — binale din lemn (uşi şl ferestre) ;
20.00 Reflector ; In regiunea Moscovei urmea­ După alte opt săptămîni, s-a — sofale de 1 şi 2 persoane ;
20,15 Seară de teatru : „ A 12-a ^ ză să fie experimentată o ra­ constatat că plantele supuse
noapte" de W. Shakespeare — somiere p a t;
producţio a studiourilor en­ chetă subterană. Aceasta va fi acţiunii sunetelor cu frecvenţa — saltele.
gleze ; utilizată la străpungerea tune­ de 5 kHz au depăşit cu mult, Unele produse se pot livra şl particularilor.
22.00 Prim plan : sculptorul M iliţa lurilor pentru instalarea conduc­ Fabrica din oraşul Grotten­ Intre acestea se numără şi un atlas al zgomotelor oceanice de în toate p'rîvinţele, plantele de Comenzile se depun la serviciul desfacere ai între­
Petraşcu ; dorf produce zilnic 600 mc de nou microscop pentru operaţii, origine biologică. Scopul lor este control.
22,35 Muzicorama Tv. - revista telor destinate transportării' pe­ asemenea plăci, care înlocuiesc care permite medicului să re­ de a înregistra toate zgomotele Aceste rezultate sugerează ne­ prinderii. Informaţii la telefon nr. 5, Ulmeni.
a c tu a lită ţilo r de muzică u- trolului. emise de vietăţile marine pen­
şoarâ : Sonda cu reacţie creată de 90 000 de cărămizi. gleze perfect mărimea, cimpui cesitatea revizuirii scepticismului
23.05 Telejurnalul de noapte. îng. Mihail Ţiferov va reprezenta obiectului şi precizia la adîn­ tru a le putea deosebi după manifestat de unii faţă de o ex­
frecvenţa sunetelor.
cime. Instrumentul poate fi com­
o adevărată revoluţie în dome­ CARE ESTE ORIGINEA pletat cu instalaţii de fotogra­ perienţă similară efectuată acum
niul mijloacelor de pătrundere VIRUSULUI GRIPEI ? fiat, de filmat şi de televiziune. MOBILA DIN HÎRTIE SOLIDA cîţiva ani in India, cînd sub In-
în adîncul pămîntului. Viteza Un alt aparat optic, destinat rîurirea muzicii a crescut... pro­
medie cu care se deplasează Cercetătorii britanici care au mai ales oftalmologilor, a fost In R. F. a Germaniei s-a fa­ ductivitatea orezului.
racheta este de 50-100 de ori studiat evoluţia epidemiilor de perfecţionat tot la Oberkochen. bricat un nou tip de hîrtie, deo-
maî mare decît aceea a sonde­ gripă din ultimii doi ani au ajuns Este vorba de un coaqulator de 'obit de rezistentă, realizată din VIDEOTELEFON
lor actuale. Sondajul se poate la concluzia că acestea au fost lumină, care permite o fascicu- fibre de sticlă. Noul material Firma „Bell Telephone System"
efectua la o adîncime de jtfnă provocate de virusul de tip A. lare precisă a luminii. Cu ajuto­ este foarte flexibil şl maleabil, a pus în exploatare la Pitts­
în plus, rezistă la diferite tem­
la 20-25 km fără pericolul de Amploarea epidemiilor ca şi di­ rul lui, pot fî executate operaţii burgh un sistem de comunicaţii
avariere a rachetei. ficultăţile întîmplnate de medici peraturi, este impermeabil şl nu prin Videotelefon. Abonaţii, care
în tratarea bolnavilor sînt expli­ pe fundul de ochi. putrezeşte. După părerea oa­ au acces şl la un sistem de cal­
cabile deoarece virusul prezintă menilor de ştilntă, această hîrtie
BETON DIN... LEMN FRIG PLUS ULTRASUNET culatoare electronice, pot obţine
caracteristici de tip uman, du­ armată cu sticlă va putea fl pe ecranele videotelefa.anelor
blate de caracteristici de tip a­ folosită la realizarea mobilei la
Specialişti! din R. D. Germa­ După cum afirmă inventatorii un preţ foarte scăzut. ' informaţii sub formă de texte,
nă au pus la punct o tehnologie nimal. enqlezi, combinarea frigului cu tabele, diaarame, aposînd în a­
pentru prepararea unui nou*ma- LENTILE DIN MATERIAL ultrasunetul rezolvă problema GRIU... MUZICA». cest scoa pe clape. Cu ajutorul cu sediul in Simeria, str. Cuza Vodă, nr. 24,
terial de construcţie - betonul PLASTIC conservării laptelui. Pînă acum, aceloraşi clape, abonatul poate judeţul Hunedoara
din lemn. Ca materie primă este laptele congelat nu se putea S-ar zice că griul are... o întrerupe transmiterea imaginii
folosit stuful, scoarţa şi cioturile întreprinderea „Cari Zeiss" din păstra decît citeva luni. S-a do­ ureche muzicală. Cel puţin aşa sale sau să-şi vadă propriul chip
copacilor care se amestecă cu Oberkochen (R.F.G.) a început vedit insă. că, dacă el este în reiese dintr-o experienţă făcută pe ecran. ANGAJEAZĂ URGENT:
ciment, clorură de var şi sticlă să fabrice lentile de ochelari din prealabil tmtot cu ultrasunete, de M. Measures şi P. Weinber- De-i există intenţia ca, pînă
»ichidă. Masa obţinută este pre­ material plastic, acoperit cu durata H« conservare creste de qer, doi oameni de ştiinţă din în 1975, acest sistem de comuni­ - CIOPLITORI IN MARMURĂ Şl PIATRĂ
lucrată termic, apoi din ea se stk’ă aburită intr-un cuptor cu citeva ori. Dupn dezoh°tnre, Canada. caţii să deservească în S.U.A.
toarnă plăci lunai de 75 cm si vid. Aceste lentile prezintă dife­ ¡aptele îşi recapătă qustul Ini­ Seminţe de griu de toamnă r îrca 100 000 de abonaţi din - MONTORI MARMURĂ Şl PIATRA pentru şan-
qroase de 12 cm, O asemenea rite avantaje ca rezistenta Io ţial. „Rideau" si de un grîu de pri­ 24 mari oraşe, se ODreciazâ lo­ fierul de montaj al întreprinderii.
placă cîntăreste 12 kg, iar în ce presiune a materialului sinjetic măvară „Marquis" au fost suna­ tuşi că, '"Mn CCIU’ O COStultlj sn<|, Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968 cu
se de ei efectului unor sunete
deocamdată ridicat, vîdeoîefe-
si rezistenţa
Deva. Acorduri arhitec­ Driveste calităţile ei termo şi clei. la zgîrleturl a sti­ ATI AS DE ZGOMOTE OCEANICE cu frecvenţe diferite, în condiţii fonul la domiciliu nu va cu­ plata in acord.
tonice contemporane. fonoizolante, acestea corespund riguros controlate.
unui zid de cărămidă gros de Aceeaşi întreprindere a Con­ Un grup de bioloai americani noaşte o larpâ răspîndire înainte
42 cm. struit şi citeva aparate clinice. lucrează la elaborarea unui La sfîrşitul celei de-a patra de anii *80.
«