Page 93 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 93
i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V Ă ţ
PAGINA A IV-A
!
® Vizita delegaţiei militare
române în R.P. Chineză
m Consultări în vederea soluţio
nării crizei de guvern din Italia i
B Greva docherilor
britanici
m Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4839 MIERCURI 29 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Adunările generale
« D. nmeu
ale salariaţilor TELEX
Din partea Comitetului Central al
DOTAREA TEHNICĂ Partidului Comunist Român, a NOI OBIECTIVE
ii de Stat si a SOCIAL-CULTURALE
In judeţul Harghita se con
DE PRIM RANG A Miniştri a! Republicii Socialiste România struiesc in acest an nume
roase obiective social-cultu-
Com itetul Central al Partidu
rat o fecundă activitate pentru
lui Comunist Român Consiliul cadre de specialişti, a desfăşu rate. La Miercurea Ciuc se
află in stadiu avansat de con
de Stat şi Consiliul dc M iniştri dezvoltarea industriei chimice strucţie un modern spital cu
în tara noastră.
al Republicii Socialisle Româ
658 de locuri, cu blocuri ope
MINEI - UTILIZATĂ nia exprimă adînea lor durere seamă ai ştiinţei şi culturii ratorii, laboratoare si cu alte
Ca şi alţi
reprezentanţi de
dotări, necesare unei deserviri
cu prilejul Încetării din vioţă
a acad. prof. Coslin D. Ncni-
şi
La Topliţa
ţeseu, personalitate proem i româneşti, acad. prof. C D. Ne- la nivelul cerinţelor actuale.
la Miercurea
nitescu s-a alăturat luptei po
nenta a ştiinţei şî învăţămîn- porului penlru edificarea so Ciuc se ridică localurile a
două licee, iar in alte loca
INTENSIV, EFICIENT savant dc renume mondial. cialismului. fiind membru al lităţi din judeţ spaţiile de şco
tului superior
din România,
Partidului Comunist Român.
patrio
A nim at de v.n înalt
larizare se măresc cu încă 2T
Opera ştiinţifică şi tehnică a
tism, de dorinţa fierbinte dc a savantului, mărturie vie a ca săli de clasă. Se lărgeşte, de
contribui la propăşirea ţării, pacităţii de creaţie a poporului asemenea, reţeaua obiective
Mina Te^Ga, sectorul Mesteacăn, acad. prof. C. D. Nemţeseu român constituie o con tribu lor turistice prin construcţia
In foto : stafia de incărcare a cărbunelui in autobasculante. şi-a consacrat întreaga putere ţie de prestigiu Ia îmbogăţirea a trei noi hoteluri la Miercu
M in e rii Lupeniulul şl-au meroase deficiente care frl- Foto : V, ONOIU de creaţie progresului ştiinţei, patrim oniului ştiinţei româ rea Ciuc. Odorheiul Secuiesc
clădii de-a Junqul anilor o neazâ ridicarea activităţi! m i s-a preocupai în permanenţă şi Tusnad. In ce priveşte con
presliqioasă tradiţie prin În nei ila nivelul posibilităţilor de pregătirea unor valoroase neşti şj universale. strucţia patinoarului artificial
deplinirea exemplară a sarci şi cerinţelor. de fr Miercurea Ciuc, zilele a-
nilor de plan. in cursul aces Principala defecţiune, care COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT cestea a fost ridicat primul
tui cincinal ei au cişliqat de de o11fel a $i atras focul con AL PARTIDULUI COMUNIST AL REPUBLICII SOCIALISTE tronson al acoperişului. In
1 rci ori titlul de colectiv fru n centric al criticii, o constituie ROMÂN ROMÂNIA judeţul Harqhita se mai află
taş pe ramură Si s-au afirmat slaba utilizare a potenţialului în construcţie şi alte obiecti
ca , animalori statornici ai În tehnic al exploatării, in adu CU PLMULPi 7 CONSILIUL DE MINIŞTRI ve. a căror valoare totală
trecerii m inerilor din Intreaqa nare s-a subliniat că datorită AL REPUBLICII SOCIALISTE se ridică la 150 milioane lei.
Vale a Jiului pentru sporirea fondurilor de investiţii aloca ROMÂNIA
pxlractiei de cărbune. te, de ordinul a 25 milioane PRECIZĂRI PRIVIND
Tradiţia se respectă si în a- lei anual, mina Lu.penl dispu
cesl an. Exploatarea minieră ne la ora actuală de o dotare IW tPLim Noi sortimente ; Elevi I ; CIRCULAŢIA RUTIERA
Lupcni — după cum rezultă tehnică de prim rang- In aba
din darea de seamă prezenta tajele de a id lucrează G com Una din completările aduse
tă în adunarea generală a sa bine si un plug, o combină de răcoritoare | in acţiunea ! y Regulamentului de circulaţie
lariaţilor de către inqinerul de înaintări, iar pentru susţi Uzina „Vtcto- a muncii, folosirii mai raţionale a capaci recent intrat in vigoare are
5of al minei. Iulian Costcscu nerea modernă a abatajelor si tăţilor de producţie şi a timpului produc Acum, pe vreme de câni- ! in vedere prioritatea de tre
— sc prezintă la jumătatea fe lo rla lie lucrări miniere s-au tiv şi îmbunătăţirii calităţii producţiei. De rulă, printre cele mai soliei- I de refacere ! y cere a autovehiculelor apar-
ultim ului an al cincinalului cu introdus in subteran peste ria“ Călan remarcat că măsurile întreprinse în proce tate produse se numără şi... ţinind organelor miliţiei, atit
realizări remarcabile. Au fost 18 000 slîlpi de diverse tipuri- sul de producţie au facilitat şi reducerea răcoritoarele. Căutările de j Ieri şi-a început aclivita- s in timpul deplasării lor la
extrase peste prevederi 21 500 Cu toate acestea, vitezele de cheltuielilor de producţie cu 426 000 lei şi soluţii şî reţete not, ca şi | | tea seria a IV-a de elevi ai j intervenţii, cît şi in situaţiile
tone cărbune cocsi/icabil, in avansare in abatajele frontale Colectivul de la Uzina „Victoria" Că- obţinerea unul beneficiu suplimentar în de noi materii prime, s-au i j Liceului .Avram lancu" din ! cind însoţesc coloane de au
con cUltfc creşterii productivi- si în qalcriî .sînt necorespun- lan se pregăteşte să aniverseze un secol valoare de 476 000 lei. soldat ni realizarea a trei j i Brad, înscrişi in tabăra de | tomobile In legătură cu aces
Lăţi* muncii cu 54 kq de căr- zătoarc qradului de dotare de existentă cu rezultate de prestigiu fn i sorturi de răcoritoare rare j muncă patriotică dc la Vata i te prevederi Inspectoratul ge
bvitre pe post. In acelaşi timp tehnică, iar tăierea $î încărca îndeplinirea prevederilor planului pe acest | vor ii lansate in aerste zile j j dc Jn<. Hotăriţi să continue j neral al Miliţiei face următoa \
s-a acordat o deosebită aten rea mecanizată în abataje şî ultim an at cincinalului. La şirul succese Uzina cocso— j in reţeaua dc dcstaeere. j i tradiţia începută de co- \ rele precizări :
ţie lucrărilor de deschideri si oalerii sînt departe de posibi lor de pînă acum se adaugă îndeplinirea j Este vorba despre sucurile j j leqii din seriile ante- Pentru a însoţi coloane de
preqăliri Ia care s-au execu lităţi si chiar sul) nivelul pre cu 4 zile înainte de termen a sarcinilor j concentrate cu portocale, 1 rloare. cei 20 de elevi
tat suplimcnlar 225 si respec văzut prin planul tehnic. Si de producţie pe 7 luni. chimică J lămîi ş| mandarine care vor 1 au pornit la muncă cu de- automobile, autovehiculele mi
tiv 925 metri liniari de lucrări. tuaţia apare de-a dreptul pa Pînă la slîrşitul lunii Iulie se va asigu j intra în producţie la I.I.E. \ viza : „Cu cit vom da mai I liţiei trebuie să fie echipate
mijloace
de avertizare
cu
Caracteristic pentru activi radoxală dacă se are în vede ra un volum de producţie suplimentară de Hunedoara j Deva. Zilnic întreprinderea i j multe cărămizi, vom contrl- ! sonoră (sirenă cu sunet bito-
tatea exploatării în prim ul se re că vitezele de avansare în peste 9 milioane lei, concretizată in depă i va furniza unităţilor de pe*! I bui la ştergerea urmelor lă- j nal) şi optică (lampa cu lu
mestru este anqajarca hotărită abatajele frontale sînt în re- şirea planului cu peste 1 500 tone fontă, ; raza oraşului aproximativ ; sate de inundaţii, ta reface- j mină intermitentă de culoare
a colectivului spre obţinerea qres faţă de anul trecut, iar peste 250 tone maşini şi utilaje penlru In Corsarii hunedorent Intensifică efortu ! 8 000 sticle de răcoritoare i ! rc"- ] albastră). La auzul sau ve
unei eficiente economice supe în qalerii avansările la lucră dustria metalurgică, 85 tone piese turnate rile pentru sporirea producţiei de cocs şi j din aceste sortimente Un j i Le dorim realizarea cu suc- ] derea acestor semnale - care
rioare în ev traci ia cărbunelui. rile mecanizate sînt inferioa şi o cantitate apreciabilă de semlcocs. îmbunătăţirea calităţii acestuia. In acest lot tare se anunţă de pe a- j ces a angajamentului plin ;
Este de remarcai in acest sens re cu 8 ml oe lună celor ne sens, el acţionează pentru folosirea mai cum concurent serios al... j ! e'*n şi dăruire cu tare pot fi emise concomitent sau
reducerea preţului de cost cu mecanizate. I.M.C. Bîrcea deplină a volumului util al cuptoarelor, îşi înţep munca. separat - conducătorii de ve
2.55 Ici pe tona de cărbune, obţinerea unei densităţi ridicate a şarjelor „bătrinei limonade". hicule sînt datori să treacă
Cu justificat temei, minerii !.. cit mai aproape de marginea
iar a c h rltn ic lillo r la mia de După cum ne face cunoscut tovarăşul şt reducerea spargerilor de piloţi, vconcomi-
şefi de brigadă Petre Constan arterei pe care se deplasează
lei producţie marfă cu 28.49 inginer Gheorghe Resiga, directorul Între tent cu creşterea parametrilor calitativi at
lei. Acestea se exprimă in tin, Vasilc Ruşitoru, maistrul prinderii de materiale de construcţii Bîr preqăttril cărbunilor şi optimizarea regi şi să reducă viteza. Obligaţia
tr-un volum efectiv de econo Ghcorghe Oprcscu si $elul de cea. colectivul de muncă pe care-1 condu mului termic respectivă revine atît con
mii si benclicii suplimentare ce şl-a îndeplinit planul pe 7 luni în ziua Acţiunile întreprinse de cocsari se re ducătorilor de vehicute care
zonă loan Sucîu au formulat urmează să fie depăşiţi, cit şi
în valoare de peste 2,2 si res rte 27 Iulie. Fată de prevederile la zi, s-au flectă in creşterea productivităţii muncii,
critici la adresa conducerii realizat suplimentar 29 000 bucăţi cărămizi celor care se apropie din
care este cu aproape 25 tone de cocs pe
pectiv 5,3 milioane lei. dlalit, 100 000 bucăţi blocuri în echivalent muncitor mai mare decit sarcina planifi sens opus. Cind se circulă
Consemnind ca atare * va LAURENJIU VISKI cărămizi normale, 100 tone produse din cată, în obţinerea linei rezistente meca pe un drum cu mai multe
loarea acestor realizări, dez vată minerală şl 25 000 unităU cahle tera nice medii de 73,6 la sută. Prin depăşirea benzi pe sens, vor fi lăsate
baterile au relevat că pe fon cotă, In valoare totală de 400 000 lei. planului de producţie s-a asigurat îndepli libere benzile ce încadrează
Aceste rezultate au fost obţinute pe sea nirea înainte de termen a prevederilor pe de o parte şi de alta media
dul qenoral pozitiv al muncii (Continuará in pag. v ma organizării superioare a producţiei şi 7 luni. na căii rutiere. In cazul în
colectivului sînt grefate nu- care conducătorii de vehicule
trebuie să oprească, după ce
s-au retras la limita dreaptă
a drumului, sau au ieşit de
pe partea carosabilă, lucrăto
In interiorul rii aflaţi in autoturismele mi
SECERIŞUL ÎITÎRZIE Cil 5 ZIIE (!) ziarului: obligaţie bafansind pe această
liţiei semnalizează
plan
vertical bastonaşul de circu
laţie. Semnalizarea cu basto
naşul de c/rculaţie îşi păstrea
/& & **** ză semnificaţia de „oprire“,
■ Localităţile Văii eniar dacă nu este asociată
cu semnale acustice sau opti
Jiului cîşfigă In ce. Conducătorii de vehicule
nu vor mări viteza, respectiv
• • • frumuseţe şi confort nu vor porni de pe loc, pînă
V -w2;î j s î- w»
cind nu s-au convins că au
fost depăşiţi de toate auto
■ Drumul pacientu mobilele ce compun coloana.
Tn ziarul noslru de ieri. p rin nia de seceriş, termenul in i qatorîi în planul operativ. o bună parte din lanuri sînt De asemenea, se interzice
tre altele, se critica ritm ul ţial de terminare a recoltării Scara asistăm la o discuţie im buruicnile. nu pot li evitate lui spre medic-un conducătorilor de autovehicu
lent in care se desfăşoară se păioaselor (31 iulie a.c.) va fi între preşedintele C A .l\ şi in pierderile de recoltă. Dc ase le cărora li s-a indicat să o-
cerişul şi executarea arăturilor. decala!, in cazul cind vremea ginerul şef al I-M.A. Orăşlie, menea, nici eforturile celor drum al apropierii prenscă, de n staţiona cu ma
Ca exemplu neqaliv în accas- se menţine favorabilă, cu 5 Ion Roşu. aproape 20 de oameni aduşi şinile Io ncelaşi nivel cu cele
!3 privinţă era aminUi.ă si coo zile ! — N-avem tractoare la ară dmafara cooperativei nu pot şi accesibilităţii de pe partea opusă Condu
perativa agricolă din Sînt- Cind am vizitai, unitatea, turi, tovarăşe inginer. suplini munca pe care trebuie cătorii de vehicule care inten
nndrei. Care sint cauzele unei ţionează să pătrundă de pe
mecanizatorii au avut o zi — Cum n-aveţi ? — a ve şi sînt obligaţi să o facă cei
asemenea situaţii ? ..plină". Pînă la ora 18, cu 7 nit replica. peste 300 dc cooperatori al că O Răspundere un drum lateral pe artera pe
Explicaţia ne-o dau factorii combine se secerase qrîu) de — Păi toate sînt angrenate ror aport nu se face cu nimic care se deplasează coloana
de răspundere din cadrul un i pe 22 ha, iar apoi s au de în alte lucrări. sim ţii la seceriş. dirijată de automobile sint
tăţii : „N e bazăm doar pe com pentru calitatea obligaţi să oprească la capă
plasat la o altă tarla. Mccani- Cind inginerul Roşu a dat Cît despre munca de partid,
bine'" — afirma Mircea Onea, am zice că acum, in plină cam tul drumului de pe care vin
inginerul şef al cooperativei. panie pentru secretarul comi prestărilor şi să acorde coloanei întiie-
..Cooperatorii noştri nu prea tetului de partid osie mai im tate de trecere, chiar dacă ei
sînt obişnuiţi cu coasele" —■ portant să se ocupe de buna de servicii U.M.M.R. Simeria, secţia 4 mecanică. Muncitoarea Irimie se găsesc pe o şosea sau o
? I
ne spunea preşedintele C.A.P., desfăşurare a lucrărilor in Elena dă dovadă de multă conştiinciozitate şi răspundere stradă cu prioritate, orj dacă
M ihal Huiet. .N u ne putem La C. A.P. cîmp decit de număratul oilor, faţă de munca sa. Foto : N, GHENA coloana circulă dinspre stin *
plînge, treburile merg destul iar brigadierele de cîmp să lase gă lor. I
de bine" — era de părere croşetatul şi treburile în qos-
secretarul comitetului de partid Sîntandrei podăria personala şi să se o- _____________________ __ _ \ GEAMURI SECURIZATE
pe C A P ., Aronim Ocoş. Mai cupc efectiv de mobilizarea
adăugăm la acestea faptul eă, oamenilor la muncă, de orga FABRICATE LA MED1A$
pînă ieri, recoltarea păioasc- nizarea muncii — activităţi Au terminat
lnr sc realizase pe mai puţin penlru care li se atribuie z il La Fabrica de geamuri din
dc 65 la sută din suprafaţa e- nic normele cuvenite. Sprijinul la cota finală Mediaş a început iilele aces
.vistenlă si erau arale 7 8 ha zalorii Vasile Plenar. Gh. Vîn- pe loc soluţiile (tractoarele să acordat dc Comitetul orăşenesc tea producţia de serie a par
(după relatările înqinem lui şi î.tlă, Ion Panaile, Vasile Coroiu se folosească la arături, d im i de partid Simoria şi UJ.C.AP., reco tatul păioaselor brizelor pentru autoturismele
şefului secţiei de mecanizare. şi ceilalţi tractorişti merită neaţa, înainte dc ora )0. cind depăşind sfera îndrum ărilor la Dacic. Faţă de celelalte tipuri
Nicolae Zqîrdra), iar după spu loală landa pentru felul cum începe recoltatul, sau se vor general, ar trebui să se con In cartierul Aeroport din municipiul Pe de geamuri realizate pină in
sele preşedintelui 20 ha f71. au muncit, nesemnalindu-se trimite trei tractoare de la alte cretizeze şi cl în măsuri prac Ieri, nc-i comunicat tovarăşul Teodor ! t prezent noile produse pre
Drjspre însămîntarca culturilor nici un caz de staţionare din secţii), preşedintele şi-a dat tice de intensificare a ritm ului troşani, constructorii de la şantierul nr. 1 Vaslu. primarul comunei Itia, membrii co zintă avantajul unei securizări
succesive nu se poale vorbi cauza defecţiunilor. In urma scama că terenul unde ar tre lucrărilor, intr-n mobilizare de au ridicat la cola finală un bloc cu 4 e- operatori din satul Bretea Mureşană au diferenţiate, ceea ce asigură o
derîl ra despre o acţiune afla- lor, tractoristul II ie Ci ura îşi bui efectuate arături nu este masă la slrînqerea recoltei. taje din panouri mari de prefabricate. Dr terminat campania de recoltare a păloasc- vizibilitate superioară. iTot in
13 în faza dc... intenţii. făcea cu prisosinţă datoria eliberat în întregime ! Altfel. afirmaţia ..treburile alt iei acesta este primul bloc dc acest qcn lor. Griul de pe cele 91 dc hectare a tost cursul acesiui an In Fabrica
Cnnoscînd eă unitatea are mînuind ru pricepere presa de Oricîtă bunăvoinţă ar avea merq destul de bine“ este lip care s-a ridicat in ultimul timp aici. Con strîns în timp oplim şi depozitai în maga din Mediaş au fost omologate
compromisă, din cauza inun balotat paie. Ce sc întîmplă mecanizatorii şi cei 25—30 de sită de orice temei şî evidenţia structorii sînt bucuroşi Primul examen a zii. Tot în această perioadă membrii coope şi introduse in producţia de
daţiilor, o suprafaţă de 120 ha însă mai departe în fluxul cooperatori care participă zil- ratori de aici au strins şi depozitat 100 serie geamurile securizate care
cu qrîu, reiese cu claritate că tehnologic al lucrărilor? nic la slrîngerea recoltei (din ză mai deqrabă motive de în fost trecut cu bine. Echipa de zidari şi tone de furaje, ceea ce reprezintă recolta sint instalate in spatele au
se impuneau măsuri deosebite Nimeni nu se mai ocupă de tre rare sc evidenţiază L e tit• a grijorare şi nu de inexplica monlorî condusă de $tcfan Kadar a reuşit de trîioltene rezultată de la prima coasă. tomobilelor. Aceste produse
care să ducă la evitarea o ri transportul baloţilor, ceea ce Artean, Sofica Bădău. Marta bilă aulonniltumire. cum a în să atingă un ritm de lucru zilnic de un a- La ora actuală membrii cooperatori se pre sint fabricate pentru prima
căror pierderi din recoltă. Con face. ra execularea arăturilor Jurca. Tuia Popa luliu Duqaci cercat să ne convinqă secre partament şi jumătate. gătesc intens pentru a începe cea de-a oară la noi in (ară.
trar aşteptărilor însă. am fosl $i însămîntarea culturilor în Petru Băda, Sîmion Ciucaş. Pe- doua coasă la triiolicne. i
informaţi că faţă de planul o- mirişte să rămînă înscrise, dco.- |ru Duqaci şi alţii), în condiţiile tarul coniilclului dc partid pe
perativ stabilit pentru campa- camdată, doar ca lucrări oblî- cind secerişul este înlîrziat şi cooperativă.