Page 95 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 95
DRUMUL SOCIALISMULUI -ţ Nr. 4839 # MIERCURI 29 IULIE 1970
M h l **’ M— i
\
CRONICA FILMULUI
Răspundere pentru calitatea L a U z in a m e ta lu rg ic ă d in e lib e r ă r ii ţă rii. In ia rn a si
L ip e fk {zona c e n tra lă a p ă r p rim ă v a ra a ce stu i an. 2 000
ţ ii eu ro p e n e a R.S.F.S.R.) a de k ilo m e tr i dc sosea a s fa l
fo s t d a tă in fo lo s in ţă cea de -a ta tă a u le g a t tn tr-o re ţe a r u
prestaţiilor de servicii Salariul groazei 6-a b a te rie de cocs — cea v in c ie i, s tim u lin d a s tfe l dez
p ro
tie ră satele şi ,oraşele
m a i m a re d in
U n iu n e a S o
d in tre
v o lta re a c o m e rţu lu i
v ie tic ă . N o u a b a te rie are o
p ro d u c tiv ita te de a p roa pe re g iu n ile ru ra le şl c e n tre le
S-au obişnuit cetăţenii ca, lucrări solicitate şi deci în d o u ă o ri m a i m a re d e c it a- u rb a n e , p re c u m şi a p ro d u c
pentru satisfacerea unor nece micşorarea veniturilor coope Filmul, reluat după un dece- groazei" nu are nimic dîn di g re g a tcle c o n s tru ite p in ă a- ţie i a g ric o le şl in d u s tria le .
sităţi personale, să apeleze ta rativei. ale meşteşugarilor. nlu şi ceva. poarta în sine vagaţiile parozitare ale genului cu m in U .R .S S. O .a te n ţie de ose bită a fo st a
serviciile imitaţilor cooperati A trebuit o muncă intensă pericolul perpetuu de a dezice peliculei de oventuri. Accentul In ace la şi tim p , a fo st pus c o rd a tă c o n s tru c ţiilo r ru tie re
velor meşteşugăreşti. La rin pentru ridicarea prestigiului imaginea formulată la primo cade pe comunicarea unei rea în fu n c ţiu n e u n n o u co m in zona muntoasă H u a y u rta n ,
dul lor lucrătorii acestor uni fiecărei unltăti. Organizaţia de vizionare, reformulatâ apoi de lităţi de o nedisimulatâ cruzime, p le x in d u s tr ia l p e n tru ca p d in vestul, p ro v in c ie i H u
tăţi se străduiesc să fia la partid, conducerea cooperati memoria înşelătoare, în decursul în virtutea căreia şoferii se logo ta re a g a ze lo r, a sm o a le i si a na n. u n d e c irc u la ţia e ra tn
Înălţimea solicitărilor şi, In vei au întreprins măsuri meni anilor. Fenomenul e firesc, fiind desc cu moartea în speranţa a lto r re z id u u ri p ro v e n ite d in tre c u t e x tre m de d ific ilă .
majoritatea cazurilor, reuşesc. te să crească răspunderea tu că în timp ce banda de celulo •inui onorariu fabulos. Deci nu p ro ce su l de co csifica re , d in In u ltim ii tre i a n i. a ic i au
Bunăoară, lucrătorii cooperati turor lucrătorilor, exigenţa lor id se odihneşte, ca operă finită actul de brovurâ contează, cl ca re se v o r p ro d u ce u lte rio r 1ost c o n s tru ite 9 síse le , a st-
vei „Viaţa nouă'’ din Orăştle. fa(ă de modul de deservire a în cutiile arhivei, conştiinţa spec motivul existenţial, sau ocel bi
Experienţa proprie i-a învăţat cetăţenilor. tatorului evoluează. De la acest let de metro care trezeşte în pa
că executarea promptă şi de Şi, meşteşugarii Orăştiei au adevăr nici „Salariul groazei" rizian nostalgia revederii Mont-
calitate a lucrărilor este prin Ieşit din impas. Fâcînd totul nu face excepţie. După ce pă mortre-ulul, o gării St. Lazore.
cipala cale de atragere şi mă pentru satisfacerea pretenţi răsim safa de proiecţie, ne dăm Ceea ce este mai dezolant e fap
rire a numărului clientelei A ilor i solicitanţilor el au reu seama că acest film ore intr-a tul că fiecare trebuie sâ-şl tră Din ţările
ceasta are influentă directă a şit ca In acest an să execute devăr un caracter excepţional. iască drama în deplină solitu
supra realizării unor mari ve toate cdmcnzile în timp şi de Reolismul zguduitor al lui Henri dine, egoismul confruntîndu-s*
nituri ş| deci a creşterii ren calitate. Prevederile planului Georges-Clouzot, psihogrofille mereu cu fondul uman realmente
tabilităţii. Apoi, Împlinirea pre semestrului 1, pe cooperativă, sale de o incredibilă minuţie existent. Astfel se explică faptul
tenţiilor solicitanţilor face să au fost realizate cu succes- <înt şi azi de *o neobişnuită for că dintre sentimentele inerente socialiste
crească prestigiul cooperati Rentabilitatea — indice Impor ţă artistică. vieţii prîmeoză spiritul de con
vei. al lucrătorilor ci. tant In cooperaţie, care sinte Unul dintre motivele pentru servare. Nu e timp pentru sa
Este o mare satisfacţie pen tizează întreaga activitate — a care filmul Iul Clouzot nu a tisfacerea setei de poezie. Omul
tru meşteşugarii Orăştiei fap fost de 8,17 la sută fată de ovut porte de destinul comun trebuie să trăiască înainte de îngrăşăminte, n a fta lin ă , m a fe l in c it in p re ze n t to a te
tul că, !n acest an, nu s-a 6,70 la sută planificat. al atitor pelicule, este acela câ toate. Această transplantare vio- te rie p rim ă p e n tru mase lo c a lită ţile s în t le ga te în tre
primit pînă acum nici o recla Se cuvine să evidenţiem aici „Salariul groazei" a împrumutat fentă a eroilor în solul exclusiv p la stice . ele.
maţi© împotriva activităţii ior. pe meşteşugarii Medrea Şte •nspirot trăsături structurale de material ol existenţei biologice I n a c tu a lu l c in c in a l (1966 ★
nu s-a Înregistrat nici un re fan, Nicolae Popa de la sec la un model antic prestigios, face imposibila extinderea fi 1970) la U z in a d in L lp e ţk au In u ltim e le z ile , in R. P.
fuz la produsele pe care le-au ţia croitorie bărbaţi, Drăgan „Odyseea", distribuind accen rească o întermezzo-ului erotic fo s t date, de asem enea, in P o lo n ă a u fo s t da te tn e x
er cutat. Dorina, Viorica Popa, secţia tele acţiunii deosebit de armo dintre protagonist şi fata de la fo lo s in ţă o secţie c o n v e rti- p lo a ta re o se rie de n o i o
altul calitativ al prestati- croitorie femei, Octavian O- nios. Tripla unitate clasică a bistro. for finalul absurd al lui zoa re cu in s ta la ţii p e n tru t u r bie c tiv e in d u s tria le de im
1) iese şi mai mult In evi- proiu, Maria Clolocoiu din redactării se îmbogăţeşte însă Sturmer se înfăotuieşte sub sem n a re a n e în tre ru p tă a o ţe lu portanţă m a jo ră p e n tru eco
d \tă dacă facem o compara secţia confecţii serie si alţii. cu un suprodeznodămînt fra nul lirismului răzvrătit : în sune lu i, u n f u r n a l, u n la m in o r n o m ia ţă r ii. P r in tr e acestea
* cu anii care au trecut dnd In luna aceasta meşteşuga pant, aducind, de fopt, un me- tele valsului, camionul dansează p e n tru ta b lă la tă , ceea ce a se a flă o n o uă m in ă p e n tru
» u înregistrat deseori nume- rii din Orăştie şl-au mărit e- soj limpede formufot, acela că macabru pe drumul de acum li p e rm is o cre şte re c o n s id e ra e x p lo a ta re a m in e re u lu i de
ase cazuri de refuzuri pen forturiie. Et s-au angajat să întorsăturile absurde ale destinu ber, rostogolindu-se în prâ- b ilă a p ro d u c ţie i de fo n tă , p lu m b şi z in c la D o m b ro v o ,
tru calitate şi reclamaţii pen execute cu prioritate comenzi lui sînt practic de neinloturot, postie, împreună cu toate visele o ţe l şi la m in a te . fa b ric a m o d e rn ă de c im e n t
tru întlrzierea executării unor le solicitate de sinistraţi şl în mai oles atunci cînd ele se ma deja accesibile, graţie cheii ma A în c e p u t c o n s tru ire a ce „H e lm -2 " d in v o ie v o d a tu l
comenzi. acelaşi timp să respecte şi terializează sub forma realită gice a simbriei groazei. le i de -a d o n a s e c ţii c o n v e r- L iu b lin şi o no uă secţie a
Nu o dată conducerea co termenele stabilite pentru cli A p a rta m e n te noi p entru m inerii şi p rep a ratorii din Pe - ţilor sociale. Clouzot nu mîtî- Revederea unor actori renumiţi tiz o a re , a u n u i s tru n g p e n tru e x p lo a tă rii c u p rife re „P o l-
operativei a fost nevoită să enţii cooperativei. Angajamen Irila. Fo to : N . G H E N A zează cauza peregrinării ody- ra Yves Montând. Folco lulli, p ro d u c ţia de ta b lă de a u to k o w ic e ” d in v o ie v o d a tu l
impute unele comenzi celor v i tul şi-l îndeplinesc cu succes. seice a convoiului de moşini P«ter von Cyck şi Charles Vonel m o b ile , a u n e i s e c ţii de la m i W ro c la w . De asem enea, to t
novaţi şl să despăgubească Astfel, prima decadă a iun Li a încărcote cu nitroglicerină, pro- ci<*râ satisfacţii depline prin a n a re la rece. in u ltim a p e rio a d ă a u în ce
clienţii. Lucrători ca Dumitru fost încheiată cu depăşiri 1a pulsind fatalitatea în sfera in cel ioc nuonţat, de o mare ex U z in a d in L ip e ţk este a - p u t în P o lo n ia lu c ră rile de
Călin de la secţia blănărie sau toţi Indicatorii. Valoarea pro p ro v lz io n a tă cu m a te rie p r i c o n s tru c ţie la n o u l re a c to r
Petru Sida. şef de unitate la ducţiei marfă a fost realizată tangibilului, • cl destramă obîrşia presivitate, coracteristîc numai m ă de la a n o m a lia m a g n e a to m ic de la S w e rk , in a p ro
stelelor care nu apun.
fantastică a destinului mitologic,
Deci,
cizmărie, au fost puşi să dea în proporţie de 100,5 la sută, „Salariul groazei" nu dezminte tic ă de la K u rs k , u n d e se a- p ie re a V a rş o v ie i. P a ra le l cu
socoteală pentru produsele ne livrările către fondul pieţei în le linanciare — Instrument stabilind o ecuoţie fn care totl osteptârile. dovedindu-se un film flă peste ju m ă ta te d in r e z e r m a rile o b ie c tiv e a m in tite
|l acţiune ;
corespunzătoare pe care le e proporţie de 102 la sută, pla 19.20 1001 de ie ri - emisiune termenii sînt cunoscuţi, o ecua mare, o cărui tinereţe nu piere v e le de m in e ru de fie r ale m a l sus, au fo s t da te în e x
xecutau. nul de casă 106 la sută (ar pentru cel mici ; ţie reductibilă la corelaţia logi U.R.S.S. p lo a ta re şl o serie de între
Dar sancţiunile sau măsuri desfacerea în proporţie de 120 19,30 Telejurnalul de searo ; co dintre cauză şi efect. o dotă cu trecerea anilor. ★ prinderi mai mici, che m ate
20.00 Reflector ;
le luate după ce faptul s-a la sută. 20,15 Festivalul naţio n o l de felelor Deşi film al unei suite de ex In p ro v in c ia H u n a n d in să-şi a d ucă c o n trib u ţia la
produs — curţi spune şi loan Sînt realizări cu care meş — e d iţia a VI-a. Program traordinare aventuri, „Salariul A L . C O V A C I R. P. C h in e ză a u lu a t o a m d e z v o lta re a e co n o m ie i, p r in
fo l
Zăharie, preşedintele coopera teşugarii din Orăştie sp <mm- susţinut de onsom blul Boto p lo a re d e ose bită c o n s tru c ţii tre ca re în tre p rin d e re a p e n
(udaţulul
cloric al
tivei — .,nu încălzeau cu ni dresc. Dar ceea ce-i bucură şani ; le de şosele. A s tfe l, n u m a i tr u p re lu c ra re a calcarului
mic pe clientul păgubii". Mal mai mult este faptul că au 20.35 Yele-dncm aleca. „ O ri la 14 grade, Iar m oxlmele Intre 21 în u lt im ii c in c i a n i s-a co n „ K o w a lja " , u n d e p ro ce su l
mult. asemenea cazuri au de reuşit să satisfacă exigentele curse” — com edie cu Grou- VREMEA | i 24 grode. s tr u it de p a tru o ri m a i m u lt de p ro d u c ţie este c o m p le t
cho, Chlco | l H arpo ;
terminat o neîncredere a ce clienţilor nemaiînregistTÎn- 22.20 Emisiune litera ră ; P E N T R U U R M Ă T O A R E L E d e c it în 30 de a n i p re c e d e n ţi a u to m a tiz a t.
tăţenilor în calitatea servici du-se nici o reclamatie sau 22.35 G ala m arilor Interpret! ro P E N T R U 24 O R E 2 Z IL E
ilor. a scăzut prestigiul coope refuzuri de calitate. Activita 18,00 M |croovanpr«m l«ra ti lei ; end* m âni, Bontonul Oovld O ha- Vrom« In general l/um ooiA cu Vreme frumoasă, cu cerul vo-
10,09 „U nlve no K şo tfen * -
noslan t
rativei. De această urmare ne tea lor se bucură de aprecie d o pedio pentru copil. ,,T” ; 23.00 Telejurnalul de noapte | cerul va rlo b ll, lem poror n oro i. rJobil. D upă-om lota ie ver som
dorită şi-au dat seama totl rea cetăţenilor, se ridică la 10,30 C abinetul economie. P irghil- 23,10 închiderea em isiunii. V intul vo sulte tn general »lob n o la averse de p lo o le însoţite de
dftică rcă rl eloctrice. Vintul va su
meşteşugarii. Pentru că s-a înălţimea solicitărilor. din nord-ost. Tem peraturile m i fla slab d in nord-vest
nim e vor <1 cuprins# In tro 12 şl
simţit 1n scăderea volumului de R . B U D I N
Cintece populore Interpretate de M o PROGRAMUL I I : 6,00 Program construcţii
RADIO ri« H oiduc ; Selecflunl din operete muzical de d im ineaţă ; 7,00 kodio-
16.30 C onsultaţie Juri
jurnal ; 7,15 Progrom m u iico l de d i
dico i
16,40
O s ă -m i s p u n e ţi că n u e „A n o Lugojgnq- de Filoret fiarbu ; m in e a ţa ; 8.10 1o< în a in te ; 6.23 M ari y
a d e v ă ra t, că e o scorneală, ŞTIAŢI CÂ...? PROGRAMUL I : 6,03^9.30 Muzicd 17,05 Antena tin ere tulu i. Varo ’70 ; in te rp ie ţi. lg o r M arkevitch i V.OO M u
zică
populară ; 9,10 Curs
lim
de
bancuri,.. <f.or să ş tiţi că jl actuolU aţi ; 7,00 Radiojurnal ; 9,30 17,30 Solişti de m utlco popular o : bo germono ; 9.30 Carul Şcolii pro-
losiT |<
M ă rie C otlrleo.
Florentin
nu vnnt-Jr 4a H u n e d o a- V iaţo .cărţilor ; 10,10 Cuis de lim bo Oheorgfie ?omf1r ; 16,03 S ilinţă', teh tesionole „D îm b o v iţa " din Bucuroşii,
gcim ana ; 10,30 Vreau ta ftlu ; 11,05
ra> p -o no area m ea, are IA OBSERVATORUL de CONFORM unei . slptisticL -Pentru prieteni! m u ticii corole ; 11,30 nică, to n te iie ; 16,30 Pagini stmlo-, a trljo rl N lcalae Ciobgnu şl M ih p ll maşini 7 Noiembrie
O e ţu i 9,45 M otineu de operă ; 11,00
lo c in aceste z ile u n astrofizica din Blurakan efectuate recent, Parisul este De toote pentru to tl.., tu riştii ; 11,45 nlce nam grjteore ; 19,00 Goseto ra Cintece şi jo cw l populare ; 11.20
d io ; 19,30 M e lo d io U lei ; 19.35 A ,o
co n cu rs de a n u n ţu ri n ă s tru ş (U.R.S.S.) s-au efectuat cer oraşul cu cea mai densă Sloiul m edicului ; 12.00 Scrisoare de clntâ pe la noi : 20,05 TobUto de Piese clasice, Interpretări moderne ;
dor — m uflco u io o ro ; 12.23 Ş llln ţo
n ice ! N u v ă m ira ţi, c o n cetări spectrale ale galaxiilor DOpulatie din lume — 32 000 Io tl ; 12,30 In lîln lre cu m elodia seară de C om lo nlin C ioprogo ; 20,10 11.30 Selecţlunl din opereio „C am e
îndepărtate care se află la locuitori pe kmp. Urmează Vedete #le m u iicji usoore — M orgoro- lot* de Loe«ve ; 12,03 Avanprem ieră
c u rs u l n u e in tre m e tro n o m populara fi Interpretul preferot ; la Ptsloru ; 20,20 Argheziană ; 20.25 cotidionâ ; 12,15 Concert de prînz ;
13,00
Radîojurnol ;
13.10
Avanpre
si c ro n o m e tru , c i in tre c lu distante muk mai mari de apoi Tokio — cu 16 000, New mieră cotidiană ; 13,22 M e lo d iile vo- Zece m elodii preferote ; 21.00 Iste 13.30 Unda veselă ; 14,03 M elodio
b u l „S id e ru rg is tu l" şi b u 100 milioane de ani-luTnină Yoijk — cu 13 200 şj Londra conţei ; 13,45 Cintece b o trîn e ttl In ric id e ilo r. Evoluţia Id e ii de om : zile i ; 14,06 D in cele m oi cunoscute Craiova
m elodii
M uzică
u-
14,30
populare ;
fe tu l „R a p id “ {de la a u to - de Pămînt. S-au descoperit — cu 10 300 locuitori pe kmo. terpretóte de le o n o Radu şl G lcă' 21,20 Clntă M ihoelo M ihol I 21.30 şooră de Radu Şerban ; 14,55 Ş tiin ţa
Moment poetic
Boch de N lna C ai-
ga ră). In ce constă co m p e zeci de mii de galaxii care, ★ C hirco ; 14,00 C aleidoscop m uscal ; slon ; 21,35 Solistul serii : Bebby Io zi ; 15,00 Duela din fepore In-
14,40 Publicitate rod Io ; 14,50 M elo
prin proprietăţile lor fizice,
terpretote
G cb rieio
de
Ţi
Popescu
tiţia ? In cin e scrie cel mai se deosebesc mult de cel* LA HELMSTADT (R.F.G.) a d ii populore eiecutate Io ocordeon D orin ; 22,00 R odiojurnal S 22,20 gănos, Cornel Finâţeonu. Iu ltu More Str. Bujorului nr. 20,
Pentru
magnetofonul
Sport :
22.30
d ib a c i anunţ, adică ceva cunoscute pînă acum. avui loc recent primul con de Ilie U dllâ ; 15.00 Serlol ro d M o - dumneovoostfă : M e lo d ii Interprelote şl N lcalae Zohorie ; 15,30 C lntă Ju-
15,30
nic
tin erii oscultătorl ;
pentru
foarte-foarte afişr.t pe geam , curs de tricotat la care au C om poiitorul sâplâm înll ; M a rţian de M lchele Torr şi Rephoel ; 23.00 d ito Cerovska ; 15.40 Publleltote ra ANGAJEAZĂ DE URGENTĂ ELECTRICIENI DE
★ participat numai bărbaţi in Concert de muzică uşoară ; 0,03—5,00 d ia ; 16.00 R odiojurnal ; 16.20 C in
uşă, m ă rog, u n de o n o r-p u - IN AFRICA au fost stu Negrea Suita simfonică „M u n ţii A- tece fără cuvinte de Mendelssohn
b jic u l i l poate c iti. diat! peste 400 de elefanţi tre 16 şi 70 de ani. Pe locul p u s o n î ; 16,00 R odiojurnal ; 16,20 Eslrado nocturnă. Bortholdy : 16,55 Sfatul m edicului ; ÎNTREŢINERE, categoria 5-6, fără condiţii de ca-
L o v itu ra de înce pere s-a întti «-a silual un student în 17.00 O m elodie şl o poezie - mu
şi s-a ajuns la concluzia că vîrslă de 19 ani, pe al doilea zică uşaorâ ; 17,35 Leduri paralele :
d a t la b u fe t. A ic i s-a a n u n ei suferă de modificări scle- — un Instalator de 45 de ani, 18,03 Concert dc muzică populară. zare.
ţa t u rm ă to ru l a n u n ţ : „ V ă rotice ale vaselor sanguine. iar pe al treilea — un func tău - seriile l- I I („M u n c ito Solişti : Dum itru Constantin, M o/cel
ru g ă m să n u m ă ra ţi b a n ii Deocamdată, acest fenomen ţionar de 30 de ani. resc” ) ; Castelul condam naţilor Budalâ şl Florea Cioocâ ; 18,30 Curs
(„C u ltu ra l” ) ;
N oile o-
LONEA :
la ghişeu. R e c la m a ţiile u lte nu poate îl explicat ţininri CINEMA venturi ale răzbunătorilor ( „ M i de lim bo germană ; 18,50 365 de cin
M elodio
zilei ;
tece ;
19,05
19,00
★
rio a re m i se ia u in co n sid e seama de faptul că elefanţii NEGUSTORII Japonezi au nerul” ) i PAROŞENI : Crimo din Revlslo şlagărelor ; 19,30 M eridiane
(„E n erg io ” ) ;
ra re ". In d ic a ţia este fo a rte sînt animale ierbivore, mobi început să vîndâ seminţe să păduro dublu in serviciu PETRI LA : lirice ; 19.50 N oapte bună. copii. Pa
eecrot
Joc
u tilă , du pă c u m vă p u te ţi lul maladiilor cardio-vascu- dite în cutii de conserve. DEVA : 24-25 nu se înapoia („M uncitoresc'’) ; VULCAN • As- - tru povestiri de L. N. Tolstel ; 20,00
C inci cintece de Aurel Slroe pe ver
da şi s in g u ri seam a, că eu lare fiind considerat consu Este de ajuns să le deschizi ză (C inem atograful „P o irlo ") I te rii şi C leopotra şl Feldmareşo- suri de Tudor Arghezi I 20,15 Teotru
SIM ERIA :
R epublico
falelor
m a i ş tiu pe u n ii care -şi n u mul de grăsimi animale. si să uzi pâmtntu! din ele. ca („M u re şu l” ) ; HUNEDOARA: Ca lo („M uncitoresc") ; U R IC A N I : rgdlolonlc. Festlvolul de comedie al
din I.C.H. „Lotru“ — Voineasa,
Cind se aud clopotele („7 N oiem
„F ii
cum inte,
m ă ră b a n ii fn stra d ă , a lţii să răsară... plante exotice- davrul viu - setllle I- I I („C o n brie ") ; ORĂŞTIE : Taina leului Teatiulul ro d lo lo n lc: Baronga : 21,45
C rislelor" de Aurel
.
★
(„P o tria ") ; O intim p lo re
(„F la
acasă, a lţii n u -i numără de IN ELVEŢIA s-au construit structorul” ) ; D reptul de a te naş căra“ ) ! GEOAG1U-BAI : lo râs- Muzică instrum entală ItoManâ
te („Ş ide ru rglstu i") ; CALAM: Sim
fel... ir paticul demn „R * ( „ I I Iu n ie ” ) \ bol, ca Io război ; HAŢEG : O Renoştere : 22,00 Jazz ; 22.30 Pagini
ceasuri atomice de masă. A- IN -LITERATURA ştiinţifi TEUUC : Apole prim ăverii ( „ M i d in opere ! 22,45 De ţoale pentru
ceslea sînt acţionate de e- că sînt descrise 32 de cazuri nerul” ) ; GHELAR r N um oi e sin şansă dintr-o mie („P o pu la r” ) ; to ţi... tu riştii ; 23,05 D iscuri rare. Re
BRAD : Coi 1000 da ochi ol dr.
nergîa obţinută de la o ta în care copii mici au fost gură tio ţă („M in e ru l” ) ; PETRO Mobuse („S teaua ro ş ie "); GURA- cita l V lod lm lr Herowitz : 24,00 Clntă
(„7
ŞANI :
Acţiunea
„V u ltu ru l”
(„M in e ru l” ) ;
CARZA : Lupii a lb i
„PIONEZA bletă de (plutoniu-238, care crescuţi de animale sălbati N oiem brie") 1 M ărturia („R e p u HTA : M ireasa era In negru soprana Annellese Rothenberger : judeţul Vilcea
cintăreşte 150 mg.
ce.
Contem poranul
b lico “ ) i LUPENI:
(„L um in a ” ).
0,40—1,00 Trei piese pentru orchestră
de N lcolee Brtnduş. \
DE ARGINT“ FACE ÎNSCRIERI PENTRU ŞCOALA TEHNICA DE
MAIŞTRI MINERI - CURS SERAL - CARE SE DES
CHIDE LA VOINEASA, LA 15 IX 1970.
V re ţi să a fla ţi cum a r i
postat c lu b u l ? S im p lu A înscrierile se fac pînâ fa 25 VIII 1970.
a fiş a t „L a in tra re a tn c lu b , Examenul va avea loc (a 1 IX 1970.
vă ru g ă m ş te rg e ţi p ic io a re
le ". $ i ş tiţi de ce era ne Condiţii de înscriere :
voie de p re ciz a re a asta ? N u - 5 ani ca miner şi 7—8 clase ;
ş tiţi... H a i să vă spu n : pe n - 3 ani ca miner şi liceul teoretic ;
tr u că u n ii iş i şterge au p i - 3 ani ca miner şi şcoala profesionala de mi
c io a re le la ie şire ! S im p lu , neri.
nu ?
La s c o ru l de u n u la u n u , Tovărăşii care vor reuşi la examen urmeazâ sâ fie
cei de la „R a p id " au co n transferaţi» asigurîndu-li-se cazare şi post.
tr a t ra p id şl au v e n it cu u n
a lt a n u n ţ. I a t ă - l: * C ă tre to Informaţii se dau zilnic la telefon I.C.H. „Lotru"
vară şa M . L . L a cererea
d v . vă fa c e m cun oscu t că - invâ|âmint.
s-a a p ro b a t p e n tru ş e fu l de Răsărit d e soare p e p la jele de la M a n g a lia . Fo to ; V . O N O I U
u n ita te u rm ă to ru l p ro g ra m :
z iln ic (>— 11 şi 18—2 Î, lu n i
lib e r. V e ţi resp ecta şi a fiş a
v iz ib il p re z e n tu l p ro g ra m .
D ire c to r in d e s c ifra b il". U t i
lita te a a n u n ţu lu i constă tn Vorbind despre forţă de cuvinte, el este idealul penir i
aceea că o ric in e bea Pionierii hunedoreni caiplivare, nici un cunoscut „ S A T C H M O “ o casă de înregistrări, este o
a ic i o ţu ic ă a flă cu b u c u rie artist al acesliji secol nu s-a mul care sfidează obosea!«,
că responsabila e lib e ră apropiat de Louis Daniel Arm pentru a realiza un I u c t u v
lu n i... strong, virtuosul şi extraordi — Louis Armstrong la 70 de ani — Înaltă calitate, în cel mal sc ir
A c u m , a v e n it r ln d u l c lu narul trompetist şi cintăret, timp cu putinţă. El nu a urnm
b u lu i „S id e ru rg is tu l". A u pe locul I -care a împlinit recent 70 de mult. sau, cum s-a exprimat lentul necesar stăpînirll aces- turile de repróchate ale mu şcoli, nici de muzică, nici d»?
fo s t c o n v o c a ţi c lţiv a o a m e n i ani. Este suiîcîenl ca numele cineva recent, că „dacă ar fi lel muzici ; in condiţii In care zicienilor albi nu au avut frec alt fel — şi oricine îşi pou
cu id e i ca re au fă c u t ce-au său să fie menţionai, pentru putut, l-ar fl programat d c bă- I se refuza şansa de a-şi cul venta pe oare ar fl putut-o imagina ce a fost viata pen
fă c u t si a s tfe l a apărut a ca oamenii să zlmbească, a- trlnu’ opt zile pe sănlămlnâ". tiva talentele, Trebuie amintii avea. tru un sărman copil de culca
A şa cu m s-a a n u n ţa i, re le m e m b rilo r c e rc u lu i „lo a n
n u n ţ u l: „ L ic h id ă rile se fac niintindu-ŞÎ de cev-a ce au Dar victime părea să savureze că Armstrong, ca si alitia al Respectul pe care tl Impu re, din sudul de acum 60 d*i
c e n t a a v u t loc C a m p io n a tu l C o rv in " d in H u n e d o a ra : N i
z iln ic in tr e o re le 12— 13". mai auzit sau au văzut la el. fiecare minut din această acti ţii de rasa si qeneratla sa. este ne colegilor săi de profesio ani, trebuie să-şi dea seaira
n a ţio n a l de o rie n ta re tu r is colae C ă tă n o iu , A d a lb e rt Dar, In timp ce omagiile şi
F o a rte p r e c is ! P ăi, s p u n e ţi tic ă a l p io n ie rilo r, d e sfă şu ra t H o rv a th , C o n s ta n tin P c tre s - vitate- Deşi viata sa s-a des un autodidact — nu din prefe este astăzi fără pereche în că marele triumf al lui Arm
şi d u m n e a v o a s tră ce s -a r p u la C h eia — ju d e ţu l P rah ova , cu şi L e o n tin a P ro d a n , V io telegramele nu contenesc cu făşurat mulţi ani Intr-un ritm rinţă, ci de nevoie. lume, aceasta penlru că el a strong este simpla sa sapi 3-
tea in ttm p la da că ¿ n -a r e ia tă şi re z u lta te : la b ă ie ţi ric a M u n te a n u , R o d ica ocazia acestei aniversări, afec nebunesc, de la avion Ia a Armstrong refuză să senti ştiut totdeauna să obţină in vietuire.
x is ta a n u n ţu l ? O a ro a ie de ţiunea lumii jazzului c.ste, fă vion. de la club de noapte ta mentalizeze muzica. El poale mod spontan ceea ce alţii au Şi tot Armstrong este acela
lo c u l 1 a fo s t o cu p a t de S lrg h i. ră îndoială, umbrită de o oa
n e a te n ţi şi gu ră -ca scă a r f i scenă, de la sală de conceil cînl./) in public despre un idi căulat să realizeze cu multe care respinge drept absurdă
m e m b rii c lu b u lu i de o rie n L a fa za ro p u b lic a n ă au recare teamă, ca şi cum Însăşi
fo s t lic h id a ţi p în ă acum ta re tu ris tic ă „lo a n C o rv in " p a rtic ip a t ech ip e re p re muzica, nu numai cel mal ves la studioul de Înregistrări, mu lic sud, dar penlru el cuvin eforturi, fără a-1 pulea egala ideea că, fără el. s-ar fi pus
V ă în tre b a ţi d e s ig u r de c e -l a l C asei p io n ie r ilo r d in H u zentând 38 de ju d e ţe . tit slujitor al ei, ar trece pra- zica sa nu a vădit mai nicio tele nu reprezintă mai mult vreodată. ca iazzul să nu se nască nici
lic h id e a ză la p rîn z ? Aşa. nedo ara — 176 de m in u te . C o n c u rs u l in te rn a ţio n a l de qul vîrslei primejdioase. Căii. dată semne de oboseală- decit anexe muzicale. Dacă „Salchmo" îşj pune la punct odată.
ca să m o a ră să tu i. L o c u l II, re p re z e n ta tiv a ju o rie n ta re tu ris tic ă în tre re din momentul In care a răsă A face jazz a fost totdeau Armstrong ar fi înţeles să ex înregistrările ca nimeni altul. Toţi rivalii săi l-au iubit.
în tre c e re a c o n tin u ă . A m p re z e n ta tiv e le de p io n ie ri ale na pen»ru Armstrong un pri ploateze Jnir-adevăr im plicaţii' Deşi nu es»e nici pe departe Iar unu) din ei. trompctis'i
d e ţu lu i B uză u — 194 de m i rit din New Orleans, cu a lej dc a se delecta el însuţi,
u ita t să vă spun că se a c o r Iu g o s la v ie i, U n g a rie i şi proape 60 de ani (n urmă, le mitice dlntr-un cîntec co un operator atît de rafinat ca M ult Carey, a spus desr:
dă şi u n tro fe u p e n tru cin e n u te şi lo c u l I I I , ju d e ţu l T i pentru a aduce muzica sa spre ceea cc explică In mare parte „When It's sleepy tlmc down cel moderni, cl poate realiza Armstrong mai mult decit ten
c iş tig ă co n cu rsu l. I i zice m iş — 195 m in u te . L a fe te . R o m â n ie i a fo st cîş tig a t dc oraşele din nprd, Armstrong a efectul concertelor sale. In South'1 (Cînd te fură somnul rutina orchestrală într-un timp te verdictele muzicologii'
„P io n e z a de a rg in t“ . L a ce echipa * lo a n C o rv in " s-a re p re z e n ta tiv a n o a stră , d in fost acceptat In lumea Intrea- tr-un sens. s-ar pulea spune |os în sud), este qrcu dc cre mol scurt decît cel necesilal laolaltă. întrebat o dată ce
folo seşte scula asta de a r care au fă c u t p a rte p io n ie rii chiar că. Jiteralmcnic, a inven zut că ar mol fi trimis nresc- de repelitii. De fapt. cu Arm qindeşie despre Armstron;.
cla sat pe lo c u l l, cu 207 m i qă drept Întruchiparea fizică tat jazzul cu propria sa mînă. dlnteluj Eisenhowcr acea tele
p ln t ? P re cis n u ş tiu . d a r h u n e d o re n i N ic o la e C ă lă - a jazzului- strong nici nu sînt necesare Carev a răspuns : „Ştii, este
c re d că dacă o p o triv e ş ti n u te ; lo c u l II. ju d e ţu l la şi F.sle a i neputinţă ca feno gramă pătrunsă de amărăciu rrpelitiile. „Ar fi o risipă de o plăcere numai să-l asm11<
b in e pe s c a u n u l u n u ia care — 221 m in u te şi lo n o iu , L e o n tin a P ro d a n şi Ro- Şi. de-a lungul acestor am, menul muzical Armstronq să ne, In legătură cu problema timp. a spus directorul unei pe Louis cînd face încălzire ţ
to c m a i a re de g tn d să scrie d ico S îrg h l. el a reuşii să-şi păstreze o fie explicat In termeni pur desegrcqatici în şcoli. rase de înreqistrări care a lu Doamne, iti scoate din troi
c u l I I I ju d e ţu l. A ra d 229 Imagine esenţial tinerească, I eh nici- Crescut la New Or*
u n a n u n ţ .. În 1927. el a condus prima crat mult timp cu el- fi dai DCta sa o varietate aUt tic
m in u te . C o nse m năm , p e n tru mult mai mult 'timp decît ar fi lea'ns. In condiţii mizere, tn- formaţie de jazz. „deseqrega- parlfîura refrenului, el te In- mare do lucruri, Incit este u
C. DEVEANU fru m o a s a lo r e v o lu ţie n u m e Praf. PICHIU DAN putut spera oricare allul. tr-un timp în care în acest Ircabă ce vrei să facă. apoi o minune pentru urechi, şi
Uneori se părea că impresa oraş fremăta ritmul noii 'mu tă" penlru o înregistrare, dar face inslanlaneu". Rareori este reală delectare'4. Carey a avut
rii săi . 11 exploatează prea zici, el era înzestrat cu tot ta a trebuit să constate că ges- nevoie de o „reluare". Cu alte dreptate.