Page 96 - Drumul_socialismului_1970_07
P. 96
Vizita delegaţiei militare româ GENEVA Memiirandumul austriac V —
ne, condusă de generakolonel Dezbaterile din Comite cu privire la conferinţa
ion loniţă, în R.P. Chineză tu i pentru dezarmare securităţii europene 20 DE ORE DE LUPTA
VIENA 28. — Coresponden conferinţei". In document se CU FOCUL
PEKIN 28 — Corespondentul al ministrului apărării nationa nînd şl scandind pentru întă tul Aqerpres, Petre Stăncescu, subliniază că Austria salută
Afjcrprr*, Ion Găiăleanu, trans le, comandantul trupelor $la- rirea prieteniei dintre cele două transmite : Ministerul de Ex sugestiile cuprinse in Memo
mite : Delorjalia mi li lai a româ tionale în Nankin, de preşe- popoare. GENEVA 28. — Corespon Ahmed Taibi Benhima, a pre terne al Austriei a dat publi randumul adoptat de ţările so Pompierii şi marinarii estu
nă. condusă de gcnoral-colonel dinlcle Comilelulni Revoluţio Oficialilutile locale au oierii, dentul Aqerpres, H. Liman, zentat un document de lucru cităţii. Memorandumul austriac cialiste la Budapesta, ca la arului Tamisa au fost angajaţi
Ion lonilă, ministrul forţelor nar al provinciei Kinqsu, si de in cinstea deleqalici militare transmite : In şedinţa de marţi relativ la interzicerea punerii in problema unei conferinţe conferinţa general europeană luni, timp de peste 20 de
armate, care se allă tn.R. P. alte olirialilăti locale. române o recepţie, care s-a a Comitetului pentru dezar !a punct, fabricării şi stocării asupra securităţii europene. să se examineze „înfăptuirea ore, ir, două dramatice bătă
Chineză, a vizilal in ultimele Unul dintre obiectivele v i desfăşurat intr-o atmosferă mare. nou! şef al deleqatiei de arme chimice şi bacteriolo Memorandumul relevă că securităţii europene şi renun lii : prima împotriva focului
distrugerea
şi
gice. precum
două zile oraşul Nankin, im zitate a fosl podul de pe fluviul caldă, de prietenie. Su $i-u. britanice, Lothian. ministru ad „Austri-a urmăreşte, cu aten ţarea Ha folosirea forţei sau a şi a doua contra poluării.
portam centru istoric, cultural lantz, construcţie monumenta adjunct al ministrului apărării junct al afacerilor externe şi lor. Afirmînd că folosirea a- ţie toate eforturile concrete, meninţarea cu folosirea ei în Totul a început duminică
$i industrial din partea de sud lă. cu o lunqime de 6 700 metri, naţionale. $i qcneral-colonel însărcinat cu problemele Com- qentilor chimici şi bacteriolo întreprinse în . ultimul timp, relaţiile mutuale dintre stalţle seara. Puţin inainle de miezul
jnonwealth-ului. a trecut în re
a Chinei. La sosirea pe aero succes de seamă al oamenilor Ion lonilă au toastat pentru in- vistă o serie de probleme a- gici în scopuri militare poate care au drept scop lichidarea din Europa", precurft şi „lăr nopţii, cargoul spaniol „Monte
port, membrii dc'cqa(iej au muncii chinezi. Deleqatia a v i lărirea si adîncirca relaţiilor flaie In dezbaterea comitetu duce in mod ineluctabil la sau cel puţin o dezamorsare girea legăturilor comerciale, Ulia", cintorind peste 8 000
fost salutaţi de Su $i-u. zitat apoi fabrica de aparate de prietenie dintre cele două lui. expunînd punctul de ve o catastrofă .de proporţii încă a marilor surse de tensiune economice, tehnico-ştiînţiiice de tone şi Iransportînd la
de radio. La intrare şj în popoare, parlide şj armate, in dere ai guvernului conservator- din Europa. O desfăşurare în şi culturale pe baza egalităţii bord 159 de pasageri, veniţi
membru al Biroului Politic al timpul viziloi. muncitorii au sănătatea conducătorilor celor EI a început prin a-şi expri necunoscute, documentul apre cununată de succes a acestor în drepturi în scopul dezvoltă din insulele Canare, s-a cioc
C. C. al P. C. Chinez, adjunct formal un culoar viu. ovatio- două ţări. ma speranţa că se vor obţine ciază că proiectele existente eforturi ar contribui la o re rii colaborării politice între nit de un chei al rafinăriei de
acorduri reale şi practice cu constituie un material sufici ducere pe mai departe a neîn statele europene". Memoran petrol din Coryton. Şocul a
privire la controlul armamen ent pentru a se asigura înche crederii şi încordării în Euro dumul austriac propune, toto fosl otît de puternic incit
telor Şi dezarmarea generală pa. Prin aceasta, şansele de dată, ca pe agenda unei con deba caderul a suferit seri
Criza de guvern Conferinţa naţională a delegaţiilor si totală, apreciind totodată că ierea unui acord acceptabil. reuşita ale unei conferinţe ge ferinţe a securităţii europene oase avarii, pe o lungime de
este necesar se înceapă El supune dezbaterii comitetu nerale ar fi favorizate şi s-ar să fie înscris şi punctul pri peste 30 de metri, ¡ar 500
din Italia prin elaborarea unui program lui unele sugestii cu privire la exercita o influenţă pozitivă vind „reducerea potenţialului tone de petrol s-au revărsat
militar în Europa", o discuţie
docherilor britanici flexibil care să urmărească a- control si gar-anlii. asupra dinamicii pregătirii asupra acestei teme puţind să in apele Tamisei, ca urmare
continuă LONDRA 28. — Corespon Georqe Tonqe, ei s-au decla siqurarea securităţii tuturor continue şi să se concretizeze a ruperii unor conducte. In
statelor.
citeva secunde petrolul s-a
după conferinţă, in cadrul u
dentul Aqerpres. Nicolae Plo- rat qata să accepte recoman $eful deleqatiei cehoslovace, Pentru emanciparea femeilor libiene nui organ ce ar urma să fie aprins şi uriaşe flăcări au în
ROMA 28. — Coresponden peanu, transmite • Opinia pu dările raportului Pearson. Pă Miloş Vejvoda, s-a ocupat de creat sau.într-un grup de lu ceput să se îndrepte încet,
tul Aqerpres. Nicolae Puicea, blică britanică aşteaptă cu un rerile presei londoneze asu unele aspecte ale controlului cru. încet spre mare, semânind
transmite ■ Premierul desem interes deosebit conferinţa na pra viitoarei desfăşurări a e producţiei şi dezvoltării arme T R IP O L I 28 (A g e rp re s ) — P ro ce su l e m a n c ip ă rii groază pe cele două maluri
nat, Emilio Colombo, a conti ţională a delegaţiilor docheri venimentelor sînt împărţite. O lor chimice şi bacteriologice. fe m e ilo r lib ie n e a in tr a t in tr - o fa ză n o u ă In u rm a de In document se subliniază ale Tamisei. Timp de trei ore,
nuat marţi seria contactelor lor care urmează să aibă loc parte a ziarelor manifestă op El a combătut o serie de teze c la r a ţiilo r fă c u te de p re ş e d in te le C o n s iliu lu i C o m a n d a că o sarcină esenţială a pre peste 100 de pompieri s-au
cu reprezentanţii diferitelor miercuri pentru a stabili po timism în speranţa că greva emise în conferinţă, preconi- m e n tu lu i re v o lu ţie i lib ie n e , M o a m e r E l-G e d a fi, Io p r i gătirii conferinţei, în cadrul angajat intr-o luptă dîrzâ cu
forte politice în vederea re ziţia asupra ..formulei" lordu ar putea înceta în zilele ur zînd negocierea globală a in m a c o n fe rin ţă n a ţio n a lă a fe m e ilo r, d e s fă ş u ra tă re ce n t căreia fiecare stat trebuie să focul, care şe întinsese pe o
zolvării crizei de quvern. Prin lui Pearson şi 'a hotărî înce mătoare. Altele însă sublinia la T r ip o li, a p re cia ză a g e n ţia F ra n ce Presse. aibă posibilitatea de a-şi re lungime de peste 500 de me
cipala alentie a fost acordată tarea sau continuarea qrevei ză că „greva poale să conti terzicerii celor două categorii Ş e fu l s ta tu lu i a p re c iz a t că fe m e ile , care c o n s titu ie prezenta el însuşi punctul de tri. Ei au reuşit sâ limiteze in
începerii tratativelor cu parti generale. nue" (Daily Teleqraph). de arme. Afirmînd că există ju m ă ta te d in p o p u la ţia L ib ie i, n u m a l p o t ră m în e in vedere, constă în obţinerea u- cendiul şi sâ evite pagubele
dele de cenlru-stinqa pentru suficiente posibilităţi tehnice c o n tin u a re d e p a rte de v ia ţa p o litic ă şi e co no m ică a nuî acord în problema ordinii materiale. Doar citeva zeci de
După cum s-a anunţat, ra
Ministrul forţei de muncă şi
a se elabora platforma proqra- portul lordului Pearson. pre a) productivităţii. Robert Carr, pentru asigurarea controlului, ţă r ii. In c u v în ta re a sa, M o a m e r E l-G e d a fi a a ră ta t că de zi şi a principiilor celor şalupe şi două macarale au
mai importante de procedură.
rnatică guvernamentală. La şedintele comisiei speciale de a declarat că nu vor ii tri vorbitorul a relevat necesita a c tu a le le a u to r ită ţi de la T r ip o li fşi pun mari s p e ra n ţe Memorandumul propune, de fost distruse. Intre timp, car
palatul Monlecitorio (sediul anchelă instituite de quvern. tea adoptării urgente a unui in a p o rtu l fe m e ilo r, c h e m in d u -le să c o n trib u ie la re a asemenea, ca ţările Interesate goul „Monte Ulia" fusese an
Parlamentului). Colombo s-a recunoaşte necesitatea creşte mise trupe în porturi pentru liz a re a o b ie c tiv e lo r p o litic e , eco no m ice şi so cia le ale să se înţeleagă dinainte pentru corat la mal, toţi pasagerii
întîlnit cu deleqatia oficială a descărcarea navelor pină cînd acord de interzicere a produc L ib ie i. L a în ch e ie re a lu c r ă r ilo r , C o n fe rin ţa a fă c u t re reuşind sâ scape nevătămaţi.
rii salariului săplăminal al do a se întruni nu numai o sin
Partidului Republican, alcătui cherilor, dar oferă mai puţin delegaţii docherilor nu se ţiei, stocării şi utilizării arme c o m a n d ă ri In se n su l c re ă rii posibilităţilor de angajare gură dată, ci în cadrul mai fn schimb, pentru nume
tă din La Malfa, secretarul qe- decH revendicările qreviştilor. vor pronunţa asupra „formulei lor chimice şi bacteriologice. a fe m e ilo r in d ive rse a c tiv ită ţi. multor conferinţe asupra secu roase plaje de pe Tamisa,
neral al P.R.I., şi alţi conducă Marţi „Daily Teleqraph" sub Pearson". Şeful delegaţiei marocane, rităţii. printre care Southend, Marga
tori republicani. Direcţiunea linia că „ofertele făcule sînt rete, Ramsgate a apărut pri
P.R.I, s-a întrunit marţi dimi insuficiente". Aşa se explică mejdia poluării. O adevărată
neaţa şi a dat mandat deleqa- de ce, după cum scrie la rîn- Vietnamul de sud armată de mici ambarcaţiuni,
tiei republicane să prezinte dul său „Eveninq Standard" pulverizînd mari cantităţi de
primului ministru desemnat un ..lideri sindicali din unele mari detergenţi, a reuşit sâ în
document politic şi proqrama- porturi, inclusiv Londra, s-au lăture şi acest al doilea pe
tic. redaciat încă cu prilejul pronunţai pentru respinqerea Acţiuni ofensive ricol. Totuşi, luni dimineaţa
desemnării lui Andreotli. propunerilor comisiei speciale un strat gros de petrol plutea
In aceeaşi zi s-au întrunit de anchelă". ale forţelor patriotice incă pe apa estuarului. La
Si conducerile grupurilor par In ceea ce îi priveşte pe Southend, unde plaja a fost
lamentare democrat - creştine patroni, potrivit declaraţiei li serios ameninţată, directorul
din Camera deputaţilor şi Se derului Asociaţiei nationale a SAIGON 28 (Aqerpres). — amplasate la 90 kilometri de serviciilor edilitare locale a
nat. antreprenorilor din porturi, Acţiunile ofensive declanşate capitala sud-vietnameză. Tot cerut ajutorul armatei pentru
de forţele patriotice din Viet odată, poziţiile deţinute de o participa (a lupta împotriva
namul de sud în ultimele 24 trupele americane în provin mareei negre.
Spania de ore au fost concentrate a cia Vinh Lonq, din Delta Me-
deţinute
supra ' fortificaţiilor
kongului, au fost supuse unor
de trupele S.U.A. şi ale admi puternice atacuri. P L O I P E ÎN T R E G
nistraţiei saigoneze în regiu Tot în ultimele 24 de ore —
nea Platourilor înalte şi în relatează corespondenţii agen T E R IT O R IU L I U G O S L A V IE I
Dezbateri secrete in legătură Delta Mekonqului. In provin ţiilor de presă — au avut Toc
cia Tay- Ninh-, din zona septen ciocniri violente intre detaşa In ultimele*^j|gu <«„1
trională a Vietnamului de sud, mente ale forţelor paţjuPiiQC
cu prelungirea termenului de patrioţii âu bombardat cu ra şi unităţi militare inamice, Ia PI* pe aproape întreg ten
chete şi mortiere instalaţiile 67 kilometri de Saigon $j în tonul Iugoslaviei, fapt care a
militare americano-saiqoneze apropierea oraşului Da Nanq. întrerupt din nou recoltarea
menţinere a bazelor americane gnului, deja intirzialâ de pre
cedentele averse. Orice nouă
pe teritoriul spaniol Un subiect sud-american la modă aminare, au declarat speciei-
liştir iugoslavi, va produce noi
pierderi şi vo duce |a sco
MADRID 28 (Aqerpres). — In cazul în care un nou a RĂPIRILE aerea calităţii recoltei.
Problema reînnoirii tratatului cord nu va fi semnat pînă la
dintre Spania şi S.U.A. în ve dala de 26 septembrie a. c., MONTEVIDEO 28 (Agerpres). Crupul de guerila „Tupamaret", 250 HECTARE DE PĂDURI
derea prelunqirii termenului Statele Unite vor trebui să e care acfioneaid In Uruguay. l-a rApij In cursul dim ineţi de morţi SUB FLĂCĂRI
menţinerii a patru baze milita vacueze bazele respective în In foto : O s ta şi ai Fro n tu lu i d e Elib e ra re N a ţio n a lă din pe iudeeitorul de Instrucţie Daniel Pereyra-Maneli, anunţi agen
re nord-americane pe terito termen de un an. puie din ia rs . A rm o ta p o p u la ră co n tro le a ză la ora a ctu a lă 1 /3 Laos după ce au eliberat Cîm- ţiile de presd. că moi mulţi
Surse neoficiale din Montevideo menţionează
riul spaniol a făcut luni o In cercurile diplomatice spa din teritoriul Laosului. guerileros s-au prezentat Io domiciliul Iul Mantii yl, sub amenin
biectul unei şedinţe secrete a niole şi americane se consi ţarea armelor, l-ou luat cu oi. Incendiile de păduri con
comisiei pentru afacerile ex deră însă că o asemenea e tinuă să facă ravogii în unele
terne a Cortes-ului (parla ventualitate trebuie exclusă- regiuni ale Fronţei. Un focor
mentul) de la Madrid. Cu a Guvernul S.U.A. a reafirmat în care a căpătat proporţii ir.
cest prilej, ministrul spaniol mai multe rînduri că menţine qnjoratoare a fost semnat«!
al afacerilor externe, Lopez rea acestor baze este de maxi Situaţie încordată m zona Pichaurîs, Ia est de
Bravo, a prezentat un raport mă importantă. în special după In sala Teatrului Mare din anunţă agenţia Reuler, citind buie Ia pacificarea şi unirea Marsilia, unde echipele de
asupra stadiului tratativelor cu evacuarea bazei aeriene de la capitala R.P.D. Coreene a a declaraţia lui Abul Hashem, tuturor argentinienilor". pompieri sînt ajutate de trei
quvernul de la Washinqton. Wheelus (Libia). Washinqtonu! în Bolivia vut loc un miting festiv Con purtătorul de cuvînt oficial avioane avind o construcţie
Âqenţia UPI. citind surse qu- a acceptat unele din condiţiile sacrat îm plinirii a 17 ani de a) Consiliului Comandamen 0 + 0
vernamentale spaniole, men puse de quvernul spaniol, dar la încheierea războiului pen tului Revoluţiei Sudaneze. specială. Pe înălţimile care în
Ciocniri violente Intre po
ţionează că Lopez Bravo ar fi refuză să semneze un acord LA *PAZ 28 (Agerpres). ■— mat că ocupanţii universităţii tru apărarea patriei. Au fost liţie şl populaţia de culoare conjoară localitatea Auriol,
reafirmai că quvernul său nu mutual de apărare şi să spo La Universitatea San Andres ar fi, de fapt, „mercenari în prezenţi Kim Dong Kyonq. 0 + 0 s-au produs luni In oraşul te flăcările au devastat 250 he<
este dispus să cedeze în ceea rească sumele plătite pentru din capitala boliviana domneş curajaţi de elementele cele membru al Comitetului Poli xan Houston. Incidentele, ca tore de păduri. De aseme
ce priveşte condiţiile puse folosirea acestor instalaţii mi te o situaţie tot mai încordată mai reacţionare din guvern". tic al C.C. al Partidului Mun Nou) program consacrat lan re au fost generale de ares
pentru reînnoirea acestui tra litare. Observatorii sînt de ca urmare a ocupării clădiri Ministrul demisionar a denun cii din Coreea, alţi conducă sării de rachete al agenţiei nea, în Corsica, un puternic
tat. El a precizat că Spania părere că pînă la urmă cele lor centrale de către grupuri ţai prezenta în rîndul guver tori de partid şi de stat, con spaţiale suedeze, elaborat In tarea in urmă cu două zile incendiu continuă sâ înainte
a unui tînăr negru, s-au sol
va continua să insiste asupra două părţi vor reuşi să ajun- înarmate de extremă dreaptă. nului bolivian şi a armatei a ducători şi reprezentanţi .ai cooperare cu Administraţia dat cu moartea unei persoa ze în valea Restonica.
drepturilor sale de suverani qă la o soluţie de compromis. Aceste grupuri, conduse de a- unor grupuri care urmăresc unor organizaţii obşteşti şt naţională pentm problemele ne şi rănirea altor cinci. Po
tate în legătură cu cele patru In orice caz se remarcă că vocalul Alfjedo Candia Guz „răsturnarea preşedintelui O de tineret, ofiţeri şi soldaţi liţia a acuzat populaţia de
baze şi va solicita condiţii mai man. care se declară făţiş „fas vando Candia". ai Armatei populare a R.P.D. culoare de a fi deschis p ri SCĂLDATUL INTERZIS
bune de plată pentru folosi este pentru prima oară cînd cist", au pătruns în clădirile După cum se ştie, In Boli Coreene, eroi ai republicii, ma focul. Un nuonăr de 50
rea lor de către S.U.A. un reprezentant al quvernu- amintite miercurea trecută şi via este în curs un conflict cu veterani de război, precum de negri au fost arestaţi. IN APELE TIBRULUI
Surse quvernamentale din lui spaniol a examinat cu o refuză .să le evacueze. Organi multiple manifestări între for şi numeroşi reprezentanţi ai
Washinqton au indicat că no comisie parlamentară proble zaţiile democratice studenţeşti ţele de stingă din interiorul şi oamenilor muncii din Phe
ul tratat hispano-american au anunţat organizarea unui dinafara guvernului preşedin nian. Au participat, de ase 0 + 0 Pentru locuitorii R o m e i, Ti-
va ii semnat în următoarele ma statutului bazelor america marş pentru apărarea libertă telui Ovando Candia şi eje- menea, membri ai corpului curier Un avion de recunoaştere brul a d eve nit un pericol. T o a
citeva săptSmini. ne din aceas-lă ţară. ţii universitare. Ele se bucură mentele de dreapta care se o diplomatic acreditaţi in fără pilot al forţelor aeriene te ştrandurile existente d e -a
de sprijinul organizaţiilor pun reformelor democratice şi R.P.D. Coreeană. ale S.U.A. a fost doborit luni lun gul fluviului vor trebui
să-şi ¡n ch id â in curind p o r
muncitoreşti şî sindicale. cursului independent al politi Generalul colonel Kim De deasupra provinciei Vinh ţile d a to rită hotâririi servicii
Pentru a protesta contra in cii Boliviei. Se pare că presi Hong, ministru adjunct al a Phu. Numărul total al apara lor d e ig ie n ă ale prim ăriei
Pin presa străină diferenţei autorităţilor faţă de unea acestor din urmă ele părării naţionale, a prezen telor americane doborile în m unicipiului de a inierzice
tat un raport.
spaţiul aerian al R. D. Viet
acţiunile elementelor de dreap
ta, ministrul informaţiilor, A l mente se resimte tot mai pu nam a ajuns acum la 3 357, b ăile in a p a Tib ru lu i. S â p tâ -
m ina trecută, m agistratura a
berto Bailey, şi-a prezentat ternic în politica guvernamen 0 + 0 informează agenţia VNA. in itiat o a nche tă asupra p o
TI RIlfRI S T IM M “ luni seara demisia. El a afir tală din ultima vreme. La Lagos a fost dată pu aeronauticii şl cercetarea 0 + 0 luării a p e lo r fluviului si a li
toralului din a pro p ie re a R o
blicităţii o declaraţie a Co
mitetului nigerian de solida spaţiului cosmic (NASA), va Marţi a avut loc ce-a de-a m ei. Prim ele re zultate a u d e
A n u n ţa re a de că tre preşe co n sid e ră , însă, că acesta in ritate cu popoarele Asiei şl (1 pus in aplicare săptămina 27-a şedinţă de lucru dîn ca m onstrat că Tibrul este c o n
d in te le N ix o n , in lu n a n o ie m te rzice şi gazele la c rim o g e n e Africii in care este condam aceasta în nordul Suediei, dru! convorbirilor sovieto-a- tam in at de canalele co le c
b rie a a n u lu i tre c u i, a in şi ie rb ic id e le . L a fe l s u s ţin nată intenţia guvernului con s-a anunţat oficial la Siock- nierlcane asupra Umflării
te n ţie i de a o b ţin e ra tific a şi cei 80 de m e m b ri a i A d u servator englez de a relua li holm Cinci rachete (patru cursei înarmărilor strategice. toare din oraş. C onsilierul
rea de c ă tre S en at a p ro to n ă r ii G e n e ra le a O .N U ., care vrările de armament către dc tipul „Nike-Apache" şi Discuţiile, care au durat 65 m unicipal pentru p rob le m e de
c o lu lu i de la G eneva p riv in d a u v o ta t in acest sens în de Republica Sud-Afrlcană. In una de lipul „Petrei") vor fi de minute, au avut loc în lo ig ie nă a d at insă asigurări
in te rz ic e re a u t iliz ă r ii a rm e lo r c e m b rie tre c u t. tenţia guvernului englez, se lansate de la Centrul euro calul Ambasadei Uniunii So că se pot face b ăi în m a re , la
c h im ic e şi b io lo g ice a /ost P rin lip sa de d o rin ţă de a spune în declaraţie, repre pean de cercetări spaţiale vietice din Viena. Următoa
in te n s a p la u d a tă , atft pe cău ta a p ro b a re a g ra b n ic ă de zintă o provocare făţişă la a Esranqe, de lingă Kiruna. Ex rea şedinţă de lucru se va ţi o d istanţă d e peste 200 m e
ne vinerea viitoare, la sediul
p la n in te rn c it şi pe cel e x c ă tre S enat, fă ră e x c e p ţii, a dresa opiniei publice mon perienţele au drept scop să ambasadei americane. tri de locul de vărsare a T i
te rn . R e fu z u l S .U .A . de a p ro to c o lu lu i, a d m in is tra ţia diale. stabilească dacă particulele brului. D e -a lun gul coastei
su sţin e tr a ta tu l în c h e ia t in sfide ază o p in ia m o n d ia lă , c la r 0 + 0 care iluminează norii în m arine vor fi e fe ctuate în co n
1925, la a c ă ru i re d a cta re au e x p rim a tă , şi, p o tr iv it a m cursul nopţii provin din ga 0 + 0
p a rtic ip a t şi e x p e rţi a m e ri b a s a d o ru lu i S .U .A . la O .N .U ., In capitala Zamblei, Lusa zele ionizate atmosferice sau Un purtător de cuvînt. al tinuare co n tro a le pe o dis
ca n i, c o n s titu ie , in tr-a d e C h a rle s Yost, creează o s i ka, şi-a încheiat lucrările din spaţiu) extraatmosferic. Ministerului Afacerilor Ex tanţă d e circa 100 kilom etri.
v ă r, u n m o tiv de d iz tu a ţie p ro fu n d s tin je n ito a re reuniunea comitetului de terne al R. D. Vietnam s
g ra ţie in te rn a ţio n a lă de p e n tru d e le g a ţia a m e ric a n ă pregătire a viitoarei confe 0 + 0 dat publicităţii o declaraţie
45 dc a n i D a r, fa o p t la N a ţiu n ile U n ite . P rin in e r rinţe a statelor neangajate. în care se arată că timp de \ CINEMATOGRAFUL
lu n i de la p ro m is iu n e a ţia sa, g u v e rn u l a m e ric a n Cei 16 membri ai comitetu Fostul preşedinte al A r trei zile consecutiv avioane PE MERIDIANELE GLOBULUI
fă c u tă de p re şe d in te . Casa p ro d u ce im p re s ia că in te n ţi lui au căzut de acord să gentinei, generalul Onganta, americane de tipul „B‘ 52>< şl
A lb a nu a tr im is iw 'ă S ena onează să u tiliz e z e in co n propună conferinţei la nivel a adresai preşedintelui Le- alte avioane de război au
tu lu i p ro to c o lu l. M o tiv u l e tin u a re In In d o c h in a m ijlo a înalt, ce urmează a avea loc vlngston o scrisoare prin ca lansat bombe explozive şl Potrivit datelor publicate de y
v id e n t a l accslci. În U rz ie ri ce de d u ce re a ră z b o iu lu i în luna septembrie la Lusa re protestează împotriva afir bombe cu bile asupra unei
este lip s a de d o rin ţă a a d care au fo s t c o n d a m n a te in ka. adoptarea unui document maţiilor unor cadre de con localităţi situate în partea UNESCO, in prezent in lurfie .
m in is tra ţie i de a re n u n ţa la lu m e şi care a r f i trebuit sd privind pacea internaţională ducere ale armatei argenll- de nord a zonei demilitari funcţionează 251 000 săli de J
u tiliz a re a g a ze lo r la c rim o g e fie de m u lt ab a n d o n a te , N e - şi egalitatea deplină în drep nlene, potrivit cărora el ar zate. cinematograf, dintre care 1
ne şi a ic rb ic id e lo r. re sn e cla re a a n g a ja m e n tu lu i turi a tuturor naţiunilor lu fi avut cunoştinţă sau ar II Guvernul R. D. Vietnam, 140 900 se află în U.R.S.S. \
C ia d p re ş e d in te le şi-a a- şochează cu a tft m a i m u lt in mii. fost complice la răpirea fos se arată in declaraţie, pro
n u n io t h o tă rî rea, c o n s ilie rii ca zu l u n e i a d m in is tra ţii care 0 + 0 tului preşedinte Aramburn, testează energic împotriva a Dintre ţările vest-europene pe )
Casei A lb e susţin ea u că p ro a ţin u i să s u b lin ie z e in m od pentru a se menţine în con cestor acţiuni şi cere să se primul loc se află Italia cu ţ
tinuare la pulere. Generalul
to c o lu l nu se re fe ră si lo Sudanul acceptă aşa-numl- 10 000 cinematografe, urmată ^
re p e ta t im p o rta n ţa în c re d e tul plan Rogers. prezentat de Onqania califică aceste afir pună capăt imediat tuturor
aceste jiro d u se , u tiliz a te in actelor de încălcare a suve de Spania (6 000) şi Franţa .
r ii In p ro m is iu n ile fă c u te în R.D.G. Aşa se învaţă şahul. Copiii din Parcul Lenin din secretarul de stal al S.U.A. maţii drept „foarte grave" sî
tens de fo rţe le a m e rica n e în consideră că „depăşesc lim i ranităţii şi securităţii Vietna (5 000). '
tn d o ch in a . M are a m a jo rita te s tră in ă ta te . Halle au fiecare în grijă cile o piesă, pe care o mută la in în vederea soluţionării situa tele tolerantei şi nu contri mului de nord.
a c e lo r 84 de ţă ri care au dicaţiile şefului lor de echipă. Şi pe măsură ce învaţă, devin ţiei din Orientul Apropiat.
ra tific a t p în ă acu m tra ta tu l (New York Times) ei înşişi şefii echipei albe sau negre. !
Redacţia fi admlnlifraţlo ilarului t Deva, »Ir. Dr. Petru Groxa or. 35. Telefoane i 12317 fi 11275. Tiparul i În tre p rind e rea p o R g ro fic ó D e v a . « N !