Page 97 - Drumul_socialismului_1970_07

r i
P R O LE TA R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ I - V Ă !

I

PAGINA A IV-A

Vizita delegaţiei militare

române în R .P . Chineză
i

Greva docherilor britanici

„Planul de pace“ a fost

acceptat de sindicate şi patronat

Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Luptele din Indochina I

Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4840 JOI 30 IULIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Familiile sinistrate primesc
CU PLANUL PE 7 LUNI un ajutor permanent pentru
TELEX

ÎNDEPLINIT refacerea gospodăriilor distruse

Acţiunea de refacere a lo­ materializează In acordarea de LIVRĂRI DE MAŞINI
calităţilor inundate, ajutora­ noi ajutoare băneşti. Co­ $1 UTILAJE LA EXPORT
rea familiilor care au avut de mitelui executiv ol Consiliu­
Combinatul mentară In valoare de aproape 85 milioa­ suferit de pe urma calamită­ lui popular judeţean şi biroul Produse ale industriei con­
ne lei şl un spor de pesle 100 milioane lei
executiv al Consiliului Jude­
ţilor ce s-au abătui şi asupra
Ia producţia marfă labricală. judeţului nostru se desfăşoa­ ţean al Frontului Unităţii So­ structoare de maşini şi uti­
ră cu intensitate. La dispoziţia cialiste au aprobat noi ajutoa­ laje lac obiectul unor noi li­
vrări peste hotare. Prin in­
siderurgie E M .Lupeni cetăţenilor sini puse prin de­ re pentru încă 160 de familii termediul întreprinderii de
din llia, Brănişca, Bănită, Pe-
pozitele din Deva, Iha şi O-
comerţ exterior „Industrialei­
de
răştie însemnate canti-tăţi
aceste sume. ajutoarele acor­
materiale de construcţii. Pen­ Irila, Petroşani şi Gelmar. Cu port", recent au fost livrate
unor parteneri comerciali din
Hunedoara Minerii din Lupeni, care de-a lungul a- tru trimestrele 111 şi IV sint date familiilor sinistrate din Algeria, R. D. Germană, Un-
repartiţii
asigurate
judeţul nostru pentru reface­
pentru
nllor s-au situai fn fruntea celor mal har­ 2 900 tone ciment. 1 400 000 ţi­ rea şi repararea locuinţelor, a gario şi U.R.S.S. instalaţii
nice colective minereşti pe ramură, rapor­ gle, 4 000 000 cărămizi, 760 mc anexelor gospodăreşti şi bu­ petroliere şi utilaj pentru in­
Harnicii slderurglşll hunedorenl, anga­ tează îndeplinirea înainte de termen a cherestea răşinoase, însemnate nurilor de uz gospodăresc dis­ dustria chimică în valoare de
jaţi cu toate forţele pentru a pune la dis­ planului pe 7 luni. Creşterea productivită­ cantltăti de cherestea de faq, truse de ape totalizează pesio peste 2 milioane lei valută.
poziţia economiei naţionale cantităţi su­ ţii muncii cil pesle 60 de kg de cărbune stejar şî diverse specii, bina­ 12 200 000 Iei. De aceste sume Noi contracte prevăd exportul
plimentare de producţie, au Înregistrai un pe post, reducerea conţinutului de cenuşă, le. var. parchet, carton asfal­ au beneficiat un mare număr în Cehoslovacia şi R. D. Ger­
nou succes : îndeplinirea sarcinilor de plan executarea unul volum suplimentar de lu­ tat. cahle pentru teracote, ta­ de familii din localităţile ca­ mană o unor instalaţii de fo­
pe 7 luni cu 2 zile tnalnle de termen. crări de deschideri şl pregătiri sini lacloril blă, o|el beton şi alte mate­ lamitate. Lucrările le pTeslea- rat puţuri de ană, diferite pie­
Utilizarea elleienlă a capacităţilor de principali care au condus la obţinerea a- riale necesare refacerii gospo­ ză echipele specializate de me­ se de schimb pentru utilaj pe­
producţie, a agregatelor, folosirea cu ran­ cestul succes, care se materializează In dăriilor distruse. De remarcat seriaşi pe care U.J.C.M. şi trolier, lanţuri şi utilaj de
dament sporii a timpului productiv, eco­ cele aproape 27 000 tone cărbune cocsllt- este faptul că depozitele des­ U.J.C.C. le-au alcătuit şi le-au schimb pentru motoare.
nomisirea metalului şl imbunălăţlrea cali­ cabll extrase pesle sarcinile planului la zl. fac zilnic celătenilor însemna­ pus la dispoziţia cetăţenilor. De asemenea. întreprinde­
te canlilăli de materiale, plata
Ajutoarele imporlanle şi în­
tăţii producţiei au condus la realizarea, pe­ Colectivul de muncă de la E M. Lupeni făcîndu-se prin cecurile ce. lesnirile create de partidul şi rea „Maşinexport" a per­
ste planul cumulat la zi. a 12 200 lone oţel. s-a preocupat în permanenţă de ridicarea fectat tranrocţii comercîole
pesle 4 00p tone laminate finite pline. 8 000 calitativă a activităţii ce o desfăşoară. Ast­ poartă inscripţia „Sinistrat”. statul nostru ajută familiile pentru livrarea in R. F. a Ger­
Grija deosebită a partidului
lone laminate semifabricate şl aproape fel, In primul semestru, fiecare tonă de şi stalului nostru fa|ă de fa­ greu încercate dc inundaţii maniei, India şi Pakistan a
să-şi refacă curînd gospodă­
8 100 lone cocs. De asemenea, tn primele cărbune a costat mal puţin cu 2,55 lcl, Iar m iliile care au avui de sufe­ riile şl bunurile distruse, iar unei însemnate conlltâţi de
6 luni ale anului, colectivul de muncă de cheltuielile la I 000 lei producţie mariă rit de pe urma inundaţiilor se viata să se desfăşoare normal. fitinguri, peste 1 600 micro-
s-au redus cu 28,49 lei. In acesl lei, seoape, excavatoare, precum
la C.S. Hunedoara a obţinut 9.8 milioane
s-au putut obţine 2,2 milioane lei economii s» piese de schimb pentru ru­
tel economii suplimentare la pre(ul de cost la preţul de cost şl 5,3 milioane de lei be­ Piese!« de schimb necesare bunului mers al producţiei la louri compresoare.
şi 27 milioane de iei beneficii peste plan. neficii peste plan Este demn de subliniat întreprinderea „Viscoia" Lupeni sînt obţinute in cadrul atelie­
Din calculele preliminare rezultă că bi­ (aptul că In adunarea reprezentanţilor sa­ rului mecanic. In imagine : frezorul Ion Deatcu, in timpul execu­ CIMENT SPECIAL REFRACTAR
P rin tre m u ltip le le . p o s ib ilită ţi de a g re m e n t e s tiv a l
lanţul economic la nivelul judeţului pe 7 lariaţilor. minerii d»n Lupeni şi-au supli­ tării unei piese. Foto : N. GHENA o fe rite e le v ilo r se a flă şi p ro g ra m e le c lu b u r ilo r o rg a ­ Un sortiment soecial de ci­
luni va beneficia din partea sidemrgiştllor mentat angajamentele majorate cu încă n iza te tn şcoli. A ceasta, p e n tru că fn ro ta ţia m u n te , ment refractar „Alicen-D" a
Hunedorenl de o producţie globală supli­ 5 000 tone cărbune cocsiflcabll. m a re , e x c u rs ii — o p e rm a n e n ţă a v a c a n ţe i şcolare — fost realizat de către specia­
o ra ş u l ră m in e m e re u p u n c tu l de p o rn ire -re v e n ire . liştii Institutului, de cercetări
P ro b a b il acesta a fo s t şi m o b ilu l î n f iin ţ ă r ii de c ă tre metolurgice. refrac­
Noul produs, cu o
In inferiorul Obiective social- j o rg a n iz a ţiile U .T .C . pe lin g ă licee şi şco li p ro fe s io n a le ta re le de peste 1 700 grade,
a u n o r c lu b u ri tn care e le v ii să poată găsi a c tiv ită ţi
La I. M. Hunedoara culturale realizate j a tra c tiv e , v a ria te . înlocuieşte materialele clasi­
ce folosite în prezent pentru
D e c i c lu b u ri s-au o rg a n iz a t. P ro g ra m e mai m ult sau
ziarului mai puţin bogate s-au în to c m it D a r a c tiv ită ţi ? realizarea căptuşelilor la o-
prin contribuţia | P e n tru u n ră sp u n s co n c re t am v iz ita t cîte v a şcoli. greqatele termice. Experimen­
L a L ic e u l n r. 2 d in H u n e d o a ra o in v ita ţie : „O rg a n i­ tată de succes In combinatele
Concordanţă deplină între o Planul de stat voluntară { z a ţia U .T .C . a L ic e u lu i n r. 2 H u n e d o a ra a n u n ţă des­ siderurgice din Galaţi şi Hu­
nedoara, noua marcă de ci­
c h id e re a c lu b u lu i e le v ilo r cu jo c u r i de ru m m y , te n is
a cetăţenilor | de m asă, şah, a c tiv ită ţi de b ib lio te c ă , În tre c e ri s p o r- ment a contribuit In mărirea
durabilităţii căptuşelii termice
trebuie înfăptuit In judeţele Bacău, Bihor, j a agregatelor, In reducerea
reducerea cheltuielilor si vo­ cu ferm itate, nu Braşov, Caraş-Severln, Con- j consumului specific de mate­
t
<fe
riale refractare pe tona
stanţa. Dîmboviţa, Harqhlta, :
atei si a timpului de execuţie
Mehedinţi,. Sălaj se află In ;
diferite stadii de execuţie j Vacanţă in cluburile si reparaţie a acestor agre­
cu tîrguieli peste 1 800 săli de clasă, cu j gate.
tumul efectiv de economii sau derogări! începerea anului şcolar, re- i AGREGATE DE ÎNALTA
care va II lărgită, plnă la j
ţeaua de fnvăţămfnl. De a- i
semenea, se lucrează Intens i elevilor sau cluburile TEHNICITATE CONCEPUTE
la cele aproape 270 cămine^ j DE SPECIALIŞTI ROMANI
w Anonimii culturale şl 110 dispensare j Uzina de utilaj greu »Pro­
Bilanţul economico-iinanciar de fier in valoare de I 682 000 nomiile la dotatia de stat sini [ şi casc de naşteri ce se I
al Inlrepiinderiii miniere Hu­ lei, s-au declasat materiale şi în valoare de numai 270 000 f construiesc In dllerile Jude- : gresul* din Brăila a asimilat
nedoara consemnează la finele piese de schimb in valoare dc lei. „Nereqăsirea economiilor faptelor măreţe j ţe ale ţării. Tot prin conlrl- | recent noi aqregate de înaltă
semeslrului I depăşirea planu­ 265 000 lei. s-au plătit 99 000 la cheltuielile de producţie fn j buţia voluntară a locuitori- i şi-au luat vacanta tehnicitate şî productivitate.
lui la producţia marfă vîndulă lei dobinzi pentru împrumu­ dotatie se datoreşle In cea | lor de la sale vor li date fn j Printre acestea se află o
şi încasată cu 160 000 lei, re­ turi restante şi 150 000 lei a­ I folosinţă, pfnă la sllrşltul j linie automată de fabricare a
ducerea cheltuielilor la 1000 menzi şi penalizări. Dacă la mal mare parte nerealizării ■ Vă răspun­ anului, 88 grădiniţe de co­ cărămizilor. comousâ din
lei producţie marfă fabricată aceste sume se adaugă şl de­ pii. 23 băl publice şi aproa­ peste 20 de utilaje cnmolere
cu 8.50 lei. Sînt rezultate bu­ păşirea consumului de energie A. M1CLEA dem la pe 800 de poduri şi podeţe. tiv e . C lu b u l fu n c ţio n e a z ă în sala de gimnastica'. - maso automată de tăiat,
ne. care alcslă preocuparea electrică cu aproape 160 000 Iar Sn 67 localităţi rurale T e n ta n tă in v it a ţ ie ! N u m a i că sala de g im n a s tic ă elevatoare, transportoare, pre­
inlreqului colectiv de muncă lei. se desprinde clar că eco­ | vor li amenajate instalaţii n -a fo s t „a n u n ţa tă " că fu n c ţio n e a z ă pe post de c lu b . se etc., cu o capacitate de
de la I M. Hunedoara pentru nomiile la prelul de cost Inre- întrebări j noi pentru apă potabilă. C in e v a ne-a in fo rm a t că s ln te m s in g u rii „c o p ii" care -sl 12 000 cărămizi pe oră. Tot
ridicarea din punct de vedere qistrate In primul semestru (Continuare în pag. o 2-a) ca u tă c lu b u l la lic e u l n r. 2. D in c o lo , la n r. I, z u g ră v i- aici se realizează o macara
calitaliv a tuturor sectoarelor sini sub posibilităţile ce e- (Aqerpres) tu l e în to i. Ş i d o a r n -o să ră m în ă c lu b u l e le v ilo r hidraulică de 12 tone forţă,
ele activitate din Întreprindere. xlstă in cadrul’ întreprinderii. n e p r im e n it! A ş a d a r, şi a ic i p ro g ra m u l de v a ră a l caracterizată nrintr-o mare
Actionind in lumina sarcini­ O mare parle din cheltuie­ c lu b u lu i şi-a lu at... va ca n ţa . mobilitate, viteză sporită de
lor trasate de conducerea de lile cu utilajele au un carac­ deplasare şî putere, care o
partid sî de stat pe linia creş­ ter constant. Oricum, un nu­ De la c o m ite tu l m u n ic ip a l a l U .T .C s in te m in fo rm a ţi recomandă marilor şantiere
terii cfîcicnlei economice, mi­ măr însemnat de utilaje nu că e x is tă . to tu ş i, u n c lu b cu a c tiv ita te p e rm a n e n tă si de construcţii si un excava­
nerii din Poiana Ruscăi au şi-au realizat productivitatea bogată în c a d ru l G ru p u lu i şco la r C S .H ., care d isp u n e tor hidraulic pe senile de
reuşit să reducă cheltuielile planificată, cheltuielile pe to­ de jo c u ri de şah, m asă de te n is, te le v iz o r $i de un 0,4 mc. utilaje concepute de
de producţie cu I I milioane na de minereu exploatată au c o m p le x s p o rtiv b in e a m e n a ja t. Da. la acest c lu b aşa specialiştii uzinei în acest an.
lei. să micşoreze consumurile crescut pe seama acestui nea­ sta u lu c ru rile . U n o ra r z iln ic (de la 7-21) dă p o s ib ili­
'■pecifice de materiale sub juns. „Dispunem de un parc ta te t in e r ilo r să-şi pe tre acă în m od p lă c u t tim p u l lib e r. NOU SORTIMENT DE TERGAL I
normele admise Astfel, ca ur­ de utilaje destul de nou, ne E a d e v ă ra t că p rin tre e le v ii ce v in a ic i ră m in e loc
mare a înlocuirii susţinerilor spunea inq. GUeorqhe . Neda, s u fic ie n t sl p e n tru s tu d e n ţii a fla ţi in p ra c tic ă la H u ­ La Combinatul textil din
rlin ma'erial lemnos cu tor- şeful serviciului mecanic şef, ne do ara. d a r asta nu îm p ie d ic ă b u n a a c tiv ita te a Braşov a început fabricarea
crel. boltari şi slîlpî metalici dar din lipsa pieselor de c lu b u lu i, d im p o triv ă , o d in a m ize a z ă . unui nou sortiment de tergal.
la activitatea de producţie şi schimb nu le putem folosi tn L a c o m ite tu l m u n ic ip a l a l U .T.C . se v o rb e a şi de e x is ­ Realizat din lină în amestec
rle investiţii s-au economisit mod raţional. Productivitatea te n ţa u n u i c lu b la şcoala g e n e ra lă n r 3 p e n tru e le v ii cu poliester, noul produs este
I 691 mc de lemn de mină. De lor este sub sarcinile plani­ d in clasele IX - X . D a r, p ro g ra m a tu l c lu b a ră m a s şi mai rezistent şî mai ieftin cu
asemenea, s-au făcut economii ficate". acum . in p e rsp e ctivă . 30 la sută decît cele realizate
la carbid, combustibil şi altele. Reducerea preţului de cost N u se poate a lc ă tu i u n p ro g ra m a tra c tiv la c lu b u ri ? pînâ acum. In vederea fabri­
Cu toate acestea, volumul reprezintă factorul hotărîtor L a H u n e d o a ra se spu ne că -n v a c a n ţe le de ia rn ă şi de cării pe cale industrială a a ­
cheltuielilor neeconomicoase de creştere a acumulărilor şi p rim ă v a ră acestea au cu n o scu t o v ie a n im a ţie , d a r cestui nou sortiment in cadrul
se menţine la ua. nivel ridi­ de sporire a rentabilităţii pro­ v a ra s in t prea p u ţin cău ta te . L a B ra d , n ic i e x p e rie n ţa combinatului textil braşovean
cat. Astfel, in primele 6 luni, ducţiei. La I. M. Hunedoara, v a c a n ţe lo r de ia rn ă si p rim ă v a ră se pare că n -a fo st a fost amenajată o secţie spe­
ca urmare a transportării şi Blocuri noi in centrul oraşului Simerio. m at fru c tu o a s ă în p r iv in ţa c lu b u lu i. C u p e rse ve re n ţă , cială, dotată cu 48 de răz­
manipulării nerationale, s-au deşi volumul cheltuielilor s-a Foto : P. MIRON c o m ite tu l U .T .C . a l lic e u lu i a p ro g ra m a t si p e n tru v a ră boaie automate şi alte insta­
pierdui 5 286 tone concentrat redus cu 1,1 milioane lei, eco­ o a c tiv ita te bogată de c lu b : reuniuni cu d ife rite tem e, laţii.
te n is de m asă. şah, ru m m y , le c tu ră a re v is te lo r. a u d iţii Pregătirea firelor din lînă,
m u z ic a le , v iz io n ă ri T .V . etc., d a r a flu e n ţa .. în amestec cu poliester, ne­
— A m c ă u ta t să d ă m a c tiv ită ţilo r u n p lu s de a tra c - cesare pentru noul produs,
tiv îta te , să cre ă m u n c a d ru tin e re sc , a n tre n a n t si cu se realizează la una din cele
Consemnam sub acest titlu şl n-am putut face transpor­ to a te acestea — m ă rtu ris e ş te to v a ră ş u l p ro fe s o r M o ca ­ cinci fabrici al combinatului,
o stare de fapt constatata tul Ia ora 6. n ii — ele ră m în to tu ş i fă ră ecou ! filatura din Ghimbav, a cărei
„pe viu" in cîteva maqazi- [ S I L Nil SE 6ASLŞTE Ce-o fl avînd „simpla de De ce n u v in tin e r ii ? L a B ra d n i se spune că m a ­ capacitate urmează să spo­
ne alimentare şi de lequrne- pe spate" cu aprovizionarea jo rita te a s în t a n tre n a ţi in ta b e re de m u n că p a trio tic ă rească potrivit noilor cerinţe.
fructe din Brad şi Gurabar­ cu pîine la ora 6, n-am în­ L. LIClU
za. Pentru că acesta e ade­ ţeles. Am înţeles în schimb UN TRATAT INTERESANT:
vărul t marfă este, nevoile că acest lucru se repetă. I. LASCU „FORMAREA CUVINTELOR 1
de consum ale populaţiei au înainte de a trece la răs­ IN LIMBA ROMANA"
fost acoperite, dar în unele Cu privire la aprovizionarea unor magazine din Brad şi Gurabarza punsul... factorilor de răs­
maqazine din cele două loca­ pundere de la O.C.L. Brad, (Conlinuoie in pog.^o 2*o) Un important tratat asupra
lităţi nu prea se găseşte ce să vedem ce s-a întimplat pe formării cuvintelor în limba
se caută. o dată cu pfinea, la ora la cîteva magazine ale CL.F. română a fost elaborat de
Maqazinul alimentar nr. 2 din Brad existenta, la nive­ ta. Acum avem de toate. 11.20. In ziua de 22 iulie, in E ora 9 şi chioşcul din fa­ V , sectorul de gramatică al In­
Eram gata sâ-1 dăm cre­
din Oraşul nou Brad e cel lul cerinţei, a mărfurilor zare, dacă nu Intervenea un Gurabarza nu a fost pline ta punctului termic nr. 2 din stitutului de lingvistică al A­
mai mare din cartier. La ora respective, poate l-am fi cre­ . pînâ la ora 11,20 şi tot a oraşul nou e închis, deşi are cademiei. Lucrarea, intitu-
9,20, vinzătoarea de la raio­ zut pe geslionar că „nu sînt cumpărător • doua din gospodinele care latâ „Formarea cuvintelor in
nul de mezeluri-brînzeturi respectate graficele de apro­ — De toate ? N-aveli apă s-au urcat cu noi în autobuz orar de deschidere de Ia 6 limba română" cuprinde mai
vizionare". Dar allu-i neca­
făcea curăţenie în cele două zul. Gestionarul, de pildă, nu minerală de 10 zile. de la Brad ducea piine. Cind la II dimineaţa. Bucurii estivale multe volume, consacrate di­
vitrine frigorifice. La unitatea nr. 3, vînzătoa- verselor procedee de formare
ştie din caze lapte a primit •— — Lapte ati primii astăzi? au aflat oamenii că a venit a cuvintelor, urmărite sub
— Vinzătoarea a fost tn cu 2 sau cu 3 la sută gră­ maşina, au dat fuga. la ma- rea Caterina Calotă vinde
concediu şi e în timpul in­ sime, dar crede că „din cel Răspunsul e ocolit. qazin. roşii de două categorii : cu Ieri s*a deschis Ia Geoaglu tabăra de odihnă orga­ aspectul istoric si contem­
ventarului de primire — spu­ cu 3 la sută, căci costă 2,30 — Şliti, eu nu comand de- — Degeaba stati — le spu­ 2,80 lei şi cu 3,60 lei/kg. Ce­ nizată pentru această vacanţă de Inspectoratul şcolar poran, popular şl regional,
ne responsabilul magazinu­ litrul îmbuteliat". Dacă cu­ cit 20-25 de litri, că n-am un­ nea qestionara. Acum am în­ judeţean şl Comitelui judeţean al U.T.C. In acest pi­ constituind prima prezentare
lui. Alexandru Fogel. noaşte şi cererea reală dc de sâ-l păstrez şi nu trece chis magazinul. E ora închi­ le cu 2,80 nu sînt sortale şi toresc cadru, 97 de elevi de la liceele din Deva, Si- de ansamblu a formării cu­
vintelor în limbo română. Ea
meria, Iha şl Certej vor trăi, timp de două săptămîni,
Să inventarieze ce ? Aerul consum aşa cum cunoaşte a­ mai mull. derii. nu corespund calitativ la frumuseţile oferite de sezonul estival. Un program se adresează tuturor celor in­
din vitrina frigorifică 7 Nici cest „amănunt", atunci nu Aici „nu trece”, dincolo nu Şi s-a tînut de cuvint. A preţul respectiv. bogat şl antrenant — din care nu vor lipsi înlilnirlle teresaţi de problemele limbii
mai trebuie explicaţii * închis. — Aşa le am pe factură.
în maqazîe nu se află mare ajunge. E şi asta ceva. Ace­ cu caravana muzeistică, excursii la cetăţile dacice din române înscriindu-se alături
Magazinul nr. 4 e cî-t o că­ — De ce ? — l-am înlrebat Aşa le are, dar nu cores­ Munţii Orăştlel, In salul natal al cărturarului Ion Bu- de Gramatica limbii române.
lucru La aceeaşi oră nu mai laşi produs — laptele — se gă­
măruţă. Dar aici se găsesc pe Gheorqhe Olaru. deleqa- dal Deleanu, concursuri de inol şl orientare turistică Dicţionarul limbii române sî
găseşti în magazin nici un şi mezeluTÎ. şî brînzeluri, şi seşte zilnic în cantităţile ne­ tul Fabricii de piine din ION CIOCLEI — a fost cu grijă pregătit pentru ca elevii (dintre ca­ de alte lucrări în rîndul rea­
gram de lapte, de iaurt, nici tot ce nu se găsea dincolo­ cesare, ne spune vinzătoarea Brad — faceţi abia acum pri­ re 41 sint din localităţile sinistrate şi beneliciază lizărilor de prestigiu ale lu­
un sirop de ulei. Dacă n-am — Graficele de livrare sint de la magazinul nr. 1 din mul transport ? gratuit de actuala tabărăl să se bucure din plin de cratorilor din domeniul ling­
şti că există, dacă n-am fi în general respectate — ne centru. Deci este. — Pentru că nu avem de- frumuseţile recreaţiei verii. visticii.
constatai in alte magazine spune gestionara, Maria Bon­ La Gurabarze am ajuns d t cauciuc simplu pe spate
------------)