Page 1 - Drumul_socialismului_1970_08

à

yn im în m iim m tn u im m m M u m in m m m n iiiH im m m m m tu m
%» I !
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!
secvenţe internationale

PAGINA A IV-A
!
0 Vizita delegaţiei militare

j române în R.P. Chineză

\
j d israelul a acceptat „Planul

1 Rogers“
| |

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN | ■ Criza de guvern din Italia I

î n Dispute electorale chiliene

I 1
ANUL XXII. Nr. 4842 SIMBATA 1 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

ÎK UIITATILE ECONOMIEI 10CA1E Celei de-a 16-a Conferinţe internaţionale împo­

triva bombelor atomice şi cu hidrogen-Gensuikyo

In numele poporului român ferm ă că a sosit tim pul să se prom ovată dc cercurile Impe­
şl al C o n siliu lu i de Stat al Re­ acţioneze In m odul cel mal rialiste. pentru încetarea a-
p u b licii Socialiste România, h o iă rît pentru a pune capăt greslunii Im perialism ului ame­
am deosebita plăcere să adre­ cursei înarm ărilor, să se în tre ­ rican îm potriva popoarelor din
sez un cald salut pa rticipan­ prindă măsuri practice în do­ Ind orhina, pentru stingerea fo ­
m eniul dezarm ării generale $1 carelor de tensiune $1 con flict
ţilo r la cea de*a 10-a Confe­ In prim ul rînd pentru d istru ­ existente tn dife rite regiuni
Plllltn »W A EFICIEITEI bom belor atomice $i cu hi" gerea arm elor de nim icire în ale lu m ii, pentru unirea tn a-
rin ţă Internaţională
îm potriva
ceaslă luptă a tu tu ro r forţe­
masă| asllel In c il flecare po­
droqen.
lo r .an tilm pe riallsle .
por să albă certitudinea secu­
A c tiv ită ţile desiăşurate
dc
„C o n siliu l japonez îm potriva rită ţii sale. Urez succes deplin lu c ră ri­
Dînd expresie sentlm enfelor lo r conferinţei dumneavoas­
bom belor atomice şt cu h i­
tră şi folosesc acesl
p rile j
drogen“ — G ensulkyo — con­ care anim ă întregul nostru po­ pentru a reafirm a ataşamen­
Acesl. ullim an al actualului VICHENTE BALAN ob(inule la finele prim ului stitu ie un însemnat aport la por, România, a lături de fo rţe ­ tul poporului român fată de
le progresiste şl dem ocratice
cincinal a ridicai in faţa unită- prim-vicepreşedinte al semestru cu posibilităţile, se lupta popoarelor îm potriva de pretutindeni. îşi va aduce
tilor economice subordonate Comitetului executiv al poale afirma că ele au fost p la n u rilo r agresive ale im pe­ şi In v iito r co n tribu ţia la a­ Idealurile progresului social,
Consiliului popular judeţean Consiliului popular judeţean diminuate de o serie de ne­ ria lism u lu i şl a p o litic ii sale ceastă cauză nobilă. Ea va mt- dem ocraţiei, independentei na*
sarpina realizării unei pro­ ajunsuri care s-au manifes­ de dom inaţie, pentru în fă p tu i­ tita în continuare pentru ză­ (ionale. păcii şi înţelegerii tn*
ducţii sporite. re/Uabilizarea tat într-un compartiment sau rea dezarm ării, şt In prim ul dărnicirea p o litic ii de război Irc popoare.
produselor $i. in final, creş­ plinindn-si $1 anqaţementele altul de activitate. Printre a­ rînd a dezarm ării nucleare,
terea eficientei economice. suplimentare pe care $i le-au cestea pe prim plan pot fi pentru asigurarea unul clim at N IC O LA E CEAUŞESCU
Evident. eîiile principale erau asumat. citate neutilizarea la capaci­ de pace, colaborare şi secu­ p re şe d in te le C o n s iliu lu i de S tat
utilizarea raţională a capaci­ tate a fondurilor fixe si ne- „înălţimile" Mintiei. Foto : IOAN LEHOCZKt rita te Internaţională. a l R e p u b lic ii S o cia liste R om ânia
tăţilor de producţie, creşte­ Desigur, rezultatele nu pot realizarea vitezei de rotaţie a Este convingerea noastră
decît să aducă satisfacţia sar­
rea productivităţii muncii, re­ cin ilo r Îndeplinite cu* succes. m ijloacelor circulante. Cauze­
ducerea cheltuielilor in con­ La o analiză mai atentă Insă le nu trebuie căutate tn alte
păr(i, ci in deficientele care
diţiile valorificării resurselor ele sini 1n măsură să ducă .există în organizarea $i con­ D e fapt, ce se cultivă la Ilia:
*de care judeţul nostru dis­
$i la concluzia că resursele
pune. ducerea producţiei In u n ită ţi­
de care dispune fiecare un i­ le economice, dc construcţii
Asa cum' s-a relevat tntr-o tate în parte n-au fost su­ Si bugetare. Este vorba despre
i'ccenlă şedinţă a Comitetului ficient identificate şi puse în neasiqurarea din timp a con­
executiv al Consiliului popu­ valoare, mal cu seamă In u- d iţiilo r materiale necesare R o ş ii s a u b u r u ie n i? TELEX
lar judeţean, prima jumătate nilătîle industriei locale, gos­ realizării lu tu ror Indicatorilor
a anului a fost Încheiată cu podăriei comunale si trustu­ de plan, de utilizarea necores­
rezLllale satisfăcătoare. As lui de construcţii. Numai asa punzătoare a fondului de timp
evidenţia faptul că pe total se explică faptul că In prim e­ Despre amploarea pagubelor
industrie locală, nospodărie le sase luni alît. angajamen­ şi capacităţilor de producţie, provocate de inundaţii la llia creat însă o altă Imagine, greu află cultivate legumele. Pri­ llia, este uşor de desprins făp­ TRECEREA
comunală, trustul de , con­ tele pe care şi le-au asumat de orqanizarea defectuoasă a s-a scris pe larg in coloanele de închipuit de altfel, asupra vind combina de siloz adusă tui că organizaţia de partid şl AUTOVEHICULELOR
strucţii. $i în celelalte unităti. la începutul anului cit si role unor locuri de muncă. As cita. ziarului noslru. înlăturarea cît modului cum s-au organizat să recolteze Ierburile crescute consiliul de conducere ăl coo­ LA GIURGENI -
spre exemplificare, faptul că
şi se desfăşoară lucrările in
sarcinile de producţie au fost suplimentare au fost cu mult In industria locală fondul de mai grabnică a pierderilor de legumicultura. pină la brlu, care pc hectare perativei au lăsat ca aici acti­ VADU OII
ul numai Îndeplinite, ci depă­ depăşite. Faptul este con fir­ timp maxim disponibil a fost mari proporţii (numai la C.A.P. întregi au compromis c u ltu ri­ vitatea să se desfăşoare la
şite. fiind realizate chiar şi mat şî de reţinerile comite­ utilizat doar in proporţie de s-au înregistrat pagube eva­ — Fată de suprafaţa iniţială le, nu-ţl poţi imagina dacă voia în lim p lă n i. De asemenea, Ministerul Transportu­
angajamentele anuale. Demn telor de direcţie si ale direc­ 943 la sută. la aceasta con­ luate la 1 700 000 lei), cum de 30 ha, care a fost destina­ aici au fost sau nu cultivate nici comitetul comunal de rilor anunţă că pentru
tă grădinii, sînl cultivate nu­
de remarcat este faptul că la ţiilo r Judeţene In a aprecia tribuind volum ul mare al în­ esle şi firesc, obligă la efor­ mai 20 ha — ne relata inter­ clndva legume. Ing inerul a în­ partid şi consiliul popular co­ perioada 1-25 august, o
chemarea partidului pentru realist rezervele existente, treruperilor din producţie turi deosebite, alît pentru re­ locutorul. Sperăm ca în final cercat totuşi să ne convingă munal nu s-au preocupat în fost stabilit următorul pro­
că pe terenul respectiv, cu cl-
redresarea economiei si în- în aceste condiţii angajamen­ facerea gospodăriilor persona­ să alunqem totuşi să obţinem măsură suficientă de sprijin ul gram de trecere a auto­
lălLrarea grabnică a pierde­ tele n-au mal fost suficient le. cît şj e averii obşteşti a o producţie totală de circa teva luni In urmă, erau însâ- şi îndrumarea activităţii în vehiculelor, în zona Du­
rilor pricinuite de inundaţii, de mobilizatoare, fiind înde­ cooperativei agricole de pro­ 100 tone legume. mîntate legume, care pro m i­ sectorul legumicol al coope­ nării, de la Giurgent -
teau o recoltă bună. „Acum,
colectivele de muncă au de­ plinite cu destulă uşurinţă. (Continuare in pog a 1-aJ ducţie. Aşa se procedează pre­ — Cum ,s-a organizat activi­ ţoală nădejdea ng este tn cas­ rativei. admitînd uncie soluţii Vodu Oii : autoturisme-
pus eforturi susţinute, fnde- Comparlnd însă rezullalele tutindeni unde localităţile au tatea la întreţinerea c u ltu rilo r traveţi, roşii şi fasole" —' ne de compromis pentru a .sal­ l I e vor avea acces pe po­
va " situatîa de moment. Or. se
fost lovite de calamîlâtl. de legume? explica el. Dar o bună parte ştie bine, numai prin orqani- dul plutitor de vase zil­
Unele acţiuni de redresare — Iniţial, ne spunea Ingine­ din roşii şl castraveţi de abia z.area temeinică a muncii, prin nic, fără întrerupere între
a potenţialului productiv s-au rul. s-a format o echipă spe­ se mai distingeau din buru­ mobilizarea şi participarea zî orele 10,00 - 20,00, iar
întreprins şi la cooperativa a- cializată, în care au fost. înca­ ieni, (ar fasolea, dacă nu se dc zi a cooperatorilor la m un­ bacurile destinate trecerii
qrlcolă din Jlîa. Dintre aces­ draţi 32 de cooperatori. Apoi. Intervine urgent cu o praşilă. co pot fi depăşite orice greu­ fluviului vor funcţiona
tea. se detaşează reînsămînţa- aceştia nu au mai participat va avea aceeaşi soartă. Cînd tăţi, creîndu-se premise favo­ continuu, atît ziua cît si (
rea cu porumb a unei supra­ cu regularitate la muncă, ceea la grădină se cere efectuat un rabile realizării unor produc­ noapteo.
feţe de aproape 100 ha pe te­ ce ne-a determinat să trecem volum mare de lucrări, era de ţii sporite Ia hectar, ignora­
renurile inundate. O pondere la repartizarea cultu rilo r pe aşteptat să înlîlnîm măcar 3 0 rea unor asemenea cerinţe nu SE EXTINDE FOLOSIREA
însemnată în structura pro­ oameni. Pentru întreţinerea le- 40 de cooperatori la muncă, se soldează decît cu efecte ne­ BETONULUI CELULAR
ducţiei şi a ven iturilor unităţii qumelor pe cîteva hectare am însă, din păcate, nu se aflau favorabile asupra ven iturilor AUTOCLAVIZAT
o deţine însă grădina de legu­ fost nevoiţi să apelăm la spri­ nici 10 cooperaloare la prăşi- unităţii şî ale cooperatorilor. Betonul celular oulo-
me. Ca urmare, şi alentia con­ jinul salariaţilor de la înlre- tul roşiilor şi al castraveţilor! Este un adevăr ce trebuie în­ clavizat îşi lărgeşte con­
ducerii cooperativei trebuia să prinderile -şi instituţiile din lo ­ 13a mal mult. In locul briga­ ţeles de călre fiecare coope­ tinuu oria domeniilor de
fie îndreptată spre aplicarea calitate. dierului losif Vlaicu, activita­ rator rare este interesat de folosinţă. După ce a fost
măsurilor agrotehnice care să .Eficienta“ unui asemenea tea o conducea solia acestuia! bunul mers al activităţii coo­
asiqure obîinerea de recolte sistem de organizare am con- Privind starea îng rijorătoa­ perativei şi de refacerea grab­ utilizat, cu rezultate bune,
maxime la hectar. Discutin slatat-n pe viu. la fata locu­ re. alarmantă chiar. în care nică a avuţiei obşteşti. la ridicarea unor hote­
purtată cu inqinerul şef al u- lui. Fără un ghid bine iniţiat, se găseşte grădina de leguma luri pe litoral, recent, el
nitătiî. Valentin Ciobanii, ne-a e greu să intuieşti unde se a cooperativei agricole din N. TIRCOB şi-a făcut debutul, exps- 1
rimental, si în construcţia
de locuinţe, la realizorea
pereţilor despărţitori ai
încăperilor. Acest» pereţi
sint executaţi din prefa­
bricate si au lăţimea de
În interiorul ziarului 60 cm si grosimea de 7,5
cm.
.
Datorită faptului că
prefabricatele au feţe
foarte netede, se înlătură
D Cînd instituţiile se încurcă, cetăţea­ complet tencuîalo. fini­
sarea putîndu-se efectua
nul îşi „toacă“ timpul, nervii şi banii după destinaţia încăpe­
rilor, pjin vopsire, aplicare
de plăci de faianţă sau
La I.I .L. Haţeg B în unităţile comerciale: Aportul tine­ plăcuţe de ceromicâ.
In cadrul Centralei in­
Printre brigăzile fruntaşe rilor e adeseori... „bătrînesc“ ! dustriale de prefabricate
din beton din Ministerul
0 nouă secţie a m- ale minei Aninoasa se nu­ Construcţii s-au întocmit
Industriei Materîolelor de
mără şi cea condusă de loan
David, care realizează o pro­
ductivitate de 8 tone pe post H Săptămîna viitoare la televiziune studii în vedereo realiză­
rii cu astfel de prefabri­
fată de 7,35 tone planificat. cate o unor noi construc­
trat în funcţie Foto : V. ONOIU H în „cuştile de tigri“ din Con Son munte, precum şi a unor
ţii turistice la mare ţi la
construcţii în mediul rural.
Cu puţin timp în urmă, cantităţi considerabile se a­ ANSAMBLUL FOLCLORIC \
la ). I. L. Haţeg s-a dat flă stivuite şi expuse la uscare. „CU NUN A DE PE l
in fo’osinlti o nouă sec­ La început de activitate, sec­ noaşte programul Dar ea Petru şi ceilalţi, fn total 29 mal auzit şoferul''atttea cin- SOMEŞ" S A REÎNTORS /
ţie : prefabricate din beton ţia dispune de o capacitate JURNAL DE VACANTA este de fapt conducătoarea de elevi, sorb cu privirile i- IN JARA \
cu armătură metalică, Am e­ care îi permite producerea excursiei. Anei Maqdalena, tcce. S-a m olipsit şi el... S-a înapoiat în ţară ^
najată prin eforturile si mun- lunar a cile 34 mc de sor­ diriginta clasei aVÎJ-a, ii a­ maginilc care se schimbă Atmosfera aceasta de bu­ onsamblul folcloric „Cu- \
<a patriotică depuse de mun­ timente. parţine iniţiativa organizării. fntr-una. Aceeaşi sete de nou curie nereţinutd a domnit pc nuno de pe Someş“ al ţ
citori fi ceilalţi salariaţi, v i­ Din fondurile pentru mica — Mergem în excursie... Le înţeleg bucuria. Este pri­ Parte din banii necesari, sint se citeşte şi in privirile ti­ tot parcursul călătoriei. Doar Cosei de cultură din Bis- ;
nerel
învăţătoare Mariana
itoarea hală dc producţie se mecanizare si din resursele Sint cuvintele cele mai des ma lor mare excursie,.. etnd li se comunică locurile triţa Nâsâud, care a por- )
inlinde pe o suprafaţă de interne valorificate cu destulă rostite în aceste zile de va­ Explozia de veselie s-a contribuţia directă a elevi­ Bolcu, care abia trecută de pe unde trec, copiii păstrează ticipat la cea de a 35-a i
720 mp. Termenul „viitoarea pricepere s-au procurat ori canţă şcolară. Mii de elevi curmat brusc, o dată cu lor. Echipa artistică a clasei pragul copilăriei mai că n-o liniştea. Se lasă alunei o tă­ ediţie a Festivalului in- <
holă" îsi găseşte explicaţia au fost confecţionate local o le pronunţă voioşi urcindu-se pornirea motorului. Au tăcut a prezentat programe tn sate- deosebeşti de elevele ce-o cere m ai adincă decît tn să­ (emoţional de folclor de
în faptul că fiind la început serie de utilaje cu care se in autocare, în trenuri sau lile de clasă.
Ne apropiem
Atenţiune !
de activitate ea nu este încă lucrează : o betonieră cu ca­ pornind pe potecile pieptişe de Deva. După ce trecem Io Nissa (Franţa), la Săp- \ 4
tămino folclorică interno-
in stadiu de finisare. pacítate de 250 litri, un tro­ ale munţilor. Ele însoţesc ţionalâ JÎn Italia, precum )
Deşi, în ce priveşte adâ- liu manual pentru întinderea pretutindeni grupurile pleca­ Mureşul, pe partea dreaptă
poslirea, această construcţie otelului beton, o qhilolină me­ te in drumeţie pe Inimoasele o să vedeţi cetatea Devei,. SÎ la alte manifestări cui- 1
se află doar la nivelul stilpi* canică folosită ta tăiatul fle- plaiuri româneşti Din alte STRĂBĂTIND FRUMOASE Aşa începe un adevărat turol-ortistice desfăşurate /
Hor plantaţi pentru susţinerea rului-beton. două mese vib ra ­ colţuri ale patriei, micii curs de geografie. Cuvintele in aceste două ţâri, prilc- )
acoperişului, iar platforma din toare confecţionate după excursionişti vin şi poposesc sint înlocuite de imaginile juri cu care a prezentot ţ
beton e şi ea gata abia pe un model îm prum utai de pe meleagurile noastre hu- pe care şcolarii le privesc cu 20 de spectacol în foto i
60 la sulă din suprafaţa to ­ la o unitate similară din H u ­ nedorene. fac cunoştinţă cu admiraţie. Aceste locuri prin a peste 50C00 de specta* /
tală. procesul de producţie a nedoara (la care s-au adus obiectivele economice şt so­ PLAIURI ROMANEŞTI care trec n-au să le uite tori. \
şi început. Tehnicianul p rin ­ îm bunătăţiri ce permit acum ciale, se minunează in faţa curînd Li se întipăresc in Confruntîndu-se cu an- i
cipal. Octavean Lates. înso- o productivitate sporită) etc. monumentelor naturii. Jar memorie mai bine decît sambluri din 19 ţări, formo- .
tindu-ne pe noul „şantier" al Paralel cu producţia de din aşezările judeţului, gru­ dac-ar citi de zece o ri lec­ ţia din Bistriţa a înregistrat î
ţiile de geografic,
întreprinderii, ne-a oferit şi prefabricate armate metalic, purile şcolarilor pornesc sa — A ten ţiune !.,. succese deosebite obţi- i
numeroase detalii cu privire desllnate pentru garduri şi cunoască şi ei alte meleaguri nînd locul I $i Medolia de i
la prefabricatele ce se reali­ trotuare, se continuă si lu ­ ale ţării. — Atenţiune l... aur Io Festivalul de la J
toţi, fără să le zică cineva.
zează deja aici. Printre aces­ crările la terminarea halei şi însoţim unul din eşaloane­ Ca împinşi de un resort îşi lc comunei, reuşind să sirin­ înconjoară. E prima ci va­ $i de fiecare dată drume­ Monte Sant’Angelo - Eg- \
gă peste 2 000 lei...
tea se numără plăci pline reinstalarea liniei tehnologi­ le drumeţiei. Punctul de canţă de cadru didactic. ţii află numele localităţilor, aio si Trofeul de aur 1
pentru îngrădituri din beton, ce. Serviciul producţie al în­ plecare: Luncoiu de Jos. lipesc nasurile da geam. Pri­ Şi iată-i acum pe fragezii Cea care Instăpinestc din ale obiectivelor pe lingă care „ Marrone d’ore" de lo .'
plăci trafouri (de diferite di­ treprinderii este preocupat la Autobuzul este luat cu asalt. virile aleargă lacome de-o artişti amatori ieşind tăcuţi nou atmosfera veseliei este trec. Simeria, nod de cale Castel de! Plano — Gros- \
parte şi dc alta a drumului,
mensiuni), dale pentru tro­ ora actuală de depistarea sur­ Nerăbdători, elevii clasei a o iau înaintea maşinii, saltă din graniţele comunei, ale învăţătoarea Ana llieş. Bu­ ferată, Călanul siderurgic. seto — în cadru! Săptomî- (j
tuare în mediul rural, iar pen­ sei de materii prime (nisip sî Vil-a a şcolii din localitate peste poieniţe şi dealuri, judeţului împărat Ana pri­ curia tăbufneşle acum in Ţara Haţegului cu rezervaţia nfi f^ldorice internoţio- i
tru v iito ru l apropiat e pre­ balast) în ran tilă tl sporite si au blocat ambele uşi. Ei sint veşte cu ochii larg deschişi, cuvinte. Fiecare crede că ce de zimbri şt lacurile din nale din Itoiia. J
văzută fabricarea sltlp ilo r de de bi'l'ă calitate. drumeţii, pasagerii pe care vrînd parcă să cuprindă to­ visători, pitoreştilc frumuşeii vede el e mai frumos, mai Munţii Retezatului... Dc osemenea, „Cununa )
susţinere pentru garduri. Toa­ Cerinţele mereu cresetnde Gheorghe Vurdea — şoferul tul, dintr-o dată. naturale ce zboară in galop. interesant. Se îndeamnă unul Primul popas, frumosul de oe Someş1' a maî obţi- l
pe altul să privească tntr-o
te sortimentele se produc cu ale populaţiei, ca sî necesi­ autobuzului devenit „Cursă ..Şoferul zimbeşte. Ştie I'ăşcău Ileana, cu bărbia în­ garte sau alta, se fac afirma­ nut Cupa de Carrora o .
armătură metalică. tatea ajutorării zonelor afec­ sncciahY are să-i poarte timp că asta-i prima reacţie. Pro­ fiptă in braţe, iţi dă impresia ţii. se cer păreri, sc solicită R. BUDIN oraşului Marina din *1
Din producţia realizată aici tate de inundaţii, oferă noii de 8 zile pe drumurile pa­ fită şi solicită directorului că ascultă unul din frumoa­ Mossa (Italia), precum şl ţ
de ceî 15 muncitori fierari şi secţii de la l.T.L. Haţeg un triei. li priveşte fără să şcolii. Teodor Mandalena, a­ sele basme ale copilăriei, adeziuni. Superlativele sint Placheto oraşului Nissa ţ
betonişli, cele d in ţii prefabri­ vast cîmp de activitate. spună o vorbă. f,a fel şi m ănunte legate de progra­ aşleplind să-l apară aievea la ele acasă. Apoi cîntece. (Continuar* in pag. a 2*o| şî Platoul de ceromicâ ol ’
In cor sau solistele echipei
cate au Si fost livrate pon- mul excursiei. Directorul face castelul fermecat. . Benea oroşului Toulon (Franţa). \
Irul oraşul Hunedoara. Alte PETRE FARCAŞIU (nrăfălorii care-i insólese. semn sofiei. Nu că n-ar cu­ Viorica, Pctruţ Viorcl, Tod acompaniate. De mult n-a