Page 10 - Drumul_socialismului_1970_08

î DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr, 4844 ® MARTI 4 AUGUST 1970

Refăcut după inundaţii, căminul cul­

tural din llia şi-a reLnat activitatea Din viaţa politico -

socială a judeţului
Urmele apelor s au şters. Pe

scenă au revenit artiştii amatori

O după-amiază de vară la nedoara, pentru că era ziua lor dans hunedorean, obtfn un
IIia. Dia toate coltu rile comu­ lor liberă.. ". nou succes-
nei, lumea cu mic cu maie se ...2 august, 1970. In fata că­ Aşleptata evoluţie a gazde­
Îndreaptă spre căminul c u ltu ­ minului cultural din llia se o- lor începe cu soliştii Ana Pe- JURNALE
ral unde va avea loc uo spec­ Dresc două autobuze : au so­ trescu, Sabin Şuiaqâ şl talen­
tacol folcloric. sit artiştii amatori din Geoa-
Un spectacol dat într-un că­ qiu şi Băita, care împreună cu tatul interpret Dorel Glosa, pe MăsuTile stabilite de ple­ deputaţii judeţeni de către
min cultural a devenii de qazdele, vor încerca să-şi eta­ care publicul îl recheamă de nara Com itetului judeţean de Consiliul judeţean al Frontu­
mal multe ori la rampă. Spec­
m ulţi ani Încoace un fapt o- leze pe scenă talentul, să eta­ p â r lii din 29 iunie — care a lui U nităţii Socialiste, joi a
bişnult şi se Intcqrează 1n ac­ leze specificul folcloric a] ce­ tacolul folcloric ia sfîrşlt cu o analizat activitatea de pro­ avut loc o conslătuire de a­
tivitatea oricărui lăcaş sătesc lor trei zone din judeţ- frumoasă suită de dansuri de pagandă şi politico-educalivă cest fel la Hunedoara. La
de cultura. Num ai că acum. In sală nu mal qăseşti nici pe valea Mureşului executată de masă în sprijinul produc­ consfătuire a luat parte tova­
de echipa locală — una din
evenimentul are o semnifica­ un loc liber. Este primul spec­ ţiei — au determinat creş­ răşul Sabin Boticiu, membru
ţie deosebită * se reia viata a r­ tacol după ceea ce a fost în formaţiile artistice amatoare terea operativităţii şt a n i­ al Biroului executiv al Con­
tistică a comunei. luna mai. Iar în timp ce p ri­ fruntaşe pe judeţ. velului calitativ ale ecestei siliului Judeţean ol Frontului
Răsfoim un vechi carnet de marul comunei, Teodor Vasiu, La reuşita spectacolului tre­ Strungarul Nagy Carol de la Fabrica de stilpi hidraulici Vulcan îşi depăşeşte planul lunar importante laturi a muncii Unităţii Socialiste.
tnsemnări.......Mai, 1970. Zile şl ne vorbeşte despre eforturile buie neapărat sâ-i amintim pe cu 20-25 la sutâ în condiţiile in care lucrările executate de el sînt apreciate de organele C.T.C. de partid. Pe itngă faptul că Deputaţii judeţeni din zo­
nopţi, ceasuri de grea cumpă­ localnicilor pentru redarea cit cel trei directori de cămine cu calificative maxime. Foto : V. ONOIU organele ş( organizaţiile de na m un icip iu lui Hunedoara
nă. Apele M ureşului şi-au ie­ mal grabnică a căminului în culturale care şi-au dat în tîl- partid au asigurat populari­ au raportat realizări de sca­
şit din matcă. Noapte, panică, circu itul cultural al judeţului, nire aici pentru efortul lor sl zarea largă a documentelor mă etît în înfăptuirea propu­
luptă cu apele. Directorul că­ spectatorii îi aplaudă pe so­ — fapt inedit — pentru pa rti­ recentei plenare a C. C. al ne rilo r făcute de alegători,
minului, Bujor Marcu, ajutat liştii de muzică populară. V a ­ ciparea lor directă Ia specta­ P.C.R. şl a legilor adoptate cit şi In mobilizarea cetăţe­
de artiştii amatori Eugen Alba lerla Mihăllă. Cornelia Popa şl col : Bujor Marcu din lila — de- sesiunea M arii Adunări nilo r la muncile patriotice
şi Pavel Goţlu, salvează m obi­ Petru Savu. din Băita. Cînd a­ prezentator, Simina Samoilescu BILANŢ DUPĂ 7 LUNI Naţionale. In luna Iulie au pentru gospodărire şi în fru ­
lierul şi costumele populare plauzele contenesc pentru o din Geoaqiu — dansatoare, $! fost organizate o seamă de museţare Iniţiate dc consili­
in valoare de 100 000 de lei... clipă ne Interesăm cit a cos­ loan Stanca, din Băita — d iri­ alte acţiuni politice de o mat ile populare din Hunedoara.
„ M llu l s-a întins peste t o t “ ,.. tat Intreaqa renovare, repune­ jor. , Interni şt externi. Aceasta se rile lunare 2 480 mc buşteni, mare diversitate şl eficientă. Ghelar, Telfucu Tnierior şi
Cotim mai departe........ A înce­ rea în funcţie a căminului. A ­ Am consemnat această suc- reflectă concludent In realiza­ 857 mc lemn pentru celuloză, In Valea Jiu lui s-a ţinut în alte localităţi. De menţionat
put reconstrucţia, truda pentru flăm că ,.suma se ridică la rin lă cronică nu atlt pentru Urmare din pag. 1) rea in proporţie dc aproape 44 mc lemn de mină şi 150 mc organizaţiile de partid expu­ că angajamentul anual în în­
revenirea la normal. E nevoie 55 000 de lei de la b u q e t!". spectacolul prnpriu-zis. ri pen­ 105 la sută a planului pe luna cherestea. Pe ansamblul nerea „Patriotism ul socialist trecerea patriotică a m unici­
de Înlocuirea a peste 200 mp Pe scenă evoluează acum tru semnificaţia lui : artişti a- Iulie )a producţia marfă vîndu- C.E.I.L., planul a fost depăşit “ izvorul m arilor victo rii a­ piului Hunedoara a fost de­
de parchet din sala mare. E dansatorii din Geoaqiu într-o malori de pe meleagurile O- Deosebit de valoros este tă şl încasată şi obţinerea unui la toate sortimentele. Cit p r i­ le poporului român în fă u ri­ păşit încă în prim ul semestru
nevoie de tencuit, zuqrăvlt. e furtunoasă ..învirlită de pe răşlîei si Apusenilor au venit faptul că sporirea producţiei volum de depăşiri de 155,0 m i­ veşte-restantele râmase de re­ rea societăţii socialiste m ul­ ru peste 2 milioane de lei
nevoie de lucru mult la b ib lio ­ Mureş'1- Cei 18 dansatori slnt intr-o duminică de august pen­ fizice are loc în condiţiile creş­ lioane lei la acest important cuperat, acestea au scăzut la tilateral dezvoltate", au fost şi, ca urmare, n fost majorat
teca satului. A rtişti «amatori, pe aplaudaţi în repetate rîndurl. tru a fi ia această sârbâfOAre terii preocupărilor pentru Îm ­ indicator. In acelaşi tîmp, în ­ 2 6 milioane lei la producţia organizate Ia nivelul fiecărui la 10 milioane Ic!.
numele lor. Ionel M olsiuc sau a reluării vieţii artistice ală­ bunătăţirea calitativă a pro­ treprinderile cu sarcini de li­ globală şi se localizează la oraş consfătuiri cu colective­
loslf Oprean sau al|il, au ve­ V in e apoi rîndul vestiţilor că­ turi de colegi) lor din llia . duselor şl respectarea obliqa- vrare la export ou onorat in­ I.M, Ţebea, „M arm u ra" Simeria le de redacţie ale gazetelor AJUTOR LA E LA B O R A R E A /
nit să dea o mină de ajutor. luşari care aici. ca şi pre tu tin­ ţlllo r contractuale ale între­ tegral contractele scadente cu şi Centrala m inereurilor ne­ de perete, iar Ia exploatările NOILOR REGULAMENTE
A u venit şi m uncitori din H u­ deni de altfel, prin străvechiul C. DROZD prinderilor fată de beneficiarii partenerii externi, asîgurînd feroase Deva. Iar la marfă vin- miniere dezbateri pe tema ' DE ORDINE INTERIOAR A
livrarea in devans fată de pre­ dută $i încasată nerealizarea „Cum să ne realizăm ritm ic
vederi la export a unul volum se cifrează la valori de ordinul sarcinile de producţie". La Consiliul municipal Deva
de produse în valoare de 111 a 288 000 lei la I.M. Tehea şi Hunedoara, tn 36 adunări ge­ al sindicatelor a organizat,
milioane Iei. 2 6 milioane leî la C.M.N. De­ nerale ale organizaţiilor da prin colectivul obştesc pen­
Tehnologii de execufie Realizările de ansamblu, re­ va. Pentru aceste colective, ca bază s-a expus conferinţa tru problemele de leqlslatie
„Disciplina socialistă a mun­
flectate în bilanţul industrial şl pentru minele Lonea. V u l­ şi rezolvarea scrisorilor oa­
can. Uricani, „M a rm u ra - Si­ cii sl calitatea producţiei — menilor muncii, un control
de prestigiu încheiat la finele
îmbunătăţite lunii iulie, slnt rezultanta efor­ meria. unităţile forestiere H a ­ atribute esenţiale ale p ro­ asupra modului cum comite­
a avut
gresului economic",
tu rilo r tuturo r colectivelor din ţeg, Orâştie. Petroşani, lichid a­ loc o consfătuire cu lucrăto­ tele de direcţie şi sindicalele
judeţ. In mod deosebit se evi­ rea restantelor trebuie să con­ au trecut — pe baza în d ru ­
Pe şantierele Trustului de construcţii Deva se materia­ rii din comerţ, consumatori m arului emis de Ministerul
denţiază colectivul C.S. H une­ stituie şl tn aceasta lună pro­
lizează proiecte la elaborarea cărora s-a avui in vedere blema centrală a activităţii de şl echipele de control obştesc M uncii şi Consiliul Central
alegerea unor soluţii de execufie îmbunătăţite. doara care numai în luna tre ­ producţie. al U.G.S.R. — la elaborarea
cută a livrat şl încasat supli­ axată pe buna deservire a
Prin construirea In acest an a unul număr de 580 mentar fată de plan o produc­ Succese importante s-au în ­ populaţiei, precum şi o altă ro ilo r regulamente de ord i­
apartamente din prefabricate din panouri. Ia care se ţie de 51,9 milioane lei. Re­ registrat şi în domeniul inves­ consfătuire pe problemele or­ ne Interioară care în luna
folosesc ca agregat zqura expandată, productivitatea zultate de valoare au înmoi«;- tiţiilo r, Intensificarea ritm u rilo r septembrie trebuie aduse la
muncii va creşte cu 10 la sulă. De asemenea, la serele 1 rat $î colectivele de )a U.V. de execuţie pe şantiere, spo- ganizării superioare a pro­ cunoştinţa salariaţilor. Co­
de la Sintandrcl, extinderea de la „A v ic o la “ M intia şl Călan I.M. Barza. CM. Lupcnt, TÎrea preocupărilor beneficiari­ ducţiei şi a muncii la care lectivul. în a cărui compo­
depozitul l.T A. a crescut gradul de preasamblare a f.C. Orăşllc, U.M M .R . Simeria. lor pentru materializarea fon­ au luat parte membrii com i­ nentă intră numeroşi jurişti,
Pozitiva este evoluţia u n ită ţi­ du rilo r de investiţii nu condus siilor Inqinerilor şi tehnicie­
elementelor de Instalaţii şl a sporit numărul de ete- la executarea pînă la finele va ajuta în continuare pen­
lor industriale locale care ra­
mpnte din beton prefabricate. portează îndeplinirea integrală celor 7 !un| a uniit volum de nilor din municipiu. Intre tru ca regulamentele de or­
Formaţia de dansuri a căminului cultural din llia cu cite- Aplicarea acestor soluţii facilitează accelerarea rit­ a planului pe luna iulie şi Investiţii de aproape 1,4 mi­ •ctiunlle organizate ia Orăş- dine Interioară — acte nor­
va clipe înaintea începerii spectacolului. mului de lucni pe şantiere şţ scurtarea termenelor dc cumulat. liarde Iei ceea ce corespunde tle. amintim ju rnalul vorbit mative de mare însemnătate
Analiza îndeplinirii indicato­ unul procent de 60,5 la sută „La ordinea zilei — campania
execuţie a obiectivelor. socială — să fie formulalc
Foto : A. STOICA rilo r de plan evidenţiază efor­ din planul anual agricolă de vară". Iar la Că-
turile rodnice depuse de unele Bilanţul general pozitiv cu tn spiritul noii legislaţii. De
lan dezbaterile pe tema re­
colective pentru' recuperarea rare s-a încheiat activitatea asemenea, se are In vedere
lă m ine rllo r ţn urmă. Astfel în industrială pe 7 luni relevă că ducerii consumului de cocs şi urmărirea si sprijinirea ac­
luna rare a trecut, furnaliştii în industria judeţului avem şl metal- tivită ţii consiliilor de judeca­
Construcţiile şi reparaţiile şcolare Serbare , iJn, producţia de fonta cu 3 050 rerte condiţii Şl posibilităţi nu CONSFĂTUIRE d e l u c r u tă de ia Centrala m inereuri­
hunedorenî au depăşit planul
numai pentru îndeollnlrea In­
tone" minerii de ,1a E,M. Deva tegrală * prevederilor de plan CU DEPUTAŢII lor neferoase, T.L.C., regio­
cimpenească au reuşit să realizeze integral cl şl pentru a obttne In tina! nala C.F.. C.U.T. Mintia, in ­
Liceul „A ure l Y la icu " Orâş- la „nivelu l păm întului" I nici planul la cupru în concentrate, o producţie ru mult mal mare fn continuarea consfătuiri­ dustria locală, întreprinderile
tie. S*a terminat zuqrăvilul dar fundaţia nu era turnată în în­ iar forestierii de la Petroşani decif cea stabIMtă prin anoa- lor de lucru organizate cu de materiale de construcţii.
două ateliere aşteaptă încă re­ tregime. Şi cu toate acestea Duminică, stadionul „J iu l" au dat in plus peste prevede­ menlele suplimentare asumate.
paraţiile la... iqrasie. Există şi meşterul loan Huţa ne asigură din Petroşani a găzduit o
nişte defecţiuni la instalaţiile că la 1 septembrie şcoala va serbare cimpenească tup rîn -
se va T ld îc a o altă clădire sanitare. Adm inistratorul lice­ li qata. Bine ar fi !... zînri ample mantlestărL cui- j
pentru cabinetul pedaqoqic, ului, V iorei Văidean nc-a dat A jungem la Turdaş. Aici, tural-sportîvc. Serbarea a |
sulraqerie, laborator de chimie cuvenitele asigurări că „vom contabila M aria Cîmpeanu de fost deschisă de fanfarele Meşteşugarii de la
şi naturale ş.a. Construcţia face şi vom drege". La in te r­ la consiliul popular comunal clu bu rilo r slndiratelor din
trebuie să fie qata 4a sflrşilul natul liceului economic, lo cţi­ ne spune că la şcoala din lo ­ Valea Jiului rare au defilat ■
anului 1970, dar văzînd că aici itorul administratorului, Corne) calitate şi la cea din Pricaz în primele ore ale dim ineţii „Retezatul“ şi-au depăşit
doi muncitori lucrează Iar pa­ Cazan (de ce n-or avea şi ad­ sînt necesare reparaţii, dar că pe străzile oraşului. Au tir- j
tru se delectează privlndu-i, m inistratorii „lo c ţiito ri"? ) ne meşterii de Ia l.G.C.L. Orâştie mat întrecerile sportive : îi- j
ne cam îndoim de respectarea spunea că aşteaptă începerea care trebuiau să înceapă lu- nala la iolbal, in cadrut că- j
datei promise. lucrărilor la inslalatîile sanita­ rru l la 1 iulie n-au venit nici reia s-au in lîln it selecţiona- i sarcinile
La Simeria — asiguraţi în re. că comanda s-a făcut încă pinâ acum. tele oraşului Uricani şl j
prealabil de către tovarăşul de anul trecut, că s-a plătit, S.C.S.M Pelroşani, cîştiqată j
vicepreşedinte lu liu Blrtan că că... In sllrşil. aşteplăm mo­ Cîleva şcoli, cileva situaţii. cu 3-1 de fotbaliştii din U- I Lucrătorii cooperativei I a obţinerea acestor suc­
reparatul şcolilor s-a terminat mentul inauqurărîi lucrărilor, Insă, portocaliul situaţiilor de rlcanl, întreceri de tenis, a- j meşteşugăreşti „R etezatul“, cese au contribuit, îndeosebi,
— vizităm şcoala generală. Re­ după proverbul „mai bine mai prin statistici şi informări nu tletlsm etc i din Haţeg, au încheiat pri­ urm ătorii factor! : aprovizio­
parată, vopsită pe dinafară, tîrziu decîl niciodată". « prea coincide cu realitatea. mele 7 luni ale acestui an narea ritmică cu m a te ria le ;
După-masă,
loc j
a avut
zugrăvită proaspăt şl aranjată La Şcoala qencrală din OrăŞ- Uneori „m icile re lu ş u ri’' sînl I ; spectacolul artistic propriu- i cu rezultate frumoase' în exercitarea unul control mal
pe dinăuntru, şcoala este qata 1 ie cei doi zugravi pe care trecute cu vederea cu toate producţie. Asllel, planul a eficace în secţii, fn procesul
să-şi primească elevii. Cură­ i- am întîlnit cred (fără să fie că tocmai aceste m ărunţişuri j zis, la realizarea căruia j fost depăşit la principalii in ­ de producţie ; Intrarea fn e-
şi-au dat concursul formaţi- j
ţenia domneşte peste tot. Pî- dau de furcă mai tîrziu condu­ diratori, după cum urmează : xecutle a unor noi produse,
prea convinşi) că vor termina cerilor de şcoli, lată suficien­ ile căminului cultural din j
nă şi In curtea şcolii, terenu­ lucrările în 30 de zile. Numai te motive pentru ca atîl con­ Iscroni. clu bu rilo r sindicale- 1 cu 1,1 Ia sută Ia valoarea sortimente şl modete ; dezvol­
rile sportive aşleaplă loamna. că reparaţiile curente. adică structorul cit si beneficiarul lor din Vulcan şi Lupcni, cu- i producţiei marfă ; cu 4,7 la tarea un ităţilor de artă popu­
Dar la liceu, lucrările sint in zuqrăvit, vopsit, montatul fInspectoratul şcolar judeţean) prinzînd evoluţii ale larafu- j sută la încasări de la popu- lară, cu tradlţie tn Ţara Ha­
Intîrziere. deci nu aşa cum s-a jgheaburilor la acoperiş ele., rilor, dansatorilor, soliştilor j lollc ; cu 51 ta sută la mo­
raportat la Inspectoratul şco­ se pare că le vor lua un timp trebuie să facă tot posibilul vocali şt Instrumentişti. Au j bilă, De asemenea, au fost ţegului, Îmbunătăţirea tn Fabrica de conserve Deva. Procesul de preparare a produ­
lar judeţean- M ai trebuie vod- moi îndelungat. Lo Crislur, re* pentru ca dala de 15 seplem- participat de asemenea fo r­ depăşite beneficiile şi ren­ ansamblu a calităţii produse­ selor a ajuns in ultima fază : ambalarea, operaţiune pe care
site uşile, ferestrele, m obilie­ lor şl lucrărilor executate.
paratiile curente din interior brie 1970 să qăsească toate maţiile Casei de cultură din tabilitatea planificată, Iar muncitoarele Lrdia Rusu şi Kenderas Elisobeta o execută cu
rul necesită reparaţii. Chiar şi şcolile din judeţ gata să por­ Pelroşani. situaţia financiară a coope­ multă indeminare, r . ..
exteriorul clădirii ar merita li­ se qăscsc în lr-o fază avansa­ rativei este bună. N. SBUCHEA Foto : N. GHENA
nele ameliorări. tă- Dar la Spini găsim lucrările nească în noul an şcolar.
Dezvoltarea pe care o cunoaşte timpul împreună, influentindu-se eficientă. In prezent inginerul văzute de normele de drept ad­ olt loc de munco. In aceasta si­ ducere nu se opreşte lo opli- că sancţiunile, atunci cînd sînt ca în iunie să nu ovem nici un
transportul rutier cere din par­ reciproc. existiiid posibilitatea Radu se ochită cu răspunde/e ministrativ. Incepind cu observa- . tuaţie o fost ion Olaru, care in coreo sancţiunii. Adevărota răs­ urmate de o muncă explicativă, coz de această natură.
tea colectivelor din autobaze şi ca abaterile să fie observate de sarcinile ce-i revin. La fel ţia, mustrarea scrisă, mustrarea prezent lucrează la coloana din pundere priveşte moi ales munco de lâ uri rea oamenilor, ou o La fel, numărul absenţelor ne­
coloooe exigenţe mereu spo­ din timp şi să se pootâ interveni Gh. Matei, şef de coloană, pen­ scrisă cu avertisment, penalizări, Muncel şi se numără printre cei de prevenire a abaterilor care mare forţă educativă. Punînd pe motivate este din ce în ce mai
rite. în deservirea e- imediat. alta este situaţia în tru neîndeplinirea sarcinilor şî retrogradări, pînă lo desfacerea mai buni. Deci măsuro s-a d o ­ au dus Io asemenea sancţiuni. cei sancţionaţi in discuţia tovară­ mic,,.
xemplorâ o unităţilor eco­ transporturi. tolerarea de abateri în cadrul contractului de muncă. Aceasta vedit o fi eficace. In această direcţie, îndrumaţi de şilor lor de muncă, creind o -A­
nomice şi a ceto|enilor. O dotă ieşit pe poarta între­ coloanei o fost discutat în adu- în urma unor abateri foarte Cursele clandestine constituie comitelui de partid, am folosit opinie de masă împotriva a b a­ In discuţie au fost evidenţiate
Lucrătorii din unităţile de prinderii, şoferul este pus în si­ nareo generală o organizaţiei grave sou repetate. o obatere grovă, echivalentă cu forme variate. Bunăoară, la re- terilor disciplinare şî de orice şi alte aspecte. Toote converg
transporturi oulo formează o ca­ tuaţia de a rezolva singur eveni­ de bază. De exemplu. Io noi, participa­ abuzurile ce aduc prejudicii ovu- comondoreo comitetului de par­ notură, ceî in couză simt moi spre ideea că acolo unde se o-
tegorie care are un specific al mentele neprevăzute. Nu ore în Acţiunile, munco educativă au rea lo prelucrarea evenimentelor tului obştesc. De oceeo, conform tid am luat măsuri ca de cite puternic răspunderea foţă de cordă atenţie rolului educotiv pe
său. Intîlnim aici oameni ini­ apropiere nici tovoroşi de mun­ influenţat asupra întăririi disci­ de circulaţie şi accidente este o normativelor cei in cauză sînt ori se sancţionează ,-vreun lu ­ faptele lor. ¡or ceilalţi învaţă să care trebuie să-l aibă orice
moşi, cu dragoste de meserie, că, nici conducători pe care plinei socialiste, a răspunderii sarcină. Nerespectoreo ei atrage sancţionaţi cu imputarea cursei crător^ cazul să fie cunoscut de se ferească, so evite asemenea sancţiune — politică sau adm i­
capobili să focă laţă sarcinilor să i consulte sau să le ceară o- lipsuri. nistrativă — rezultatele sînt dm
in care sint angajaţi. Munca jutorul. Acelaşi lucru l-am recomcndot cele mai bune. Atît în ce priveşte
lor este strins legată de îndepli­ şî orgonîroţlîlor de partid. Cînd înlăturarea neajunsurilor, cit şi
Avînd în vedere acest speci­
nirea unor trebuinţe cetăţeneşti fic, comitetul nostru de partid a un membru de partid dă do- în scădereo numărului de sanc-i
cotidiene, operînd lo fiecare pas' pus şi pune în continuare un vodo de Indisciplină este che­ tiu ni. t
cu o înaltă solicitudine, respect mat în foţo biroului organizaţie» Aceasta presupune însă nu
accent deosebit pe munco po-
şi răspundere morală fotă de litico-educativă în scopul creş­ de bază. pus în discuţia adună­ numai o arîjâ deosebită în o-
cei pe care-i deservesc. Tocmai terii spiritului de răspundere şî rii generale şi uneori chiar plicarea lor - sancţiunile să vi­
de aceea, în acest domeniu, cu disciplinei fiecărui lucrător. Ur­ sancţionot dacă o săvîrşit abo- zeze întotdeauna pe cei vinovoţi
specificul său, organizaţiile de teri grave. şî sa reflecte qrovitatea fontelor
mărim ca toţi să devină nu nu-
partid, conducerile administrati­ moî pricepuţi executanţi ci şi Tot în vederea evitării tn vii­ — cl moi ales o temeinică mun­
ve trebuie să simtă chemarea controlori exigenţi oi propriei lor tor a unor fapte similare cu cele că preventivă.
pentru o permanentă muncă d i­ comportări in muncă. sâvîrşite de unii lucrători pentru Lo autobaza Deva acest lu ­
rectă cu omul, pentru educarea core legiie statului prevăd sanc­ cru este bine înţeles. O dove­
In acest scop folosim o va­
tuturor muncitorilor în spiritul riată gamă de forme de mun­ ţiuni penale - cum or fi abateri deşte felul în core s-o muncit
înaltelor sarcini ce le revin. că cu omul : expunerea unor de circulaţie, hullgonism etc. — pino acum co şl măsurile prevă­
Fiind vorbo şi de răspunderea comitetul nostru de partid îm­ zute pentru viitor în planul co­
referate pe teme, discutarea în
pentru viaţa oamenilor, aici se preună cu conducerea întreprin­ mun de acţiune ol comitetului
plen o unor abateri sou cu fie­
impune respectarea cu strictele care om în parte etc. derii au cerut organelor de pro­ de partid, organizaţiilor de mosă
o normativelor disciplinei în pro­ şi mustrore scrisă cu avertisment, întregul colectiv al autobozei. In curatură şi judecătoreşti ca pro­ şi conducerii administrative. Ast­
ducţie, o sarcinilor profesionole. - Vâ rugăm sâ exemplificaţi. faţă de îndeplinirea sarcinilor şî după sine penalizarea celor în cesele respective să fie judecote fel, pe lingă formele de mbncă
— In adunările generale ale ou un more rol în prevenirea o- couză cu 5-10 la sută din sa­ urmind ca Io prima abatere să primul rînd la introrco în între­
Fiecare abatere de la regula­ în întreprindere, cu participarea amintite core vor continua să se
organizaţiilor de partid, bună­ baterilor. Dovadă, mareo majo­ lariu pe luna respectivă. Sarcina li se desfacă controctul de mun­ prindere se afişează numele ce­
mentul de ordine interioară, orî- e cunoscută de întreg colectivul. lor sancţionaţi. în ce constă tuturor salariaţilor. Aşa a fost în folosească - cum este discutarea
cît de mică ar fi, necesită lua­ oară, ou fost prezentate expu­ ritate a lucrătorilor îşi practică că. sancţiunea şi ce anume abateri cazul electricienilor Troian Las- cazurilor de indisciplină în or­
rea de măsuri imediate, în con­ neri privind disciplina de partid conştiincios meseria. Cu toate acestea în luna ianu­ In această situaţie se află şo­ au determinat-o. De asemenea, lău şi Cornel Torţa core ou fost ganizaţiile de portid si de masă.
formitate cu legile statului, fără şi de stat, folosirea eficientă o Dor nu putem spune că în arie au lipsit nemotivot peste 30 ferii loan Corchiş şi loan Zos- judecaţi pentru huliganism. O a­ in odunorile soioriaţiior - r,e
timpului de lucru, disciplina de unitatea noastră nu mai sînt o- de lucrători. Pentru evitarea In loţi. cei în couză sint discutat! in a ­ menii au luat atitudine, o fost
părtinire, ostiei incit ele să fie producţie şî oiţele. Fiecare expu­ boteri. Moi ovem cazuri de ne- dunările colectivului de munci­ vor orqanîzo şedinţe de lucru
curmate de la început, în ve- viitor o unei ostiei de situaţii - Exemple de nereguli sancţio­ un bun prilej de învăţătură. cu şoferii predispuşi spre a b a ­
nere cuprinde exemple concrete respectore a regulamentului de şi bineînţeles pentru a respecta tori, formîndu se astfel opinie de
dereo evitării consecinţelor ce nate se pot încă do. .. — Putem ofirma — Intervine teri, la core vor fi învîtoţi medici,
din autobaza noastră atît pozi­ ordine interioară, de încălcare normele - cei in couză au fosl maso împot/ivo neregulilor. A­
le-or putea avea persistenţa în­ a disciplinei de producţie.,. penalizaţi. Aexand/u Boroş, Iqna — Şi cu aceasta, tovarăşe poi, comitetul de partid o indicat şeful autobozei, câ octîunile în­ tovarăşi din portea procuraturii,
călcări) disciplinei. tive cit şî negative. Magda, consideraţi că conduce­ treprinse după darea unei sanc­ miliţiei, unde se va discuta de­
Alte forme folosite : qozeto de - In asemenea cazuri care e Octovion, Francisc Cociş, Viorei şi organizaţiilor de sindicat si ţiuni, conjugate cu celelalte for­
In acest sens, la autobozo Cosoroş, Ion Epure şi toţi cei­ rea administrativă s-a achitat de spre urmările ce le pot avea
Deva a întreprinderii de trans­ perete, ogitoţia vizuală, progra­ poziţia conducerii autobazei ? lalţi care au fosl sancţionaţi, a răspundere ? Credeţi că simpla U.T.C. ca de fiecare dată cînd me de muncă politică de masă. unele abateri. De asemenea,
Ce măsuri se iau împotriva a ­
un membru al lor a încălcat dis-
porturi auto, aşa cum ne-nu re me adecvate prezentate de bri­ celora care nu-şi foc datoria ? doua oară n-ou mai avut o sancţionare are dorul să pună ciolina sâ fie discutat in adunări ou dat roade. Aminteam mai vor fi expuse referote privind
latot tovarăşii Nicolae Florea. gada artistică de agitaţie core - Noi nu trecem cu vederea astfel de abatere. capăt abaterilor ? ale organizaţiei respective... înainte că în îonuorie am fost modul de aplicare a normative­
secretarul comitetului de partid satirizează lipsurile sau aduce - Dacă sancţiunile ar fi cu­ nevoiţi să sancţionăm peste 30 lor disciplinei în producţie, con­
si Lazâr Maqda, adjunctul şefu­ elogii lucrătorilor fruntaşi. Pri­ nici un fel de abateri. Oricît de Absentareo nemotivată de lo noscute numai de cei în cauză, - Do, pentru că noi conside He salariaţi oeniru nerespecto- form Hotărîrîi Consiliului de M i­
mici or fi ele şi oricine ar fi per­
lui de autobază există o permo- vind munca directă cu omul un soana care le comite ~ spune serviciu docă se repetă, de ose- efectele lor ar fi desigur înguste, răm că sancţiunile au şi parleo rea uneî sarcini de serviciu. niştri privind organizarea muncii
nentă preocupare. exemplu este semnifîcotiv. Intr-un meneo, este sancţionată qtadol, s or opri la sfera insului S‘ lor pozitivă, intervine Nicolae îmbucurător este nu numai r.ă si disciplina în producţie, se vor
- Activîtoteo dintr-o unitate de timp, inginerul Aurel Rodu în­ Iov. Lozăr Maqdo. pînă la desfocereo contractului poate nici asupra celui sancţio Florea. nîcî unul din cei în cauzn n-au Iniţia diferite concursuri pe teme
transporturi, remarca tovorăsul cepuse să neglijeze problemele După gravitatea faptelor, mă­ de mujică Aşa cum a fost cazul nat n-ar acţiona cu eficacitote - Vă referiţi la implicaţiile mal avut o ostie1 de abatere, ci. co ..Stăpîn pe volan" şî alte ac-
N. Florea, diferă mult de o oilor de serviciu El o fost discutat surile care le luăm diferă con­ lui Constantin Sasu deplină. De oceea, consider că lor educotive ? mai ales foatul râ astfel de a b a­ tiun’.
întreprinderi economice. Docă intr-o şedinţă o comitetului de form legilor statului. Mo refer Uneori, pentru mrlisciclină, se teri s au semnalat de lo o lună
intr-o uzină oamenii lucrează toi partid. Discuţia s-o dovedit o fi Io măsurile de sonctionarc pre­ oplică şi măsuro de detaşare la răspunderea colectivului de con­ - Desigur. Faptele au arătat la alta tot moi puţine, ajunqînd, R. BUDIN