Page 12 - Drumul_socialismului_1970_08

1 gmwL'jH
OBUMUL SOCIALISMULUI A Hr. 4844 ) MA IŢI 4 AUGUST 1970

ZIUA MARINEI

Griqore Marles, comandantul ciei legiunile lui Traian, de
marinei militare, dă raportul. la pînzarele din vremea lui
(U fltlO fèidili.' pag. 1)
(R nandantul suprem al Forţe­ Mircea cel Bătrin sl Ştefan cel
lor Armate, tovarăşul Nicolae Mare. pînă la navele purtătoa­ Senatorul William
Ceauşescu. trece apoi în revis- re de rachete ce au încheiat
biuci. preşedintele \ ecci E.xe-
uitiv-e Federale a R.S.F. Iugo­ 'a compania de onoare, urcă maiestuos şi concludent para­
slavia, Dmitri Poleanski. mem­ ue punica vasului comandant da deschisă de vedetele gră­
bru al Biroului Poli tic al CC. Şi adresează tuturor marinari­ nicereşti. naviqatia pe apele Fulbright despre bazele A T L A S
al P.C.U.S., prim-vicepreşedin- lor felicitări cu prilejul Zilei române si construcţia româ­
le al Consiliului de Miniştri al marinei şi urări de noi succe­ nească de nave au parcurs un
C R.S S., Euqenlusz Szyr, mem­ se in prcqălhva de luptă şi drum lunq şi qlorios. americane din Spania
bru al C.C. al P.M U.P.. vice- politică. Astăzi România dispune de m a t e m a t i c i a n
presedinle al Consiliului de Pionieri cu ielele. îm bujora­ o puternică flotă fluvială şi FENOMEN
M in iştri al R. P. Polone. Jcan te de emoţie oferă tovarăşului de una şi mai puternică mari­ W A S H IN G TO N 3 (Aqerpres). l-au autorizat niciodată".
Vincent. membru al Secre'a- Nicolae Ceauşescu şi soţiei sa­ timă. Navele româneşti, încăr­ Preşedintele Comisiei senato­ Referindu-sc la prevederile Inginerul luzef Prihodko
rialului Colectiv al Partidului le. Elena Ceauşescu. tovarăşu­ cate cu produse ale industriei riale a S.U.A, pentru proble­ acordului încheiat cu Spania. de la Direcţia construc­
M uncii din Elveţia A da lb rrto lui Ion Gheorqhe Maurer. pre­ şi aqriculturii tării, străbat în mele externe. W illiam Ful- Fulbriqhl a arătat că ele con- ţiilor din Metekeş, regiu­
Mînucci. membru al Direcţiu­ cum şi celorlalte persoane o fi­ lunq şi în alt mările şi ocea­ briqht. a dat publicităţii dum. Bn precizări de qenul ..Sla* nea Ulianovsk, este un
nii P. C. Italian, Karl Heinz ciale si invitaţilor, bogate bu­ nele pămîntului, stabilind punţi nică o declaraţie prin care a lele Umle sprijină sistemul de matematician desavirşil.
N'otzel. membru al Prezidiului chete de trandafiri şi garoafe trainice de leqăUiră; cu lumea, anunţai că va propune Con­ apărare al Spaniei“ şi altele El poate efectua mintal
Comitetului Federal al P. C. roşii Erau prc/.cnli in tribună ducind departe mesajul qeniu- gresului adoplarea unei legis­ care constituie ,.un tratat m i­
German, K url Erlebach. mem­ tovarăşii Gheorqhe Pană llie lui constructiv, paşnic al po­ laţii menite să împiedice pu­ înmulţiri cu numere a cile
bru al Prezidiului Comitetului Verdoţ, Maxim Bcrqhianu. Flo­ porului nostru; contribuind la terea executivă de a încheia litar de facto“ . In sprijinul cinci cifre, poate extrage
Federal al PC. Corman Gus­ rian Dănălache. Vasile Vilcu. lărgirea schimbului de valori acordun privind bajelc m ili­ aicstor afirmaţii. Fulbriqht a rădăcini de orice grad din
tavo Espimosa Montesimos, losif Banc. M iion Constanţi- materiale între România şî alte tare externe fără aprobarea citat depoziţia făcută de .sub­ orice număr, poate citi
secretarul de slal Alexis John­
membru al Comisiei Politice a ncscu, Ion llicscu. Vasile Pati- tari ale lumii. orqanuluj leqislativ. Fulbright son în cadrul audierilor secre­ rapid un text, cakulind
CC. al PC. Peruvian. secretar linet Ion Pă|an. Corneliu Mă- Congresul al X-lea al Par­ a precizat că după părerea sa concomitent numărul to­
qcncral al Confederaţiei gene­ nescu. Petre lonescu. prim-se- tidului. luirid în considerare esle necesară o asemenea ac­ te în Senat, p o trivii căreia tal de semne folosite.
rale a oamenilor muncii peru- crelar al Comitetului iudclean tot) aceşti factori, a stabilit ţiune pentru a preveni orice prevederile acordului pot ii Recent, luief Prihodko
vienî. H arry Nicholas, secrelar Constanta al P.C.R . preşedin­ ca flota noastră maritimă să-şi angajare indirectă a Statelor interpretate ca lepiezenlînd o participat la o întrecere
general al Partidului Laburist tele Consiliului popular jude­ dubleze capacitatea, iar dota­ Unite prin astfel de acorduri anqajamenle similare celor în­ cu un calculator electro­
din Marea Britanic, James S!c - ţean şefi de seclie la C.C. al rea ei să fie imboqăţilă cu serate în tratatele de sccuri- nic. Maşina o efectuat
P.C.R., membri ai guvernului, cum este cazul acordului în­ tal e.
^ a rl. membru al Com ilelului nave petroliere, $i mineraliere cheiat recent pentru prelungi­ calculele complicate cu
Executiv National $i nl Secre­ generali şî ofiţeri superiori. de marc tonaj, precum si cu rea termenului de. menţinere Acordul privind bazele ame­ numai un minut mai repe­
tariatului P.C. din Irlanda Începe serbarea marinăreas­ cargouri, de diferite, capacităţi. ricane in Spania a expirat a­ de decit Prihodko, dar u­
că... a bazelor americane dc pe te­ nii 1 trecui- După indclunqi ne­
Ora IO. Flota fluvială, este înzeslrată ritoriul Spaniei. Acest acord nele operaţii, din decursul
Vreme de o oră şi jumăiale gocieri intre. S.U.A. şi Spania
După ce au străbătut d ru­ puntea vasului comandant, pun­ cu noi tipuri de nave pentru reprezintă, după aprecierea sn- s-a încheiat un nou acord pen­ celor două ore cit a durat
mul de la K'eptun, tînăra si ţile celorlalte vase ancorate la transportul mărfurilor şi că­ nalorului. o anqajaie mililarâ tru prelungirea termenului de concursul, au fost efec­
cocheta staţiune Neptun, din chei. treptele digului, diqul in-- lătorilor. Se modernizează por­ evidcnlă a Slalelav Unite fată menţinere a bazelor militare tuate mai repede de in­
constelaţia Manqalia Nord. snsi. faleza mării, balcoanele turile şj în accaslă privinţă de Spania. ..Un. anqajamenl ca­ americane din această tară pe ginerul concurent.
maşinile ce compun convoiul clădirilor ce dau spre maree este impresionantă dezvoltarea re necesită as l Tizi cheltuirea o perioadă rlc 5 ani care ur­
oficial pătrund in incinla a- spre bazin»! avanporlului de­ ue care o cunoaşte prima şi a aproape *100 dc milioane de mează să (ie semnal în curînri. SCUFUNDAREA UNUI
vanportuluî, urm ind coama vin o imensa, o uriaşă sală de cea mai importantă fereastră dolari şi are drept rezultat s'a- Deşi menţînule. in secret, dez­ FERIBOT
digului, printre ziduri de tru ­ spectacol. Vreme de o oră şi maritimă a ţării — portul Con­ tionarea, de Irupe americane văluirile apărute în presa a-
puri bronzate Si e.vplodînd de jumătate, mii şi mii de oa­ stanta — in ale cărui dane se conţine, in sine posibilitatea ca merirană privind eontinulul Un feribot transportind
sănătale şi voie bună. Trece­ meni aveau să asiste la o v ir ­ încarcă si se descarcă anual în viitor sa ceara vieţi amnri- clauzelor noului acord au slur- peste 200 de persoane s-o
rea prin mulţime a maşinii tuoasă demonstraţie artistica, multe milioane de tone de c ane“ , a declarai. Fulbrigh:. nit. îngrijorare in cercurile po­ scufundat m strimtoarea
deschise in care se află tova­ la o dezlănţuire de vigoare şi mărfuri. prccî/înd că cst.c de datoria litice americane fată dc im p li­ dintre insulele St. Kitts şi,
răşul Nicolae Ceauşescu. tova­ măiestrie s.porlivă In pas cu evoluţia tehnico- Senatutu să organizeze au­ caţiile politice de lunqă dura­ Nevis, situată la 320 jţrii
răşul Ion Gheorqhe M aurer şi Incepind cu fantastica apari­ stiinţifică. cu evoluţia tehnicii dieri publice asupra acestor tă ale acestora, Fulbriqhl a i­ de Porto Rico. Aproxima­
tovarăşul Emil Bodnaras este ţie pe spinarea cenuşie a unei de luptă, a cunoscut. însemna­ angajamente, pentru ca ..nici niţial. la rîndul său în u lti­ tiv 150 de persoane şi-au
insotită de vii aplauze, de ura- balene şi în tovărăşia unor te salturi calitative marine mi­ un preşedinte să nu fie pus ma perioadă o campanie inten­ pierdut viaţa.
le îndelunqalo. Se scandează salve de tunclc. răzbălind din litară. formaţia navelor purtă­ în v iilo r în fata necesităţii de să vizînd excluderea acestor
in cor numele conducătorului adincuri a severului zeu Nep- toare de rachete? care a înche­ a purta fie iin război secret, angajamente din acordul cu , MEDITERANA RISCA
partidului, alălurindu-se ca o lun. st.ăpînul neconle.slal al în­ iat parada vedetelor grănice­ fio linul pe rare opinia publi­ Spania şi prevenirea repetării SĂ MOARA ?
indisolubilă legătură a condu­ tinderilor Şi străfundurilor de reşti si a form aţiilor de vede­ că şi C'onqre'ul american nu unei astfel de silualii în viitor.
cătorului cu partidul, ca un ape şi pînă la plinul de umor le torpiloare, fiind. în acest Mediterano riscă să
simbol al unei orqanicc sim­ — joc — concurs al prinde­ sens. mai mult. decit edifica­ Evoluţia crizei de moară in următorii 20 de
bioze. cele trei alît de cunos­ rii ratelor, lotul a respirat i- toare. După cum ¡n egală mă­ ani - a afirmat cineaslul
cute si tot pe alil de simbolice maginatie. voioşie şi în nu mai sură . edificatoare a fost de­ bunal in luna februarie, ( ind
iniţiale ,,P. C. R.". mică măsură bună preqătire. monstrarea posibilităţilor de guvern din Italia au fost achitate. italian Bruno Vailati, cu­
noscut ca autor al unui
fn înlîm.pinarea tovarăşului De la corabia dacică, vas cu cooperare dintre marină şi a-. 0 H - O număr mote de filme do­
Nicolae Ceauşescu vine gene- capul de lup înfipt semeţ pe viatic. demonstrare concretiza­ cumentare consacrate d i­
ralul-locolenent Ion Coman, coama prorei minuile de lo;pă- tă în lansarea din elicoptere La Aden a tost semnat un feritelor mări de pe glob.
adjunct al ministrului forţelor lari bărboşi, de la Liburna ca­ a- desantului de scafandri au­ ROMA 3. — Coresponden­ posibilitatea să hotărască an­ protocol suplimentar la acor­ După cineastul italian,
armate. Viceam iralul inginer re a adus pe meleagurile Da- tonomi. zborul fulgerător pe tul Aqerprcs, Nicolae Puicea, gajarea lor in formarea v iito ­ dul dintre guvernele Repu­ Suezul şi Gibraltarul nu
deasupra apelor al form aţiilor transmite ‘ Luni nu au inter­ blicii Populare a Yemenului
de reactoare supersonice. Şi rului cabinei. Documentul de­ de Sud şl Republicii Popu­ sint suficiente pentru a
dinspre mare putem fi fără venit elemente deosebite in e- fineşte, lolodală, orientarea de lare Chineze cu privire la asigura Mării Mediterane
Declaraţia preşedintelui Vecei griji, ţara este apărată. volutia crizei de quvern din bază a politicii unui nou qu­ cooperarea economică şi teh­ înnoi apele. „Moi devre­
posibilitatea de a-şi re­
nică a celor două târî. in­
De pe
Italia
Pînă acum
premierul
naveî-bază
puntea
vern în intenţia de a-i asiqu-
me sau mai tîrziu — a
„Ialom iţa", am asistat, dum i­ desemnat, Emilio Colombo, a ra stabilitate şi eficienţă. formează agenţia China N o ­ spus Vailati — litoralul
Executive Federale, Mitia Ribicici, nică, la ,.Ziua marinei" ca şi Îndeplinit, după părerea obser­ In lipsa le.xtului documentu­ uă. european şi cel african,
alţi cetăţeni veniţi cu sulele,
cu miile, la o rar intîlnită de­ vatorilor. una dintre cele mai lui elaborat de Colombo, ob­ 0 + 0 ca şi insulele din Medite-
rană vor fi antrenate de
după vizita în România monstraţie d/? lanlez.ie artişti- dificile si importante sarcini t servatorii politici nu riscă a- să pc agenda viitoare! sesi­ re In localitatea Mbale. in oricărei lorme de viaţă in
Principala problemă înscri­
Lulnd cuvintul la o aduna­
distrugerii
consecinţele
<ă. de frumuseţe şi virtuozita­
,.schi-
mulţum in-
prerien de
fond.
elaborarea
aşa-numiteî
te sportivă
şi
la o insolită
instructivă trecere în revistă te-proqram" a unui viitor t a ­ du-se doar să const.ale că ,.sc uni a Consiliului M inisterial estul Ugandei, preşedintele această mare".
al Organizaţiei U nităţii A fr i­
ţării. M ilio n Obote, a decla­
BELGRAD 3. — Corespon­ vecine s-a instaurai, deja n a istoricului marinărieî rom â­ binet. Marti. ..schiţa-program“ merge pc calea rezolvării cn- Un mare pericol il pre­
dentul Aqcrpros. Georgc l o ­ practică bună privind vizitele ne. Şi mai presus de orice am va fi analizată de direcţiunile /'■i du quvern“ . Esie în.să e vi­ cane va II lupta Împotriva rat că, oricare ar ft dificul­ zintă circulaţia petroliere­
regim ului raslsl din Republi­
tăţile, Uganda nu va renun­
nescu transmite : La întoar­ oficiale Şi neoficiale reciproce, fost martor al unei şi mai im- partidelor socialist, socialist u- dent faptul că schita-proqram ca Sud*Alricanâ — a preci­ ţa la hotărfrea sa, anunţată lor şi întreprinderile in­
cerea sa in capitala Iugosla­ ceea ce constituie o rcfle,i la ­ pej.uoase .. d e m o n s t r a ţ i i d e ­ zai secretarul general al la 1 mal 1970, dc a plasa sub dustriale din 2onele de
viei. după vizila efectuată în ie a gradului înalt de priete­ monstraţia de artă a m ilitarilor nîlar şi republican. Documen­ nu poate avea docil un pro­ O.U.A., înlr-o declaraţie fă­ controlul statului un număr coastă, ale căror -<reziduuri \
România, preşedintele Vecei nie, respectiv a colaborării forţelor noastre maritime lata tul întocm it reprezintă — du­ nunţai caracter de com.promis. de 8S de companii străine. pătrund in apă' dlstruglhcţ ■
Executive Federale, M itia Ri- caic se dezvoltă continuu. de patrie, de Partidul Comu­ pă cum a declarai chiar Co­ roprezentiud un echilibru fra­ cută în capitala Kenyei, N ai­ Preşedintele a adăugat: ..Re­ launa marină.
robi. El a subliniat că ţările
bicîci. a acordai o declaraţie ..Considerăm câ şi accaslă v i­ nist Român, fală de comandan­ lombo — o sinleză completă, gil. Rărnîur de văzut dacă d i­ membre ale O.U.A. se vor o­ fuz să cred ca poporul uqan-
presei şi radioteleviziunii. zită a noaslră va contribui la tul suprem al armalei Româ­ pune in mod categoric re­ dez nu poale să-şi conducă CUIBURI DIN SIRMA
Pot afirma cu satisfacţie că întărirea continuă a prieteniei niei socialiste. politică şi programatică In ca­ recţiunile celor trei partide
acordul celor două lărj veci­ iuqoslavo-române“ , a spus M i­ re cele patru partide ¡şi pot IP.SL. P.S.U. s. PR.I.) o vor luării liv ră rilo r de armament şi să-şi controleze economia". Noile condiţii de viaţă
ne privind colaborarea bilate­ lia Ribicici. N, POPESCU-BOGDANEŞTI recunoaşte ideile, avînd astfel accepta. britanic către R.SA. 0 + 0 din oraşele mori ridică
Diallo Telli se află iii capi­
rală se realizează cu succes tala kenyană, cu prile ju l tu r­ probleme serioase nu nu­
— a spus premierul iuqoslav, Preşedintele Consiliului mai pentru oameni, ci şi
neului pe care îl întreprinde Comandamentului Revoluţiei
subliniind că în cursul convor­ pentru păsări. Astlel, o
în mai multe ţări africane, din Libia, Moamer El Gedafi,
birilor purtate cu tovarăşul în vederea preqăliriî sesiunii pereche de porumbei din
am­ Mişcări greviste în ţările capitaliste
Nicolae Ceauşescu precum si Consiliului M inisterial al a sosit duminică seara (a Ca­ cartierul comercial Aka-
i u tovarăşul Ion Gheorqhe O.U.A. $i viitoarei reuniuni iro. unde a conferit cu pre­ saka, al oraşului Tokio, o
Maurer, s-a stabilit de africane la nivel înalt, care şedintele R-A.U., Ga mal Ab- rezolvat intr-un mod ori­
bele părţi să se treacă dcl Nasscr. Vizita lui Gedafi ginal problema locuinţei.
la realizarea unei noi fa­ urmează să aibă loc la sflr- in capitala cqiptcană se în ­ Dm cauza lipsei de vege­
şilul lunii auqusl. şi începu­
ze a colaborării economice. tul lui septembrie, la Addis cadrează în consultările di­ taţie m apropiere, po­
Aceasta, a spus el. trebuie în­ Anglia docherilor a constituit o ex­ în diferite localităţi ale tării. voacă nemulţumirea maselor Abebfl- plomatice intense ce cu loc rumbeii şi-au clădit cuibul
făptuită prin forme noi. prin presie a nem ulţum irilor socia­ In grevă se află dc asemenea, muncitoare din Spania es'c in prezent tnlre dîverse tari dm deşeuri de materiale
roopeiare modernă şi prin co­ le din Anglia numeroşi muncitori construc­ creşterea continuă a pre tu ri­ O ^ O arabe în legătură cu ultim e­ de construcţie pe care
laborare in ce priveşte progra­ LONDRA 3 (Aqerpres). — tori şi din industria celulozei lor la principalele articole de le evenimente din Orientul
marea în domeniul economiei. După qreva docherilor, care a Canada Potrivit dalelor M inisterului consum şi a costului vie[ii. in Ia Pekin, a sosii duminică, A propiat şi cu planul Rogers le-ou adunat de pe mari­
Referindu-sc apoi la schim­ durat mai mult de două sâp- Murn ii al Canadei, numai in general. AslJel, in u lti­ într-o vizită oficială, pre­ de reglementare a crizei din le şantiere din vecinătate.
bul de păreri cu privire la u- tămîni luni şi-au reluat activi­ luna iunie au fost înregistra­ ma vreme, lari fele servi­ şedintele C onsiliului Prezi­ aceasta zonă. acceptai, de u­ Ej au utilizat in special
nole probleme internaţionale, tatea toate porturile britanice. O T T A W A 3 ¡Aqerpres). — te 94 de greve în diferite ra­ ciilor poştale şi telefo­ denţial al Yemenului de Sud. nele state arabe. Observatorii bucăţele de sirmă de oţel
preşedintele Vecei Execulive Simbătă, muncitorii portuari In aceste zile în Canada au m uri ale economiei. nice şi costul transporturilor Salem Rabya A ii. La sosire politici remarcă în acelaşi şi beton.
Federale a spus, printre altele, din Liverpool şi din porturile loc numeroase acţiuni grevis­ \ orăşeneşti şi feroviare au în­ el a fost întim pinat de Ciu timp că accaslă vîzilă are loc
că s-a confirmat interesul am­ scoţiene, care au prim ii cu re­ te. M un citorilor ’ constructori Spania registrat creşteri de 19-70 la En-lai, premierul Consiliului , in ajunul reuniunii m iniştri­ COLUMNA LUI TRAIAN
belor lări de a oferi un spri­ zerve acordul intervenit între din provincia Qucber. aflaţi în sută, iar preţurile la carne, du Stat al R. P, Chineze, lor de externe $i aî apărării IN PERICOL
jin activ proceselor existente administraţia porturilor şi li­ grevă de mai mult. timp. li M AD R ID 3 ,f Aqerpres). — C‘u lapte, fructe, qaze şi energie Huan Iun-şen. şeful stalului ai unor slalc arabe, ce ur­ Columno lui Traion,
pe continent de tratative şi derii sindicalului au hotărî t s-au alăturai in ultima săpta- loate măsurile luate de autori­ electrică au sporit cu 8-30 la major al Armatei Populare mează să se deschidă în ca­ unul dintre cele moi cu­
de extindere a colaborării in- in cele din urmă să Teia şi el mînă alţi—* 14 000 de lucrători, tăţi, mişc ările qrevîslc au luat sută O mărturie asupra pro- Chineze dc Eliberare şi de pitala tibiană. noscute monumente ole
lercuropenc. Este evident că lucrul. Efectele qrevei s-au fă­ numărul participanţilor la a- in ultimul timp amploare in pori iei pc care o cunoaşte in alte persoane oficiale. Romei (oproximoliv 32
au fost subliniate principiile cut resimţite destul dc puter­ ceaslă qreva ajunqînd Ia 30000. Spania. In ultimele săptămîni, aerst an, in ciuda tuturor di­ In aceeaşi zi. oaspetele s-a
politicii de respectare a suve­ nic în economia britanică. De aproape două tuni, se află au orqanizat greve muncitorii ficultăţilor. lupta qrevistă din întîlnîl cu vicepreşedintele m înălţime), este în pe­
Deocamdată, pierderile provo­ în grevă şi 27 000 de anqajati Cu prilejul îm plinirii ricol datorită unui ,,rău"
ranităţii. independentei, eqali- constructori, conducătorii de Spania o constituie faptut că Republicii Populare Chineze, a 25 de ant de la semna­
tăfii în drepturi, neamestecului cate în urma încetării activi­ ai serviciilor poştale canadie­ autobuze, muncitorii porluari numai in provincia Asturia au Dun Bi-u, şi premierul Ciu rea acordurilor de la de core suferă pietrele
în treburile interne, deoarece tăţii porturilor nu au fost cal­ ne. c are luptă pentru reven­ din Barcelona, minerii asLuri- fost înregistrate în ultimele En-lai. Cu acesl prilej, a a­ Potsdam, Alexel Ko- frizei, unele dintre figu­
ambele ţări militează ca aceste culate. dicări economice şi garantarea cni şi. recent, anqajalii metro­ şase luni 96 de qreve. la care vut loc o convorbire desfă­ sighin, preşedintele Con­ rile de po basorelieful în
principii să devină o caracte­ Greva docherilor din Marea şurată Intr-o atmosferă cor­ siliului de M in iştri al spirală al columnei, prin
ristică a relaţiilor internaţio­ Br i t an ie a însemnat totodată locurilor -do muncă, încelind ului din Madrid. Unul din au luat parle aproximativ dială, prietenească. core este povestită cuce-
nale. primul examen al noului qu­ lucrul cite una sau două zile. principalele motive care pro­ 120 000 de muncitori. Uniunii Sovietice, a rireo Daciei de către ro­
adresat un mesaj preşe­
Arătînd in continuare că au 0 -4 -0 mani în timpul împăratu­
vern conservator în (aţa com­ dintelui S.U.A., Richard lui Troian se cropă şi se
fost evocate siluatia din O ri­ A lţi 20 patrioţi africani au
plicatelor probleme economice Ntxon, preşedintelui cojesc. Cauzele nu sînt
entul Apropiat şi Indochina, compărut luni In laţa trib u ­ Franţei, Georges Pom­
precum şi probleme privind a­ cu care esle confruntată M a ­ nalului rasist de la Pretoria, pidou, şi prim ului minis­ cunoscute încă
propiata sesiune jubiliară a rea Brilanie. Greva docherilor, fiind acuzaţi de autorităţile Lo Roma, Adriano Maz-
N a ţiun ilo r Unite, premierul iu­ R.S A. că au desfăşurat o ac­ tru al M a rii Britanii, zorello. consilierul muni­
care s-a desfăşurat cu o deo­ Edward Heath.
qoslav a menţionat că ..am­ tivitate ostilă guvernului cipal pentru „Arte Fru­
bele ţări consideră că este ne­ sebită vigoare, s-a încheiat cu Vorster şl că ar îl implicaţi Cu acelaşi prilej, Con­ moase". o atras otenţio
cesară realizarea unei activi­ un compromis. Deşi m uncitorii într-un complot ce viza răs­ siliul de M in iştri al R D. tuluror osupro avariilor
tăţi maxime in actualul mo­ portuari n-au obtinut satisfac­ turnarea acestuia. 19 dintre Germane a dai publicită­ suferite de columnă si
ment al evoluţiei relaţiilor in­ ţia completă a revendicărilor persoanele arestate au mai ţii o declaraţie. şi-o exprimat speranţa co
ternaţionale". fost judecate de acelaşi tr i­ guvernul îtolion vo oloca
lor. ei au reuşit să impună ad­
Preşedintele Vecei Executi­ fondur: penlru restaurare.
ve Federale a amintii, de ase­ ministraţiei o sporire a sala­
menea, că între cele două ţări riilor lor. Acliunea grevistă a UNT DIN PEŞTE
N E W YORK 3 (Aqerpres) — Secrelarul qeneral al
O.N-U., U Thant. a con ferii luni după-amiază cu am­
F.A.O. (Orgonizaţio No­
basadorul Gunnar Jarrinq, reprezentantul său special ţiunilor Unite p e n tr u o-
in O rienlul Apropiat.
gricuhura) a onun|ot re­
Această convorbire inaugurează noua seric de con­
Guvernul Uruguayan face fot ce sultări la care. va proceda diplomatul suedez în vede­ cent că în curînd se va
rea găsirii unei soluţii paşnice conflictului israelo- produce pe scoră Indus-
Fiolă uni din... untură de
este posibil pentru eliberarea arab. peşte Untul dm peşte orc
Reluarea misiunii Jarrinq urmează acceptării de că­
tre R.A.U., Iordania şi Israel a ..planului Roqers". aceleoşi proprietăţi cu cel
din lapte de
diplomaţilor răpiţi preparat deşi se prezintă
vocă.
sub formă de prof, care.
dizolvat în apă, io aspec­
M ONTEVIDEO 3 (Aqerpres). flaţi sul) stare de arest în tul obişnuit ol untului.
uvevnul uruguavan va face schimbul punerii în libertate
ce este posibil" penlru a a diplomatului brazilian şi a a m a b il it a t e
tine eliberarea diplomaţilor consilierului american Danile Mai ales după 1965, aviaţio, lentrională o Vietnamului de
î liti. a declarat ambasadorul Mitione. nu a prim it încă un artileria şi forţele navale ale sud şi în Combodgia permite Autorităţile din regiu-
iziliei la Montevideo, preci- răspuns oficial Preşedintele S U.A ou lansat o contitote i- Zece milioane tone de explozive să se aprecieze co pină Io ne0 Skone (Suedio) ou
ind că aceste asigurări )-au liruquayului. Jorqe Pacheco menso de bombe şi muniţii de sfirşitul lui 1970 oile aproxima­ creat un serviciu foarte
l date în urma intervenţi- Areco, a discutat duminică ca­ diferite tipuri în Vietnam şi tiv 1 200 000 tone de bombe ulii. Funcţionorii, îmbră­
•r sale privind siluatia lui zul cu miniştrii apărării şi de Loos, Actualmente, Cambodpio rindul lor 5 155 700 tone de o bombardamentelor americo- S.U.A. în îndoctrina. In octom­ vor fi lonsoie osupro Indo- caţi co pescari, vinători
kloysio Mares Dias. consul interne şî cu cadre superioare este otacatá în fiecare zi în muniţii între . 1 ianuarie 1968 ne corespunde cu lansarea o brie. ocesteo au lansat 122 233 chinei. Iar dacă sini roportote sou turişti. înarmaţi cu a ­
rm al al Braziliei in Uru- de conducere ale armalei. special de bombordiere „B-52". şi 31 moi 1970 In această pe- 11 bombe de 20 kilotone. tone de bombe ; în decembrie lo anul 1969, statisticile de uti­ parate fotogrofice. bino­
iav răpit vineri de membri După cum s-a mai anunţat, rioodó, peste 10 milioane tone 127 672 ton e; in martie 1969 lizare o explozivelor de către cluri 5¡ opo/ote portative
organizaţiei ilegale ..Tupa- la Montevideo s-au produs v i­ In ce priveşte aviaţia, aceas­ de explozive ou fost deci lon- - 130 141 lone. Avioonele co­ ortilerio şi infanteria omerico- dc rodioemisle, urmăresc
iros“ . El a menţionai că gu- neri patru tentative de răpire, ta o lansat în 1965 - 315000 sote osupro Indochinei. Aceas­ re otocou teritoriul R.D. Viet­ nă, se constotă că cifrele din excursioniştii core lasó in
tone de explozive ; in 1966 -
rnul n-a precizat Lotuşi mo­ dinlre care două au eşuat. Po­ 512 000 ton e; în 1967 - tă contitate echivalează, in Din presa străină nam ou fost utilizate în Viet­ acest on vor fi superioare. locurile pe unde poposesc
l cum intenţionează să pro- litia şi armata au declanşat mai puţin de 3 ani şi jumă­ namul de sud şi in Laos. Anul Aşodar, politico de „vietna- sticle goale, cutii de con­
i ieze penlru a obţine clibe- vaste operaţiuni de urmărire 932 763 tone : în 1968 - tate de război, cu 500 bombe ocesto medio lunară o bom­ miiore" şî de retragere trepta­ serve. de ţigări, ziare,
ca diplomatului brazilian, a răpitorilor, dar pînă în pre­ 1 431 654 tone ; în 1969 - de tipul aceleia care o fost bardamentelor pînă la sfîrşitul bieţii şi olte gunooie.
in afara acestei declaraţii, la zent nu a pulul ii arcslal de- 1 387 000 tone; in primele Incetoreo roidurilor osupro lui moi depăşeşte 100 000 lone tă o unităţilor omerîcone nu Contravenienţii sint o-
I mie vi de o nu exist ă nici un cîl. un student care a parlici- cinci luni ale onului 1970 - aruncată osupro Hiroşimei. RD Vietnam Io sfnşitul lui o împiedicat escaladarea răz­ mendoti cu sumo de 500
1t indiciu care să releve pnzi- pal. la una din cele două În­ 594 171 tone. Adică un tolol dacă se consideró că aceasta octombrie 1968 nu a diminuat de explozive, ior intensificarea boiului dus de S.U.A. în Indo- coroone, confiscindu-li-se
• quvernului. Cererea adre- cercări eşuate- Forţele gu ver­ de 5 172 588 tone. Artileria şi avea un cotibru de 20 kiloto­ în Iu no iulie a raidurilor a ­ chma. totodotă cornetul de con­
ă duminică de organizaţia namentale continuă cercetările infanteria S.U.A. ou utilizat la ne. Actualmente medio lunară activitatea forţelor oeriene ale vioanelor „B-52" în zona sep- („IE MONDE") ducere auto.
Tupamaros", privind elibera- penlru depistarea autorilor ră­
a tuturo r m embrilor săi a- pirii r
R*dac|îo f l adm lnlitrotia ila ru lu i t D n a , itr. Dr. Petru G roio nr. 35. Teleloone t 12317 fl 11275, Tiparul i întreprinderea poligrafică De »o. 44065