Page 13 - Drumul_socialismului_1970_08

Solem nitatea decernării
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
m edaliei ju b ilia re „In cin­

stea aniversării a 100 de

ani de la naşterea lui

V. I. L
"

unor cetăţeni rom âni

L<s Ambasada U niunii So­ după instaurarea puterii popu-
vietice din Bucureşti, a avut laro In România După ce a
loc, marţi după-amiază, solem­ evocat semnificaţia şi însem­
nitatea decernării medaliei ju ­ nătatea noului Tratat de prie­
biliare „In cinstea aniversării tenie dintre Uniunea Sovietică
a 100 de ani de la naşterea si România, vorbitorul a sub­
lui V. I Lenin“ , conferită de liniat că Comitetul Central al
Prezidiul Sovietului Suiprem al P.C.U.S. şi quvcrnul sovietic
U.R.S.S. unui număr de 1.59 acordă o mare Însemnătate În ­
de cetăţeni rom A ni — vete­ tăririi şi dezvoltării in con ti­
rani ai mişcării iminciloreşti. nuare a relaţiilor de prietenie
activişti de partid, de stal. ai frăţească şi colaborare m u lti­
unor orqanizafii obşteşti, per­ laterală tnlrc P.C U.S.* si P.C.R.,
ANUL XXII. Nr. 4845 MIERCURI 5 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI sonalităţi ale vieţii publice, Intro popoarele sovlclic Şi ro ­
ziarişti mân.
La solemnitate au participat Luînd cuvlntol. tovarăşul
tovarăşii M ihai Dalca, membru M ihai Dalea a exprimai. în
supleant al C om itetului Execu­ numele celor decoraţi cu me­
Prin valorificarea tuturor resurselor economice tiv «I C.C. al P.C.R . preşedin­ dalia jubiliară, m ulţum iri pen­
tele Coleqiului Cenlral de tru înalta distincţie acordată-
Partid. Nicolae Cuină. Ghizela Dală memorabilă pentru loată
Vass, Bujor Sion
şi
Ve.sile
a spus
omenirea proqre.sjstă.
PROGRESE REALE IN REDU­ Vlad. şeii de secţie la C. C. In continuare vorb ilorul. ani­
a! P.C.R.. Ion Coman. adjunct
naşterii
versarea centenarului
a| m inistrului forţelor armate.
tă ir» tara noastă prin ample
Nicolae Ecobcscu, adjunct al lui V. I, Lenin a losl celebra­
m inistrului olacerilor oxirrne. şi m ultiple manifestări consa­
CEREA CHELTUIELILOR MATE­ membri şi membri supleanţi ai crate memoriei marelui qîndi-
tor revoluţionar. Pentru pa rti­
ai
C.C. al P.C.R.: veterani
dul, statul şi poporul nostru
mişcării muncitoreşti, generali
«activişti de partid, de stat şt aniversarea centenarului naş­
ai unor orqanizatii obşteşti, terii lui Lenin a constituit un
RIALE DE PRODUCŢIE ziarişti. mentelor dp prietenie şi cola­
nou prilej de afirmare a Senti­
Medalia jubiliară a fost In-
cu Partidul
borare frăţească
mlnată de ambasadorul A. V.
Bd.snv carp, In numele C.C. al Comunist al U niunii Sovietice,
n i comuniştii sovietici, cu po­
P.C-U.S. şi al Prezidiului So­
Acţiunea Tastă, de o deose- mie de circa 2 000 tone retrac­ s-au înregistrat. unelp progres** poarele sovietice, cu popoarele
bi!â însemnătate economică şi tare din import şi indigene. pe linia îmbunătăţirii calităţii vietului Suprem al Uniunii So­ tuturor statelor socialiste. Du­
M»rială. declanşată şi con­ Prin creşterea temperaturii a­ produselor, acestea nu se ridi* vietice. i-a felicitat călduros pă ce s-a relcrit la semnarea
dusa consecvent de partid, erului insuflat in furnale şi (ă. în loialitatea lor, la nive­ pe cei decoraţi. noului tratat rom âno-şovietir.
pentru creşterea eficientei in qospodărirea mai bună a coc­ lul cerinţelor actuale. Acest După ce a evocat fiqura lu­ confirm are a prieteniei, cu a-
Iya!c vcriqile economiei natio­ sului, la Uzina „V ic to ria “ C‘ă* lucru determină, a lil la benefi- minoasă a Întem eietorului dlnci rădăcini şi puternică tra­
nale antrenează in acest an lan s-au economisii pesle < tari cil şi la furnizori, cheltu­ P.C.U.S. si «I prim ului stat so­ diţie. dintre popoarele celor
ţoale tortele şi mijloacele de 1 100 tone cocs metalurgic. ieli suplimentare durabilităţi cialist din lume. precum şi două ţări, tovarăşul Dalea a
( aie dispune economia. In ba­ In unităţile miniere, organi­ s(ă/.uie. parametri lehnico- răspîndirea leninism ului de spus : Urmărim cu mult. inte­
za Directivelor Conqresului al zaţiile de partid, cadrele de in ­ functiunali nesalisfâi ălori. con­ către revoluţionarii romăni In res si «dincă simpatie munca
«Vira al P C R . şi a hotăririlor gineri şi tehnicieni au deter­ sumuri ridicale o!c„ constitu­ tara noastră, ambasadorul so­ eroică depusă de popoarele
plenarei C.C. al P.C.R. din de­ minat consiliile de adm inistra­ ind în permanentă o sursă de vietic s-a referit la leqătiiTÎIe sovietice pentru Înflorirea i s ­
cembrie anul Irecut, în ţoale ţie şi comitetele dc direcţie să pierderi. istorice tradiţionale de bună triei lor, ne bucurăm de suc­
întreprinderile şi organizaţiile extindă şi să perfecţioneze Ing. ŞTEFAN CORNEA vecinătate şi prietenie dintre cesele obţinu ic pe tărîm eco­
economice s-a trecui la o am­ continuu tehnoloqiile existen­ ţările noastre. El a subliniat nomic. tehnic, ştiinţific şi cul­
plă identificare a rezervelor şi te. A.slfel, la Centrala cărbu­ VASILE FURIR că solidaritatea dintre popoa­ tural şi le urăm din toată in i­
posibilităţilor de crcşlere a e fi­ nelui Petroşani, producţia ex­ activişti ai Comitetului judeţean rele rnmăn şi sovietic şi-a qă- ma noi şl măreţe succese pe
cientei şi s-au stabilit măsuri trasă cu susţinere metalică a de partid sit o expresie strălucită tn a­ drumul comunismului, sub con­
ra ie să ducă la folosirea efici­ fost cu 25 la sulă mai mare nii instaurării puterii sovieti­ ducerea partidului făurit d»
entă. cu randament maxim, a lată de sarcinile din planul de Vulcan : dimensiunile prerentului in toată acurateţea lui. ce. printre apărătorii căreia marele Lenin.
tnlrcq ului pofen|ial industrial, stat- In acest fel. consumul de s-au aflat şi revoluţionarii ro ­ După conferirea distincţiilor,
a materiilor prime, materiale­ lemn de mină in unităţile m i­ (Conlinuore in pag- a 2'of Fota : V. ONOIU mâni. Prietenia Intre popoare­ a avut loc un cocteil, care s-a
lor şi fondurilor băneşti, a ca­ niere din Valea Jiului a fost le noastre. Întărită prin sînge- desfăşurat Intr-o atmosferă
pacităţilor productive şi forteJ micşorat cu 5 100 mc. Reali­ le vărsat In comun 1n lupta caldă, tovărăşească.
de muncă. zări bune In economisirea ma­ Îm potriva fascismului, a căpă­
tat un conţinut catitatlv nou (Aqerpre«)
Colectivele de muncă, con- terialului lemnos au fost ob­
d p ir r ilp centralelor industriale ţinute la J. M. Hunedoara Şi
şi întreprinderilor din judeţ. I M. Bar/a.
> 111 » nem ijlocita îndrumare a Studii şi analize care să
• ‘i-qanufor şi orqanizotiilor de ovidenpeze şi să pună In va­ Vizita preşedintelui
partid şi-au mobilizat intens loare noi posibilităţi dc redu­
eforturile şi preocupările în cere a cheltuielilor de produc­
această direcţie esenţială a ţie au fost introprinse şi In Republicii Democratice Congo
dezvoltării economice. In ju ­ celelalte unităţi industriale si
deţul nostru s-au studiat posi­ de construcţii. Pe ansamblul
bilităţile dc înlocuire parţială judeţului, numai în prim ul se­ Valori noî într-un HUNEDOARA în ţara noastră
a cărbunilor (lin import cu rei meslru. valoarea economiilor
i .uirieui In fabricarea cocsului peste sarcina planificată se r i­
vie utilizare a minereurilor şi dică la peste milioane lei. Po­ f.a In vlta fla preşedintelui DrennS ru soţia, va face o
ie/idviurilor frTuqinoase In ela­ zitiv eslp şi faptul că rrd u re - bilanţ de prestigiu C o nsiliu lui de Stat. Nicolae vizita oficiala In Repohllca
borarea lonleî. valorificarea rpa consum urilor specifice dr sau ELOGIUL Ccanşescu. preşedintele Re­
resurselor energetice secunda­ m aiorii prime şi materiale, de publice Democratice Conqn, Socialista Romania, In tra 25
re. combustibil şj enerqie se re- Joseph Desire M obutu. Im- şt 2R a u g u tl 1070.
Pentru (urnaltşllt, cocsarli ş| tu rn ă to rii de |* Că
La C.S. Hunedoara, colecti­ flertă inteqra! tu valoarea afe­ lan, fiecare lună din acest an a adus cu sine satisfacţia
ve larqi de spccialişli şi imm- rentă. în depăşirea cu 07 m ili­ în d e p lin irii riguroase a sarcinilor de plan. Recentul
« ¡¡ori actionca/ă pentru extin ­ oane lei a volum ului de bene­ bilanţ încheiat după 7 lu n i de activita te vine să dea un CONSTRUCŢIEI
derea tehnologiilor cu eficien­ ficii planificate. plus de strălu cire strădaniilor, pre ocupărilor sl e fo rtu ­ Ajutor acordat
tă ridicată asupra reducerii Realizările ob 1 invite nu au rilo r acestui colectiv.
< oitsiimiiluj de metal, întărirea epuizat insă posibilităţile exis­ In urmă cu vreo 15 ani, poposind pentru prima oară la României
disciplinei tchnoloqice şi de tente In întreprinderi. O ana­ Principala realizare o constituie depăşirea lu lu ro r Hunedoara, am zăbovit, ca orice vizitator, sub umbra
muntfT» precum şi mai buna liză mai aprofundată a cheltu­ In d ica to rilo r de ptan pe luna fulle de călre toate sec­ grea de secole a faimosului castel. Dar, potrunzînd între
ţiile . Producţia realizată suplim entar se ridică anim la Sanctitatea Sa Papa Pani al TELEX
q.'¿nodurire şi valorificare a ielilor de producţie, pe s l n u - acele ziduri ale istoriei, privirea a trecut grăbită peste
1 250 tone lonlă, peste 5 500 lone semlcocs. cocs de V H e a a donai Crucii Roşii
fondului de metal. Această ac­ tură şi elemente corelate cu emblemele Corvineştilor, peste dantelăria de piatră a
iluid iza re şl brichete, 800 lone piese lu rn a le st alle Române. prin M onseniorul
ţiune a dus la economisirea, nivelul de dotare, cu parame­ sălii cavalerilor şi s-a oprit îndelung, imbrâţişînd larg Chelii, un cec In valoare de
în prim ul semeslru, a pesle trii atinşi in unităţile similare produse In valoare de aproape 0 m ilioane lei. Sporul panorama de foc şi metal a combinatului, ochiul fiind 100000 de dolari pentru Înlă­
1 100 tone de metal. în condi­ de pesle liniare, evidenţiază p ro d u ctivită ţii m uncii fată de plan se ridică la aproape atras definitiv, captat, cucerii, fascinat de măreţia dina­
ţiile < ind normele de consum existenta unor importanle re­ 2 300 lei pe salariat. mică a acestei imagini. Subjugat de prima impresie, am turarea paqubelor provocate
In cinstea celei de-a X X V I-a aniversări a eliberă­ de calamităţile naturale re 4 MILIOANE TONE
ţi 1 a ii i f i c ale au fost cu 1-2 kq zerve potenţiale rare se impun scris atunci, înmuind peniţa intr-o călimară plină de ad ­ s-an abătut în acest an asu­ DE LIGNIT EXTRAS IN
pc tona dc produs sub nivelul a li puse în valoare intr-un rii palriel de sub jugul fascist, co le ctivu l de la IJ. V. jective, cîteva rînduri din care reţin : ... „Ştiu că nu pot pă ­ pra tărîî noastre. MINELE GORJULUI
teln r rca li/a lc In anul trecut. timp cit mai scurt. In in-lre- Călan este h o tă rll să am plifice va lo rile arestul b i­ trunde toate sensurile adinei ale panoramei ce se desfă­
La materialele refraclare, prin prinderi şi pe şantiere se con­ lanţ de prestigiu. şoară sub priviri, dar simt că această imagine plesneşte M arţi 1-0 înregistrat cec
creşterea durabilităţii zidăriei stată încă dese cazuri de de­ de sem nificaţii". de-a 4 000 000-a tonă de
< upluarelor precum $i prin pozitări si manipulări de ma­ Intr-adevăr, ori de cîte ori am revenit la Hunedoara, lignit eitrcsă de la inee
gospodărirea mai raţională a teriale necorespun/ătoare. a* am incercat aceeaşi senzaţie de prea plin sufletesc, Intensă activitate pulul anului din eiploa
</irămi/îlor, prin manipularea plirarea unor tehnoloqii neadec- tarile carbonifere ale ju ­
aceeaşi impresie de „explozie" a peisajului, o „explozie"
( on ’einerizată şi paletizală a vale sarcinilor de reducere a constructivă, încărcată de sensuri profunde - sensurile de răspîndire a cu­ deţului Gorj.
Din situaţiile de pro­
acestora s-a obţinut o econo- consumurilor specifice. Deşi unei epoci intregî, ale unei noi istorii, începute în acel ducţie, întocmite la Com­
Producţii sporite fierbinte august t944. în august 1970. şi aflu noştinţelor ştiinţifice binatul cărbunelui Tg.
Revăd Hunedoara acum,
o c t'v itâ p i
V«nînd in
ip rijm u l
că întreprinderea de construcţii siderurgice isi aniver­ pentru ro ip in d jic o «unoţ tintelo» Jiu rezultă că produc­
|liin |ilic e , grupul de leclon ţi ţia de lignit extras in
sează 20 de ani de existenţă, încă un prilej de a aduce
in industria un elogiu constructorilor, ctitorilor acestei „cetăţi de foc" cele două b n g o n ştiinţific«» de pe decursul a şapte luni in ­
lingă Co*4 de cultură a o»ojulul
pe
trece cu 60 la sută
a patriei, pentru că oici dominantă mi s-a părut a fi H a(eg d e ilă io a râ o activitate me­
ritorie. B ila n ţu l prim ei jum o to ţi a cea din perioada cores­
PASIUNEA CONSTRUCŢIEI. a nului este e dificator : 10* mam- punzătoare a anului pre­
alimentară vreme, cu meşterii ei faînî, păstrători ai unor tradiţii de •e ilo ri ţinute in întreprinderi, la cedent si cu 24 la sută
cu instalaţiile sale patinate
Am vărul Reşiţa
•a le ia u la to d iu l u n ită ţii.
o -
tim p oiieo n e le ,
La
e ip u n e rile ,
fesionole vechi de aproape două .secole ; am văzut Ga- m eiele rotunde, că lă to riile pe har­ P® cea din întreg anul
1968. In acelaşi timp, ea
laţiul, gigant siderurqic ridicat in mai nubn de un dece­ tă, ca ţ i la cele tt c o n iu lla ţii
lu c ră to rii din industria alim entară a Judeţului de­ o tg o m ia le de b rig o iil# jn m ţU i- este superioară prevede­
niu pe un platou bătut de vinturile Bârâqanului si ale
plin lăudabile e lo rtu ri pentru ca, alături de m arile co­ c * au luol parte — in prim ul ie rilor pe fapte luni cu
Dunării, dar trebuie să recunosc că nicăieri ca la H une­ m e ilru - mai bine d * 7 *50 de
lective Industriale dtn Judeţ, să obţină realizări de doara n-am avut atît de nuternic sentimentul că asist cetăţeni. Abordind terne de eco­ 104 000 tone - minerii de
seamă în cinstea m arii sărbători de la 23 Auqusl. îa o neîntreruptă creaţie. De ce ? Pentru că, de la an la nomie p o litică ţi in d u ilria lă , ■»- aici depâşindu-şî astfel
A tenţia lor esle îndreptată spre asiaurarea ritm ică * Ieri#, ştiinţe juridice, a te iil-ţliln - angajam entul luat în în­
an, combinatul cres'*n o dată cu oraşul, pentru că - ţilic e , m edicină, economie ogroră
fa b ricilo r cu m aterie primă, valortltcarea superioară a fără pauze, fără odiho* - '•onstructorii treceau de Io etc-, membrii b rig â rilo r ş tiin ţifi­ trecerea socialistă pe in-
acesteia In produse de bună calitate, folosirea ou ran­ finisarea unui obiectiv I- (eme’îile altuia. Timp de 20 de ce |i lectorii ţi-a u o d u i direct o - tregul an.
dament sporit a cap acltă lllor de producţie, a lorţet de portul la Inlere ia nte acţi'uni orga Producţia valorică a
ani, continuu, timp de 20 de ani fără oprire, dar din ce n iia te In ro le le 2eicani, C oro e jli,
muncă Şi a tim pu lu i de lucru. j Rlu M ic ; în întreprinderi ţ l uni- fost depăşită cu 11 276 000
în ce mai repede si mai bine, scurtind termenele, otacînd
V alorificarea mal deplină a aceslor rezerve a de­ | j lă ţi ca fa b ric a de conterve, lei, iar in bilanţul finan­
lucrări tot mai dificile, folosind metode moderne, inedite. Abator, l.l. I. H aţeg, rau la g u ­ ciar a fost înscris un vo­
term inai, de altfe l, obţinerea In prim ele 7 lu n i a unei rile de e ip la a ta re fo re itie ră ,,VI-
PAUL DIACONESCU j notarul* fi ,,C ilni<", lum suplimentar de bene­
producţii sporite de produse din carne, lactate, conser­ In c u riu l lunii iulie, fri oro) ficii de 5 000 000 lei.
I |l In tnlreoga tonă a H oţogului
ve, băuturi a căror valoare vlndută şl încasată depă­
| ou început |l a lte o ctivită ţi de O NOUA UZINA |,A
La U.M.M.R. Simerio, repotoţio în flux a vagoanelor de şeşte prevederile cu peste 6,8 m ilioane lei. • râ ip ln d ire O cu no ţtinţelo r ţtiin ţi- TIRGOVIŞTE
călre echipe specializate, dotole cu ulîlaje adecvate, asigură ■ j lice, Core vor Inruma din nou
participarea a m ii de m uncitori,
ciesterea continuă a productivităţii muncii. I ţă ro n i. cooperatori etc. In noua zonă industria­
Foto : N. GHENA P. FARCAŞIU lă din Tîrgoviste a în­
im iU BIL s n H m tfW î Th. 1 tn m ~ T !r? f[n n in ifln iiif*4 in n iT rrn ie iH r rw iiftfiirfffta i ceput construcţia unei u ­
zine care va furniia anual
circa 600 000 tone oteluri
aliate si înalt aliate, sub
m m m B it k m li urma c» im iiiu iiii, formă de profite mici, mi/,
focii, lirm o şi bare trase.
Potrivit proiectelor, pro­
u » cesele t hnologice de to­
pire, turnare si laminare
DAU COOPERATORII PLEACA IL . EXCURSIE VOr ^ aproape in inţregi-
me autom otiiate. Tot aici
se va construi si o forjă
de blocuri si bare din oţe­
In Aceste zile. hotftrîtoare desfăşurare a (elorlalle lu< răii — Nu ştiu dacă s-o fi însă- tn toc să se ocup* de Între­ luri aliate si ¡nalt aliate.
penlru soarta recoltei, sarcina de sezon ne-a furnizai Aurica mintai ceva fam aflat totuşi prinderea unor acţiuni de ma­ 85 000 DE TURI5TI TE
de căpetenie a lucrătorilor o- Petroiesru. secretara com itetu­ că. po trivit siluatiei operative, să la recollatul rerealelnr. de­ l it o r a l
qoarelor nu csle alia decil lui de parlid pe cooperativă- era arată si tnsâmin|ală o su­ oarece soarta recoltei este în
«oncenlrarea masivă a efortu­ La întrebarea : D<> pe ce su- prafaţă de II ha — n.n.). pericol, secretara comitetului Aproiim otiv 85 000 de
rilor la strinqcrea fără pier­ de parlid a plecat in excursiu turişti din ţară si de peste
deri a producţiei de qrîu, la i u o parte din cooperatori. De hotare sini g â id u iţi in
»'liberarea terenurilor, executa­ asemenea. se<relara com itetu­ aceste zile in staţiunile de
rea arăturilor şi Snsămîntarea lui de parlid nu «unoştea n i­ pe litoralul românesc al
< niturilor succesive- firesc e­ In zi de vîrf la seceriş mic în leqăiură cu a.siqurarca M ării Negre. Personalul
r« ca Înfăptuirii unei aseme­ condiţiilor de muncă şi viat.» Centralei d> turism „L i­
nea cerinţe să- i fie subordona­ pentru «ei -l mei ani/atori r a ­ toral" asigură oaspeţilor
re au sosit luni. 3 auqusl a.; ..
te în perioada actuală, ţoale condiţii optime de vacan­
de la l-M.A. Iha lucrez»* iu
acţiunile* pe care Ic jn i|ia /a ţă. La Mamaia, Eforie,
lie< are organizaţie de parlid praială au mai rămas dc re­ “ Cind aţi stabilii să ter­ < adrul cooperaiivei. ( ‘u p riv i­ Neptun, Jupiter, Venus si
si consiliu de condu« ere din coltat păioasele ? — dînsa ne-a minali secerişul ? re la rilm ul de lucru, lovarăşn Saturn s-au dat in folo­
< .A P. Din pmale. sini şi uni- răspuns : ,,La briqada din llă- —-L a 15 auqust. dar proba­ Peîrniescu ne spunea că se sinţă noi hoteluri, vile,
!nii nude in mod inexplicabil. ţ Al ar mai sini vreo 50 dc her- bil că va dura mai mult <!). puica face mai mult. dacă *.■•
Iut r«ii iIr* de recollal se desfă- lare şi mai trebuie să lic ceva rrp a rlr/a din timp q riiil penlru căsuţe turistice si cam­
ş<»niTi loarle încet. la briqada din V ilc e lc “ . Punem punct oricărui co­ a ii recoltat, de pe unele ta r- pinguri, noi restaurant»,
O moşiră vcrîlabilă In acest — ( e suprafaţă s-a arai in mentariu asupra discuţiei «are N. TIRCOB baruri, magazine, terenuri
sens am in liln il-o la coopera- mirişte ? relevă faptul că secretara co­ de sport.
:iva agricolă din \ ilcele. „A - — 3 hectare (I ?). mitetului de partid nu prea e­ Alături de bătiîna cetate o Devei, in anii noştri s-a născut un oros nou, modern.
măuunie“ in legătură cu s'n- — C ulturi succesive pe cile va In temă cu situaţia reală a (Continuare In pOg. fl V Foto : I. LEHOCZKI
diul .secerişului şi modul de hectar* s-au realizat ? lucrărilor agricole. De altfel,