Page 14 - Drumul_socialismului_1970_08

? DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4845 • MIERCJRI 5 AUGUST 197(
m

In zi de v îr f (Urmare, diri pag- 1) Reducerea cheltuie­

Şi nu trebuie sâ uitam că, daca G alaţiul este azi ceea
la seceris ţej acumulate de constructorii Hunedoarei, l-am intilnit pe lilor materiale
ce este, aceasta se dotoreşte in buna măsura experien-
maiştrii Hunedoarei zidind vatra furnalelor de 1 700 mc,
î-om intilnit pe oţelarii de pe Valea Cernei la converti*
rul Leii M unleanu a preferat zoarele de oţel ale G alaţiului - promotori oi măiestriei
să-si vadă de alte treburi, ca­ tehnice, ai îndrăznelii creatoare. In alte părţi ale tării,
(Uimore dm pog. 1) re nu au nimic comun cu sar­ începînd cu Salva*Vişeu şi Bicaz, continuind cu Argeşul,
cinile ce revin organelor loca­ Sâvineştii şi atlţea alte mari obiective ale ultimului sfert de producţie
le ale puterii de stat în pe­ de secol, constructorii au venit, au muncit şi, a dată opera
laie. de către cooperatori ce rioada actuală. Chiar şi In ce­ for terminată, au plecat mai departe. în locurile în care
coasele şl aecerile. Dar cine lelalte zile. prezenta In cîmp a îi chema sullul înnoitor ol socialismului, Hunedoara insă,
altcineva, dacă nu comitetul tovarăşilor de la consiliul credincioasă vocaţiei şl pasiunii sale creatoare, a rămas
de partid. Împreună cu consi­ popular comunal e o raritate. un punct fix, o vatră de foc continuu, in core se plâmă-
liul de conducere al C.A.P., a­ Deva, de lam inate sl cherestea
Tovarăşul Dumitru Ţogoe deşte nu numai oţelul ci şi noi generaţii de constructori.
vea datoria să rezolve o ase­ secretarul C om itetului comunal stejar la U.M.M.R, Sim eria si
menea problemă? de partid Bretea Română, a­ In răstimp de două decenii, la I.C.S.H. s-au calificat (Urmare din pog. 11 altele.
N ici consiliul de conducere precia că există reale posibi­ 17 000 de oameni. Cifră uriaşă, cifră elocventă care îmi O rezervă Importantă In re­
(preşedinte Teodora Gruia) nu lităţi pentru ca la C.A.P. V îl- aduce in minte bilanţurile unor universităţi de faimă, care Cele mai mari rezerve de ducerea cheltuielilor materiale
s-a arătat a ii mai mult inte­ cele recoltatul să se termine au atins un asemenea număr de absolvenţi nu în două reducere a cheltuielilor de o constituie micşorarea pier­
resat In grăbirea secerişului. pină la dala de 9 august ac. decenii, ci abio intr-un veac de perseverentă strădanie. producţie continuă să fie mic­ derilor din rebuturi, declasate
Cele 4 combine au aşteptat Totodată, califica atitudinea to­ Să ne gindim că ce? 17 000, din care m ajoritatea ou pâ* şorarea consumurilor specifice Si produse de calitate Inferi­
mal m ult de 2 ore la m argi­ varăşei Petroiescu ca fiind lip ­ râsit această universitate hunedoreanâ, au contribuit, de materii prime, materiale, oară Pe ansamblul judeţului,
nea unu! lan lără ca cineva sită de orice răspundere fotă direct sau indirect, pe toate şantierele unde au ajuns, la combustibil, energie, piese de in prim ul semestru al anului,
din conducerea cooperativei să de soarta producţiei. pregătirea şl calificarea altor mii şi mii de oameni, intr*un schimb etc. Cu toate că în pierderile înregistrate din a­
vină măcar să le vadă. In Iqnţ neîntrerupt al construcţiei. primul semestru s-au între­ ceste cauze se ridică !a peste
cele din urmă. si-a (Scut apa­ Desigur, asemenea aspecte prins unele acţiuni în această 55 milioane lei. din care la
riţia brigadiera Ana Maier, ca­ nu pol fi trecute cu vederea, direcţie, lotuşi, la diverse p ro ­ C. S. Hunedoara 49 milioane,
re spunea că : „A cu m mă duc cunoscînd că Ja ora actuală duse, normele de consum s-au la Uzina „V ic to ria " Călan 2
să chem cooperatorii si să a­ ţoale e fo rtu rile lu crătorilor de depăşit. Datorită slabei preo­ milioane, la Centrala cărbune­
ducem sacii*. Preşedintele co­ pe ogoare trebuie să fie sub­ INiuam sau cupări pentru extinderea sus­ lui Petroşani 23 milioane lei
operativei si tehnicianul Teo- ordonate în exclusivitate în ­ ţinerii prin procedee moderne, sl altele. Din analiza cauzelor
fil Cocioabă, cere ştiau ru o cheierii în cel mal scurt timp a gospodăririi materialului lem ­ care le-a determinat, s-a con­
zi înainte că unitatea va primi posibil acţiunilor de strînqere nos, la I. M. Ţebea s-a înre­ statat că ele se datoresc în
cele 4 combine repartizate de a recoltei, de eliberare a te­ gistrat o depăşire a consumu­ cea mal mare parte defecţiu­
la unele cooperative unde s-a renului si de realizare a cul­ ELOGIUL CONSTRUCŢIEI lui de lemn de mină allt la n ilo r In procesele tehnoloqice.
terminat secerişul, au consi­ tu rilo r duble pe suprafeţele producţie cit si la Investiţii cu neajunsurilor 1n orqanîzaiea
derat. probabil, că alte acţiuni planificate. Aceeaşi sarcină se 288 mc- Insuficient a acţionat producţiei st a muncii, in a-
sînt mal Importante, din mo­ pune, de asemenea, cu acui­ conducerea Centralei cărbune­ provlzlonarea cu materiale de
ment ce nu au întreprins nici tate, în fata consiliilor popu­ lui Petroşani pentru încadra­ calitate, abaterilor de la disci­
o măsură organizatorică pen- lare comunale şl a orqanclor O statistică din 1936 situa ramura construcţiilor in rea In consumul de cherestea plină etc.
iru ca utilaje le trim ise în a ju ­ agricole judeţene, care au da- ansamblul economiei naţionale pe ultim ul loc. Astâii, răşinoasă penlru lucrările m i­ Pe prim ul semestru el aces­
tor să intre cit mai repede po­ tpria să Intervină cu măsuri după industrie ş? agricultură, constructorii se află pe niere de producţie, din care tui an s-au Înregistrat, de ase­
sibil în funcţiune. operative $i energice, menite focul trei prin contribuţia lor la produsul naţional. menea, importante pierderi de­
să aslqure folosirea cu m axi­ cauză s-a depăşit nivelul pla­
De altfel, nici aportul Con­ Ei bine, în această nouă clasificare, meritul Hunedoarei nificat cu 700 mc. terminate de existenţa unor-
siliului popular comunal Bre­ mum de randament a forţelor este imens, eşaloanele de constructori pregătite aici La Hunedoara, unele avarii, stocuri de materiale fără miş­
tea Română ' nu este mal Sl m ijloacelor existente în fie­ constituia un aport uriaş la opera de edificare socialistă deranjamente si dereglări ce care si de prisos, depozitate in
substantial. Duminică, secreta- care cooperativă agricolă. a patriei. La acest jubileu, constructorii hunedoreni se au avut loc la furnale au con­ mod necorespunzălor, din ca­
mindresc cu înalta cifră care este de asemenea plină de dus la depăşirea normei de re o bună parte se oasează şi
semnificaţii : totalul investiţiilor puse în operă, in beton, consum la cocs de aprovizio­ declasează.
In fier, in ziduri, in decurs de două decenii, echivalează
Analiza efectuată în un ită­
nare pe semestrul 1 cu pesle
Paşi hotărîţl spre finalizarea eficientă cu construcţia unui oraş cu un milion de locuitori. Un rii de metal bun din tona de ţile economice o evidenţiază
13 000 tone. Creşterea scoate­
oraş de dimensiuni apropiate de cele ale BucureştiuluÎ,
existenţa unor Înseninate re ­
un oraş*metropolâ. Această imagine îmi stirneşte fante­
giei de turnare a oţelului cal­
zia şl, coborind dealul Chizidului, am Impresia că străbat linqou. prin aplicarea tehnolo­ zerve Interne pentru reduce­
rea che ltuielilor de producţie.
a investiţiilor energetice, spre para­ Albă, că disting Sala Palatului. Pentru că tot ce au con­ izolatoare. nu a condus la re­ fîrientă a acestora, consiliile
mat cu plăci si prafuri term o-
Pentru valorificarea cit mai e-
Calea Victoriei, că văd profilîndu*se blocurile din Balta
de administraţie, comitetele de
zultatele scontate. Aşa se ex­
struit hunedoreni! echivalează poate cu tot ce a construit
Bucureştiul in ultimele două decenii - In domeniul urba­ plică depăşirea normei de con­ direcţie, organizaţiile de par­
sum cu 40-80 tone metal la
tid $i de sindicat trebuie să
nistic.
metri tehnico-economici superiori alului cincinal, Hunedoara in pragul viitorului cincinal blum uri si taqle de relamîna- ia o serie de măsuri tehnice,
Hunedoara 1970, Hunedoara ultim ului an al actu­
economice, politice $i organi­
re din linqou calmat sî slab
aliat. La oţelăria electrică, con­
zatorice. Acţiunea de depista­
e o cetate industriala deschisă unor no? prefaceri, unor
re sl punere în valoare a re­
eforturi noi, preconizate de Congresul ai X-lea al pa r­ sum urile de cărămizi magne- zervelor de reducere a chel­
zitiee din import au fost de­
tidului. Aflată in continuă mişcare, în continuă edificare,
Jn prezent. Termocentrala tev! Inoxidabile, transforma­ cărbune Înainte de termenul de întreţinere si re-paraţll. De Hunedoara nu-ţî dă răgazul unor bilanţuri. $i totuşi, daca păşite cu 700 tone. Iar con­ tuie lilor de producţie din acest
de la M in tia dispune de o pu ­ toare si altele, care dereqlea- planificat si, implicit, atinge­ asemenea, pentru reducerea ar fi să aleg o imagine a Hunedoarei de azi, m*aş opri sumurile de electrozi de grafit, an trebuie să se desfăşoare sî
tere instalată de 420 de meqa- zâ fluxul de montaj al grupu­ rea puterii nominale stabilite consum urilor specifice şi a de asemenea importali, au fost în perspectiva sarcinilor din
uatî, iar cea mai mare parte lui nr. 3. Cu toate, acestea, in proiect. In acest fel a fost cheltuielilor de producţie, vom la recipienţii argintii ai fabricii de oxigen, cea mai tînârâ cu 107 tone mai mari declt planul cincinal 1971-1975.
din volum ul investiţiilor alo­ prin măsurile luate de com ite­ posibilă depăşirea cu 11,73 la optimiza pentru toate q ru p u ri­ fabrică a combinatului. Oxigen pentru plăm înii siderur­ cele p lan ifkoie . Comparativ cu anul 1970, în
cate în actualul cincinal pen­ tul de direcţie al întreprinde­ sulă a graficului de putere e­ le procesul de ardere la caza- giei, oxigen îm plîntat cu „lancea de Hunedoara" în maa- La Uzina „V ic to ria " Călan v iito ru l cincinal se prevedr-
tru acest obiectiv este mate­ rii noastre, in colaborare cu fectiv utilizabilă pusă la dis­ nele P 55, vom pune In stare de mo m etalului topit, oxigenul care dă forţa si durata de se constată o depăşire siste­ reducerea cheltuielilor le I 000
rializată. Urmează deci, să conducerea şantierului „Ener- poziţia coordonatorului siste­ funcţionare pe bază de grafic in ­ viaţă lungă a oţelului, aşa cum dă forţa si durata vieţii matică a consumului de căr­ lei producţie marfă, cu 78 lei
dăm bătălia decisivă pentru gom onlaj", aceste neajunsuri mului energetic naţional. Sin- stalaţia de curăţire continuă omeneşti. bune indigen pentru semîcocs In Industrie si 23 lei In con­
finalizarea intreqului volum de vor fi lichidate in timp util, qurele Instalaţii, auxiliare de cu bile a condensatoarelor, Aş mai adăuga la peisajul Hunedoarei de ari şi cocs de fluidizare, depăşire strucţii. Aceasta reprezintă o
investiţii şi obţinerea unor pa­ astfel incit la 20 ouqust să e- fapt. care pină In prezent nu vom monta Instalaţii de auto­ silueta noului hotel, simbolică şi ea pentru ascensiunea rare in semestrul f este echi­ mobilizare suplimentară do
rametri tehnico-economici su­ Jcctuăm probele hidraulice la au o funcţionare corespunză­ matizare a procesului de arde­ oraşului : un hotel înseamnă a poartă deschisă spre lume, valentă cu 3 800 tone. Im por­ peste 1 miliard lei. De aceea
periori la toate qrupurile in cazan, la 30 septembrie spă­ toare la ambele grupuri, stnt re şi altele. el atrage călătorii tot asa cum un far cheamă naviga­ tante rezerve nevalorificate se organele sl organizaţiile de
exploatare. larea acidă a qrupului. la 30 cele de evacuare pneumatică Materializarea măsurilor ca­ torii spre port, spre un cuib de linişte si odihnă, întrueit conslată si în alte întrep rin­ partid, cadrele de conducere
Pe linie de investiţii ne a­ octombrie sudarea cu abur a cenuşii. S-au luat Insă mă­ re ni le-am propus, redueprea un hotel nu este doar o prezenţă comercială ei şi o deri Intre altele este vorba ale unităţilor economice sin!
flăm în fata unui nou examen propriu, la 30 noiembrie p ri­ s u ri pentru a se trece la eva­ termenelor de execuţie a o- gazdă, este imaqînea ospitalităţii. Astfel si mai mulţi de depăşirea normelor de con­ obligate să stabilească încă de
dificil : punerea în funcţiune. mul paralel si. in sfîrsit, la 20 cuarea hidraulică a cenuşii de biectivulul. Identificarea si pu ­ turişti vor veni sâ vodă Hunedoara, vor veni să descopere sum de chimicale la F. C. O- pe acum programe de acţiuni
In trimestrul IV . cu 10 zile decembrie, ru zece zile mai la eleclrofiltre. nerea în valoare a noî rezerve aeeastâ extraordinară operă o prezentului, aeeastâ vatră răştie. de combustibil si ener­ care să pună în valoare loa'o
înainte de termenul planificat, devreme, punerea în funcţiu­ Unul din Indicatorii de bază interne pe linia reducerii chel­ de metal si civilizaţie citadină, creată în ultim ii 20 de gie la „V id ra " Orăstîe si tn rezervele1 de care dispunem. Să
a qrupului nr. 3, de 210 me- ne. ai activită ţii C.T.E. M intia es­ tu ie lilo r de producţie vor ani de constructorii săi. Pentru că a vizita Hunedoara industria locală, de cherestea se orqanîzeze larcy acţiuni dr
oawaţi. Cxaincnul este dificil Pentru realizarea acestor e- te consumul specific de com­ scurta termenul de recuperare înseamnă a aduce un elogiu construcţiei, uriaşei capaci­ de amhalaj la .M arm ura“ Sî- mobilizare e ftoaselor-de sala­
nu ca lehnoloqie de execu­ lane. în condiţiile în care o bustibil. In primele 6 luni ale a acestei ample investiţii e- tăţi creatoare o oamenilor, ce se afirmă continuu, pe în­ meria. de argilă import )a riaţi la înfăptuirea sarcinilor
ţie. ci datorită tim pului scurt, bună parte din forţele de care acestui an. consumul de com­ nerqetice. treg cuprinsul tării, in am plul proces de edificare a .Refractara" Baru de tablă din planul de stal privind spo­
de numai 6 luni. rare ne-a ră­ dispunem trebuie să le concen­ bustibil convenţional pe k W h României socialiste. cositorită import lp Întreprin­ rirea eficientei economicr in
mas la dispoziţie de la pune­ tram si la execuţia grupului s-a redus cu 2,94 qrame. ceea Ing, FLOREA BEREŞ derea de industrie alimentară loaîe întreprinderile.
rea 1n funcţiune a grupului nr- 4 şi a lucrărilor de pregă­ ce a asiqurat o economie de director tehnic la l.E.C, Deva
nr. 2. Fxperlcnta acumulată pe tire pentru iarnă, este imperios 1 695 tone combustibil conven­
acest mare şantier, capacitatea necesar ca. împreună cu mon­ ţional. De asemenea consumul
superioară de orqanizare si de turii, izolatorii şi constructorii, propriu tehnologic de enerqie
muncă a constructorilor sl «ă depunem eforturi înzecite electrică a fost sub normele
m ontorllor ne dau ce rtitu d i­ la toate locurile de muncă. admise. De altfel. In valoarea Cronica filmului
nea că si de această dată.vom Sînloni cu io(ü unanimi în a loială a economiilor. Ia chel­
ieşi biruitori. De altfel, avtnri considera că succesele dohîri- tuielile de producţie de 2.8
In vedere stadiile fizice avan­ di!e pînă acum pe acest mare milioane lei obţinute la nive­
sate ale unor lucrări, ne-am «antier enorqetic trebuie con­ lul întreprinderii. economiile
propus să executăm suplimen­ tinuate pină la finalizarea în ­ provenite de la C.T.E. M in tia
tar pină la 3I deremhrie din tregului obiectiv. din reducerea consumurilor M / l E R A B I l l l “
prevederile anului 1971 in­ In paralel cu activitatea de normale ocupă o pondere des- f f
vestiţii în valoare de II m ili­ Investiţii, ne preocupă in mod lu| de însemnată.
oane de lei. Aceasta nu în ­ deosebit nlinqerea unor para­ Colectivul nostru de muncă,
seamnă că. in perioada rar** metri tehnico-economici supe­ cadrele tehnice de specialişti,
urmează, putem munci rela­ rio ri in procesul de exploata­ răspunzînd sarcinilor m obiliza­ Trăim, sc pare un an al re­ perfect făcui, chiar dacă aceas­
xaţi că nu nveni probleme d i­ re. Grupul nr. I după numai toare ce ne revin pe linia asi­ luărilor cinematografice. După tă sarcina dificilă fusese în­
ficile de rezolvat. trei Juni ric funcţionare, a e- gurării unei eficiente economi­ -Salariul qroazei“ al hiî Clon- credinţată unui actor de an-
L‘ste vorba în prim ul rinr) de juns să producă la capacitatea ce ridicate, se preocupă con­ zot. Difuzarea filmelor, mai ge­ verqura lui Jean Gabin. Un alt
urgentarea lucrărilor de în /i- nominală, iar qrupul nr. 2 a tinuu pentru punerea în valoa­ neroasă decît speram vreodată, mnlîv era aceta că |e Channis
dire a cazanului, a operaţiu­ atins acest parametru chiar din re a noi rezerve interne. In reintroduce în circulaţie o peli­ nu s-a lăsat influenţai, vizitiii
nilor dp montaj de În tratarea prima luncă. Indiscutabil, teh­ prim ul rînd ne vom concentra culă de acum doisprezece ani. de trfceiUwl ilustru, ci a urmai
condensului. tr an sfor n o to riii nicitatea instalaţiilor şi apa­ eforturile pentru reducerea „M ize ra b ilii" de Jean Paul le o cale personală prin slufozîtă-
de 230 M V A sl oiţele, care ratelor a avut. rolul hotărilor. termenului de execuţie a g ru ­ Ohanois. Această cine slie a tiIc* epicului liugnlian. Dună
datorită lipsei unor materiale, dar n ir i meritul constructori­ purilor nr. 3 şi 4 şl punerea cita ecranizare a celchrU ui ro­ ţoale aparentele, nimeni n-a în-
utilaje sau ncasiqurării fron­ lor si m onlorilnr nu cs1e mai man nu a slîrnit la momentul teteş că regizorul versiunii din
tului de lucru din partea şan­ prejos. Ci au asigurat o înaltă lor în exploatare la parametrii oportun comentarii prea înfo­ 1958 voia să-sî oăslreze auto­
tierului „Encrqornnsl ru cţifl", cali’ ale lucrărilor executate nominali încă din primele zile cate. Ahia studiul retrospectiv nomia artistică fatâ de roman,
eu rămas în urmă fală de qrn- au manîfeslat o exigentă spo- de funcţionare. Pe linie de al „Cine-m onde“ -uliiî din I96H proredînd. de fap*. în sp¡rí»ul
firu l de execuţie. La ora a - ri'ă în efectuarea probelor şi producţie, avem în vedere o aminteşte că talentul extraordi­ unei afîrmoţjî de-a lui Huao.
tuală nu avem osiqiirală insta­ rodajelor, factori care au per­ organizare mai raţională, la nar al lui Jean Gabîn a strălu­ care scria : „O idee n-are nicio­
laţia de tratare a condensului. mis trecerea la exploatarea pe nivelul cerinţelor, a activităţii cit plenar _şi în acest film ". dată decît o sinqură formă care
îi este proprie, care este for­
Revăzînd filmul tui le Chanois,
ma ef excelentă forma oi rom-
găsim ru qreu motivele acestor nlelă. forma preferată de ea..."
atitudini rezervate. Anum ite Iar ca exponent al conceptelor
, ^PASARÍA Şl ABUZUL se reper- explicaţii există, totuşi, in p ri­ estetice aîe celui de-al saselea
deceniu, le Chanois căuta să
Geometrii ale prezentului în cartierul Aeroport din Petroşani. mul rînd. doar cu cîtiva ani ofere satisfacţii contemporane
Foto : V. ONOIU Înaintea versiunii l t i le Cha­ acelei categorii de public, pe
nois, H a rry Baur. unul dintre care însuşi Hugo o caracteri­
g v • • U • • 1 •
cotea;? asupra aprovizionam populaţiei cei maî mari actori pe care zează în prefaţa iul ..Ruv Blas"
căutind
gîndîtoare,
ca fiind
avusese vreodată,
Franţa îi
J iu l atacă noul crease un Jean Valjean qenial. unqhf de vedere regizoral re­
profunzimea caracterelor. Acest
Despro gospodărirea raţiona­ depozit a lăsat mai departe co­ ferul Constantin Luco. Mai personajul din film fiind net
lă a fondului de marfă si a- menzile sâ se adune. De l i ­ mult stallonS-m". Acesta sta­ superior celui din roman. M oa r­ liefează v irtu ţile „n e f Hugo
nm vizionarea unităţilor comer­ vrat. livra marfă doar qeslîo- ţionări se daloresc faptului că tea prematură a lui H a rrv Baur Par* 6 D3râ5ir fastul romantis-
ciale cu Întreaga qamă de narilor ..quralivi" sl „reclama­ şeful de depozit nu preqăteste crease un mit în jurul acestei ^ iriu f şi care zugrăveşte p
mărfuri existente in depozite gii". ori celor care însoţeau din timp mărfurile. în baza c o ­ o b iectiv — cel frescă socială realista, unde
«-a scris în repetate rln d u ri notele de comandă cu eîte un menzilor. ci le „caută" în timp ecranizări $1 întreaqa lume a
1n coloanele ziarului, criticîn- bileţel mieros Si măgulitor la ep se încarcă autocamionul. film u lui considerase că e un accentele vag melodrama)îcc ale
du-se neglijentele si deficien­ adresa şefului. A lteo ri dinsul întlrzie. pur şl sacrilegiu să reeditezi t n rol Tanrinel şf ale Cosettel <în t
ţele manifestate. Redacţia a Asa se face că. la o ve rifi- simplu, de la serviciu, slln- dear complemente de compozi-
prim it si numeroase răspunsuri rnrc a organelor Inspectoratu­ jenind înlreaga activitate. p uţin locul 4 pnm înd patetismul Comu-
în care se dădeau asiqurărl ră lui comercial de stat. s-au gă­ A m relatat felul cum m un­
•s-au luat măsuri „pentru ca si'. neonorate mai mult de 30 ceşte şeful de depozit Aurel din Paris si destinul de loc
asemenea fapte să nu se mai du comenzi ale maqazinelor a- Lupu pentru că toate aceste ronianf/c al fostului ocnaş Iar
repete". Un fapt ieşit cu toiul l i montare nr. 3, din Hunedoa­ nereguli se răsfrlnq asupra a- După revenirea la Petroşani, turneu în R.S F. Iugoslavia. In „Cupa de varâu Pentru această viziune cores-’
din comun vine însă în con­ ra. 23 şi ?t6 din Ghclar. 1, 10. provîzîonăriî im itărilor comer­ componenţii echipei Jiul au avut Lotul de bază a fost comple-
tradicţie cu aceste asigurări. 12. 13, 14 din Deva. 50 şi 51 ciale si. In ultimă inslantă. a­ luni o scurtă dar operativă şi lat cu jucători din echipa de pundea prin excelentă stilul mo-
Cu d iv a timp în uimă. la de­ din Simcria şi ale altora. A - supra cum părătorilor rare sint eficientă şedinţă de seclie. S-au tineret — rezerve (Nădăsan, aU» d« economicos *|
pozitul de chimicale din Deva crste comenzi — mulle dintre purtaţi pe drumuri. Merceolo­ discutat, cu acest prilej rezul­ M inarcic ş.a.). De asemenea, Metalul— C.F.R. Timişoara 1-0 (0-0) fur Jean Gabin. Revî?|onarea
apartinînd l.C.R.M. a fost pro­ ele repetate — aşteptau să fie gul de resort a făcui la timp tatele obţinute de formaţie în vor activa la Jiul : V. lonescu. ..M izerabililor* |j |mpun<îi ?r d„
movat în funcţia de sef de dc- onorate încă din luna... ap ri­ cunoscute abalerilr şefului de campionatul trecut, apreciate revenit de la Ştiinla Pe'rosani. această dată. pe marele arrisi
<p07.it Aurel Lupu. total sirăin lie. Ce s-a petrecut în reţeaua depozit conducerii l.C.R.M., de către vorbitori ca bune. S*a filcca n . de la M inerul I.upeni Pe stadionul ..Corvinul" mai clare de atac. înaintaşii
de activitatea comercială. Fără comercială $i cîte nem ulţum iri dar n-a mişcat nimeni nici un T. Pop (Vagonul Arad) Angliei s-a disputat duminică partida fiind de mai mulle ori în si­ Jean Gabin. care aduce pe
a comenta criteriile care au s-au născut, e lesne de înţe­ dpqet pentru îndreptarea lu- subliniat însă că doar cx. pu­ şi Caramalis de la Metalul Hu­ dintre echipele Metalul H u ­ tuării bune de a Înscrie dar ecran un Jean Valjean mal
stat la baza acestei alcqeri. les. $i toate acestea din cau­ rru rilo r. Această aliludine vinp tină atentie în plus. Jiul putea nedoara. Se mai poartă tratati­ nedoara şi C.F.R. Timişoara au fost ratate de către Cser- p ttin copleşit de forţele înne­
conducerea l.C.R.M. o conside­ za unui sinqur om Deranjat să completeze superiîcialilalea ocupa un loc si maî bun în ve cu încă cîtiva jucători, pe programată În „Cupa de va­ qo. Pleian si Popa. Oaspeţii
rat iproblema gestionării depo­ de organele de control, şeful ru care a fost anqajat pe arest clasamentul final. Fală de ac­ care îi vom cunoaşte insă mai ră". Jocul nu s-a ridicat la au avut o sinqură ocazie mai gurate ale destinului şl rare
zitului din Deva rezolvată- de depozit a argumentat că post. după cile s-a văzul, deo­ tualele posibilităţi materiale $i tîrziu. De la Jiul au cerut dez­ nn nivel tehnic deosebit dc- clară prin Panici, care a Iras compune partitura Iraqedîeî nu
Noul sef « fost lăsat să s° gestionarii care aveau nevoie sebit de important penlru bu­ de lot conducerea secţiei ca şi legări Stan (pentru Dinamo Bu­ ciî în partea a doua. cind in bară. din sunetele disperate ale pro.
„descurce" singur. In scurt de marfă au trimis biletele, na aprovizionare a populaţiei, jucătorii au remarcai că exisriî cureşti) si Marinescu (pentru jucătorii ambelor echipe au In această partidă Metalul pr 111or nenorociri, ci din cole
timp. efectele au devenit v i­ că a onorat cu prioritate „co ­ a unui om rare n-are nici în condiţiile necesare ca echipa Prnqresnl Bucureşti) care u r ­ fortat victoria­ Hunedoara a nrezentat urmă­
zibile în reţeaua comercială. menzile celor carp eu umblat clin n>ri în m in rră cu comer­ să-şi fixeze un obiectiv mai In această partidă antreno­ toarea formaţie : Socol — ale conştiinţei faptului că soar­
Comenzile n-au mai fost ono* ru reclamării"- Curioasă opri­ ţul. rare abuzează Hp faplul ră ridicat pentru campionatul v ii­ mează să-ŞÎ primească <au nu rii celor două formaţii au in ­ Ceauşii (Klojcc) Matei Mer- la (înde spre multiplicare în-
rate, ci s-au stocot in serlare- r ă despre I p I u I in rare trebuie nu e conîrolat — deşî ar tre­ lor. S-a stahilit astfel ca la r<>7olvarra. Penlru repeíale a­ curi <il mulţi jucători dinriv rua. Coiculcstu — Steiner, tr-o lu m ea valorilor răsturna­
le şefului de depozit. In arosl indeplinile obliqaliile de ser­ bui — asupra felului în ra- sfirşitul campionatului )970 — bateri de. )n disciplina sportivă care unii au evoluai, pentru loca (Muresan), Păunoscu. te. Jean Gabin. oferind o emo­
timp insă. în magazinele din viciu. „Ce vedeţi grav în fao- re-si desfăşoară activitatea, 1971. Jiul s j se claseze pe unul jucătorii] Tonca a fost exclus prima dată în echipele pro­ Pleian Cscrgo. Popa (Vă-
Deva. Simpria. Hunedoara. lu! că nu s-a găsit cremă dp lată de ce răspunderea pentru dintre primele pariu locuri. lin lot pe termen ge un an. ze'n le în această romperirie. lean). De remarca! (aptul că ţie moi lntelecluaiÎ7stă deci!
Gbelar lipseau soda de mi*', qhMe 7 Ce. fără cremă de qhe- deficientele semnalate ende. în fn vederea realizării obiecli Victoria a revenit formaţiei foca şi Popa s-au încadrai rea provocată de H a rrv Baur.
crema de ghete, nriirole chi­ !p nu se poale trăi ?" — a în­ egală măsură. şi asupra ron - vului s-a fixat $i un program d>‘ A ţii conducerea serliei cîi locale cu scorul de 1-0 prin destul de bine în jocul echi­ dovedeşte că marile personaje
mice penlru spălat şi curăţări trebat dumnealui ofensat. Ca d u re n i J.C.R.M.. rare n-a ţ i­ pregătiri ce se vor desfăşura ri jucâlorii $i-au exprimai ron- golul înscris de Pleian. în pei. Promiţător si debutul Ihi ale literaturii nu respinq tenta­
alhăstreata de rufe. apreîu) m c . să iasă basma curată, a mai nut seama de criteriile stabi­ penlru moment (pînă la anqaja- vinqerca că. dară se va munci minutul 71. rare a transfor­ Vălean deşi a jucat pe un
..Mărunţişuri", vor «pune unii. invoral un motiv în tr -adevăr lite rit» lege alunei rînd a an- rea unui nou antrenor) suh serios, cu toată conşl¡inc iozi- mat o lovilură de la 11 me­ oo.şi. nou neni.ru el. ţia recompunerii. Interesul pu­
Da. mărunţişuri dar lără dr ..serios" : lipsa autocamioane­ naiaf un om nenrenă'ît oe un conducerea antrenorului se­ tri acordării just d<» arbitru Partida a fost condusă la blicului pentru acest film vrea
care gospodinele nu se prea lor. \ i ( j flii'sţ arqumcnt n-a po«ţ cheie al activităţii romor- cund Viorel Tălmăcim In nro- laloa $( dăruirea obiectivul la un hont comis în careu. centru de arbitrul M. Oslo- Parcă să repare qreseala tă­
po» descurca. Văz.înri <ă rsie fost confirma! i ¡ale gram «înl prevăzute nn meci propus va putea (i realiz.ot. Hunedorenii au avut acţiuni liciu (Deva). cerii nedrepte de odinioară...
..lăsat în pace" de rălre con­ ,.\'u ne convine să venim SILVIU NEAG internaţional (duminică cu
ducerea întreprinderii, şalul de la arest depozit — spunea so* inspector comercial de stat Stahl Riesa dm R.D.G ) şi un N. S.
AL. COVACI
i