Page 16 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 16
Convorbirile sovieto—vest-germane Şedinţa Criză guvernamentală
Comitetului \
M O SC O VA 4 (Aqerpres). — zlntă lnlores pentru cele două \
Dupa cum informează aqen- nării. Potrivii purtătorului de
lia TA.SS la Moscova au con- cuvin! al delegaţiei vrst-qor- pentru \
•inuat mani convorbirile din niane în cursul întrevederii în Bolivia \
tre ministrul afacerilor e.vlnr- ,.au fost aprobate puncte, im- dezarmare
ne al 1 'niunii Sovie.lice. Andrei pnn.ante" ale v iiio ru lu i acord \
Gromiko. şi ministrul afaceri ;nlre cele două t<1 ’ i asupra că LA RAZ 4 (Aqerpres), — Si lul „Prensa". Această revistă \
le) rvle rn e al RFC... W aller rora conveniseră /-omisiilp Ho GENEVA 4 — Coresponden tuaţia politică fiin Bolivia s-a acuză, de asemenea, o scrie rle s
School, in ) » rol) lc* in o raro pro- bicru. ţ i Aqerpres, H. Liman. Irans- agravat brusc în cursul zilei alţi comandanli m ililari că an PREŞEDINTELE
mile : )n şedinţa dc marii a de luni. alinqind stadiul unei trecut la punerea în aplicare \ AUSTRIEI, UN
Com ileiului penlru dezarmare crize guvernamentale. transmi a unui (om plot viv.ind, în p ri \
Noi incidente in Irlanda de nord şeful delegaţiei americane. Ja te din La Paz agenţia AR c i ma etapă, eliminarea m in iştri ENTUZIAST PARTIZAN
mes Lconard, a prezentat t.n tind surse in fo rm ak1. Potrivit lor civili din quvern şi apoi \ AL LIMBII ESPERANTO
rlocumen! de lucru cu privire \
LONDRA 4 | Aqerpres). — Iii rlc aulobuze din IJIster şi acestor surse, miniştrii civili privarea de orice puteri efec Preşedintele Austriei,
Mai ninlle bombe au explo unei clădiri administrat)vc din la rczuRaf.cle obţinute in de orientare de stingă din qu- tive a preşedintelui Ovando \ Front Jonas, s-a dovedit
dat marţi în diferite zone ale ¡ovalii alea Newry, siluafă in F U .A. in domeniul delectări! vern şi-ar fi prezentat demi Candia. ..Prensa1’ a lansat un \ o fi un entuziast pa rti
exploziilor nucleare subterane
Irlandei dc nord după a rin rea apropierea graniţei tu Repu sia. datorită presiunilor exer apel „poporului penlru a con zan al lim bii esperanto.
noapte consecutivă rle ciocniri blica Irlanda şi au dişirus un cu ajutorul instalaţiilor seis- citate de clementele de dreap tracara o lovitură de stat im i \ El a ţinut cuvintarea de
inire nian ilestanli catolici -ţi automobil parcai, inir-un car moloqîrc. El a furnizai n serie ta In capitala boliviană circu nentă". Sindicalul minerilor
de i n f o r m a ţij ţ n l r g ă i u r ă f'n lă ştiri contradictorii privind bolivieni din tară n da! publi \ deschidere a celui de-a!
trupele hrilanire. s-a anunţat tier locuit de populaţia pro- 55-lea Congres mondial
la Londra. Exploziile au pro leştantă din Bol fast. Un purtă -cislemu american do detecta iminenta unei lo vitu ri dc sta*. cităţii un (omunica* în care \ — esperanto in această
re
o.vpi ¡inîndu-sî ronvinqerca
dus avarii birou rilo r Socielă- tor dc cuvin! al armatei brita Fostul comandant-şef al forţe cere demiterea coloneilor A yo - \ limbă. Deoarece ziariştii
nice a declarat că 25 dc sol ră 1 mbi.nălătirea aceslor m ij lor armate, generalul Juan J o roa s¡ Valencia, precum şi a prezenţi nu au înţeles nici
dat). un poliţist şi un civil au loace tehnice si schimbul inter se Torrcz- s-a refuqiat luni mai m ultor ofiţeri superiori ca \ un cuvînt, a fost nevoie
re ..pun la cale o lovitură de
naţional de date scismoloqice
seara la reşedinţa preşedinte
fosi răniţi in cursul ciocnirilor ar pulofl permite. împreună cu lui Alfredo Ovando Candia de- stat a cărei victimă va fi în \ ca alocuţiunea preşedin
f o au avui loc la Bclfast in inspecţia la iota locu'ui rea li clarind că a reuşit, să scape prim ul rînd clasa munciloare telui să (ie tradusă m
împotriva izbuc- noapica dc luni spre marii. Un zarea unui sistem adecvat de de un grup de poliţişti care bo liviana". A genţiile de pre germană. La acest con
număr dc 51 persoane au fost \
formulate de diferite publica \
* • • • . i • control util. in cazul încheierii primiseră misiunea să-l ares să menţionează că acuzaţiile gres participă aproxima
mm unui război arestai o în limpul tulburărilor unui acord asupra interzicerii U R.S.S, - O nouri turbinci Cu o putere de 10 000 kW desti teze. O serie de publicaţii a tiv 2 000 de delegaţi din
ţii şi organizaţii politice la a
ce au durai sase orc. exploziilor nucleare subleranc. nată exportului, pe rampa de montaj a marii uzine leningrâ- cuză pe ministrul de interne, dresa unor membri ai guver toate (orile lumii. Limba
colonelul Juan Avoroo. şi mi-
termonuclear efene constructoare de maşini „V.i, Lemn". ni.slrul pentru problemele in nului şi cadre de conducere esperanto a fost „creată1'
de medicul
Ludwig La-
dustriei şî comerţului, colone ale armatei, precum şi zvonu xarus Zamenhof, acum 93
lul Fdmondo Yalcncia, d«5 rile privind iminenta unei lo de ani.
NEW YORK 4 <Ag«rpres). - Cazul Bobby Moore ..conspiraţie împotriva guver v itu ri rle slat au contribui! la
telor oiom leo*, o declarai la o Intense consultări diplomatice în vederea nului şi încercare de a resta in ton s¡ fi < a rea tensiunii p o liti POLUAREA AERULUI -
„A m »osii In S.U.A
pontru o po-
vea11 despre ororile bom bardam en
conferinţa de presă, [>nutâ Io se din nou în actualitate bili un regim de dreapta", du ce croind o stare de in certi ) „O SERIOASA
tudine.
pă cum prerizează săptămina*
diul O .N .U ., profesorul joponex LONDRA 4 (A gerprei) - Guvernul AMENINŢARE"
M oţum olo, supravieţuitor al bom brila nic o cerul am basadorului M ont
bardam entului de la H iro^im o, din Bn ion ii ta fiogolo un raporl urgent y
persoane soluţionării situaţiei din Orientul
I august 1945. Un grup de 40 de sa
Profesorul M oţum olo face part# asupra ,.co iu lu i Boboy M oore” , că* y vanţi, reprezentanţi ai in
dinlr-un grup de sase p ilo n u l echipei de fo loa l o A ng lie i, dustriei şi guvernului a
a anunţai un purtător da cuvînt oi
care ou cunoscut prin proprie e i- horeign O ftic pulul. Cererea de la \
perlenţo bom bardam entele otom i- Londra este în legătură cu declo- Luptele din Cambodgia merican, au dai pu blici
ce jl acum, Io 2S de ani de Io N E W YORK 4 (A g e rp ie s ).- y tăţii un raport in care
te ribilele încercări prin care au Ralph Bunthe. însărcinat cu R A.U., Irak şi Siria au loc in ra ţiile atribu ite unul procuror co
lum bian care ar li cerut ca Moara
trecut Hirosima jl Nogasoln, au La sediul O.N.U- din New York problemele O rientului A p ro ajunul conferinţei m iniştrilor dc să fie pus sub rlore de arest in y sintetizează dezbaterile
sosit in S.U.A., unde m tenţionea- se desfăşoară o intensă activi piat şi a luat leqătură cu re externe şi ai apărării ai unor o|lepkarea verdictului procesului In asupra problemei poluării
lâ să întreprindă o călătorie pen tate diplomatică după accepta prezentanţii permanenţi la care celebrul jucător britanic a fast PNOM PENH 4 (Aqerpres). află la 64 kilom etri nord-est mediului Înconjurător din
tru a povesti trogedio celor do rea de călin R.A.U-, Iordania şi ţări arabe direct implicate în a c u ia l de a fi furat a b rălo râ bă* de Pnom Penh. Forţele de re
uă oraţa fi a chema la luptă O .N U . ai R Á.U., Iordaniei şi conflictul cu Israelul, rare ur tuto in smorolde In cursul şederii Ştirile transmise din Cambod- cadrul colocviului ţinut
îm petrlvo lib u e n lrli unui râ ib o l Israel a planului Rogers. Israelului, penlru a stabili pro- mează să sc deschidă la T ri echipei de fatbol o A ngliei la Bo* qia de corespondenţii agenţi zistentă populară continuă. în luna trecut la W illiams-
term onuclear. In d eclaraţia ia , Întrevederea dc luni dim i qramul întrevederilor cu aceş goto. ilor de presă semnalează o se să. să controleze principalele town (Massachuselts). D o
profesorul la p o n ei a a ră ta t că in neaţă dintre secretarul gene poli- După cum ie Jlie, Bobby Moore căi rutiere din jurul acestei
pretenl aproxim ativ 300 000 de su tia: Re de all.li parte, primul m i fusese arestat la 23 mai a.c. fiin d rie dc ciocniri înlre grupuri a- y cumentul avertizează a
p ra vie ţu ito ri ai bom bardam entelor ral a) O.N'.U,. U Thonl. şi re In cursul după-amie/ii de nistru libanez. Rashfd Karame, acurat de vinrâtoorea m a go iin u lui lc forţelor de rezistenţă popu localităţi. y supra consecinţelor creş
atom ice din jap o n ia suferă de pe prezentantul său special in O- luni, U Thanf. a avui o in lre - de b iju te rii instalat in hotelul un* lară şi unităţi ale anualei re In acelaşi timp, oraşul Kom-
urma sechelelor e x p ie rilo r nucle- rienlul Apropiat, ambasadorul s-a înapoiat la Beirut, după v i de locuiau fo tb a liştii e ngleti do o pong Thom. situat în zona sep \ terii gradului de toxicita
ore, dor ca p u ţin i pot beneficia vedure cu secretarul de stat. zita întreprinsă în capitala e fi lu ra l o brâţorâ valorind 400 do gim ului Lon Noi In imediata te a aerului şi apelor
de un Irolam ent odecvot. D intre Gunnar Jarring. a inaugurat, a! S.U.A.. W illiam Rogcrs. la gipteană. lnt.r-o declaraţie fa- lire sterline. La 20 mai, fo lbolistul apropiere a capitalei khmere. tentrională a Cambodqiei. con \ prin poluarea cu substan
a ce ftla , In cele două arase mor seria de consullări ale diplo solicitarea acestuia. < ută reprezentanţilor pi esei, a fost eliberat p roviiorlu , ¡udecâlo* Patrioţii au atacat cu mortierc tinuă să fie scena unor v io le n
anual, ră p u fl de boala de Ira d ie m a ţ i ui suedez. Gunnar Jarring După inlrevpderp. Rorjors a d o rul de instrucţie apreciind că nu postul deţinui do trupele ina y ţe nocive, ceea ce repre
re, peste 200 de persoone. Karame a precizat că i-a trans e tis lă doven suficient# im polriva te lupte de .stradă Intre g ru zintă „o serioasă am e
e conferit apoi cu secrclaml c larnl. z.iarişiilor ră R.A.U., Io r mis prpşpdinteluî R.A.U,. Ca mice la Piey Prinq. la numai puri ale patrioţilor şi unităţi y
general adjunct al O. N, l_\, dania şi Israelul movilă felicitări rnal Ahrlo) Nassrr. un mesaj Iu i. In p rcient, procurorul districtu 12 kilom etri de Pnom Penh. militare inamice. Potrivit in ninţare" pentru existenţa
lui
Rofoel Compo Restro
Bogota.
anumitor specii de fiinţe
penlru că au acceptat rcr cnl.a i- din partea şefului stalului l i po, a oflrm ot <o a o b ţin u i probele precum şî o poziţie fortifica form aţiilor transmise de nqrn- vii, şi cere adoptarea ur
m tialivă de reglementare p o liti banez. ("liarles Helou. prin ca necesar# pentru ca Moore să fie tă de care acestea dispun la t i a Associated Press, avioane \ gentă de măsuri pentru
tradus in fo ţo unui tribunof.
că. El a adauqat că punerea re aresta l-a asigurol de sp ri Purtătorul de cuvin! al M iniste 20 kilom etri nord fie capitală. americane de lip ..Rhantom" oprirea si prevenirea a-
în aplicare a propunerilor a jinul Libanului f a ţ de arrpy- rului A facerilor Eiterne al M aiU Pc. dc altă parte, se anunţă au Intervenit în sprijinul for \ ceslui flagel. Se reco
mericane nu ronsl.lluie decît o tarea de călrp R.A.U, a propu B rito nli a declarat că între ţoro sa că. In urma unor lupte v io ţelor generalului Lon Noi dis y mandă, printre altele, re
11 Cotumbio e tis lă un Iro ta t do ex
fază preliminară a soluţionării nerii americane de soluţionare trădare, dor nu a fost prim ită nici lente. efectivele militare ale locate în oraşul Komponq y ducerea masivă o utiliză
Pretenţiile autorilor răpiri crizei din Orientul Apropia! a r rizei din O rientul Apropiat. o cerere In acest seni in ce-l D»l- generalului Lon Noi au reocu Thom şi in îm prejurim ile aces rii DDT-ului şi altor pes-
pe v iilo r trebuind sii fie de- La Cairo. Gama! Abdcl N'as- veţte p# Bobby M acre din porteo pat localitatea Skoun, care se tuia. y
guvernului de 1a Bogota.
Dăşile numeroase dificultăţi. Şer |-a prim ii pe ministrul su I tic/de în componenţa că
rora intră mercurul, deo
lor din Uruguay pun în ,.Estc momentul, a opinai Ro- danez al muncii. Fan/k Issa. S sebit de nociv, şî măsuri
care e fe rţe a z ă un turneu în-
qers. (a ţoale părţile aflaie in
r o n fjici să înceapă riisuilarea tr-o serie de răpii nlr arabe, Preşedintele Consiliului 21 000 dc marinari aparţinind şedintele aresluia. Victor S energice împotriva poluă
tulu ror aspectelor arosluia". penlru a expune poziţia Suda Prezidenţial al Republicii flotei a V il-a a S.U.A. care Jimencz Landinez. y rii mărilor cu petrol. Sint
vizaţi, de asemenea, de
Polrîvii. surselor diplomatice,
dificultate guvernul tării citate de agenţiile dc presă, nului fată de actuala con ju nc Populare a Yemenului de Sud. oatrulează în jurul coastelor crearea unui organ juridic J tergenţii cărora li se da
Participanţii
au
hotărî t
tură din O rientul Apropiat.
sud-viel nameze.
ambasadorul Jarrinq şi-a ma ★ Salem Rabya AII, care se află specializa! destinat să c o n \ torează in proporţie de
nifestai. la sfîrşilul zilei op ti Re de. altă parle, noi in ri- intr-o vizită la Pekin, a avui 75 Io sută creşterea con
M O N TEVID EO 4 fAqrrpres]. — C ernea adresală du denle între forţele isrnelmne convorbiri cu Cîu En-lai. 0 + 0 tribuie la înlăptulrea reformei centrării de fosfor in ape.
minică dc organizaţia ilegală „Tupamaros" guvernului mismul. ronsiderîndu-si m isiu premierul C onsiliului de Stal aqrare in tarile Am ericii La-
nea feluală. şi rele egiptene au fost sem Federaţia oamenilor de
uruquavan privind eliberarea lu iu ro r membrilor săi nalate luni rlupă-amiază în re al R.P. Chineze. Cu acest ştiin|ă din S.U.A- a luat po line, grof um şi a unei asocia y SECETA IN S
aflaţi sub -Sl aro do arest în schimbul punerii în liberi ale Intense consullări diplom ati giunea ('.'analului de Suez. Un prilej s-a procedat la un ziţie împotriva continuării ţii mondiale penlru proble y a u s t r a l ia
a consulului general al Braziliei în Uruguay. A lo y rio ce în leqătură c:u actuala si schimb de păreri cu privire mele dreptului funciar. cu
tuaţie din O rientul Apropiat comunicat m ilitar difuzat de a- dezvoltării sistemului antl-
Mares Dias Gomide, şi a consilierului american Danilo la dezvoltarea continuă a re sediul la Caracas.
şi cu plami! Rogers privind gentia MEN precizează că a r rachetâ „Safeqtiard". Infr-o Seceta care bîntuie in
Milîone, răp iji săptămîna trecută nu' a prim it încă un tileria antiaeriană a R.A.U. a la ţiilo r dintre cele două ţări. declaraţie difuzală în numele s regiunile din nord-estul
răspuns clar. Declaraţiile oficiale contradictorii pu bli reglementarea crizei din aceas precum şi la unele probleme 0 + 0
tă zonă continuă să aibă loc dobont două avioane din for Federaţiei, cinci cunoscuţi oa y Australiei a provocat mari
cate în cursul zilei dc luni relevă cxislenta unei pro internaţionale de interes co
In diverse capitale arabe. maţia aparatelor de zbor israe- meni de şliinfă americani au daune m ateriale populaţiei
funde divergente în rîndul guvernului de )a M ontevideo mun. relalează agenţia Preşedintele Makarloş a y
După ce a vizitai Cairo, pre lienc. care au efectuat raiduri locale. Culturile ogricolo
In leqătură cu atitudinea pe care s-o adopte fată de şedintele Consiliului Coman asupra poziţiilor egiptene din China Nouă. acceptat demisia Iul Haralam- y
cererile autorilor răpirilor. Iniţial M inisterul de Inter regiunea Canalului de Suez, bos Hassabis. şeful poliţiei ou fost în coa mai mare
damentului Revoluţiei din Li \ parte distruse. Numai in
ne a difuzat o declaraţie în care susţinea cil In contor- precîzind că doi piloli au fost cipriote — s-a anunţai, oficial
bia. Moanier El Ciedafi. a so 0 + 0 statul australian Oueens-
milate cu prevederile C on stilutief puterea executivă luaţi prizonieri. Un purtător de Secretarul qpneral al O r la Nicosia. Hassabis a io<u anul y
sit la Bagdad, iar ulterior la lor.d ou pierit din cauza
nu are capacitatea de a negocia cu organizaţia ..Tupa cuvînt al armatei israeliene, ganizaţiei Unităţii Africane, 'recLt ţinta a două tentative
maros" condiţiile eliberării captivilor. Declaraţia pre Damasc. Observatorii politici rplatează aqentia France Pre.s- Dlallo Telll, a sosit la Cairo de asasinai, fiind qrav rănit y secelei 2 milioane de oî.
ciza că acceptarea cererii ar reprezenta o violare a relevă faptul că întrevederile se. a anunţai, pierderea unui pentru o vizită de trei zile. In urma unuia din aceste a *
leqii supreme potrivit căreia numai instanţele juridice dintre Gedafi si şefii statelor avion In cursul raidurilor. Tn capitala egipteană, eţ va tentate, atribuite organizaţiei i
au dreptul de a dispune eliberarea deţinuţilor, adăuqînd avea convorbiri cu oficia li clandestine de extremă dreap t URAGANUL „CELIA"
în plus că persoanele a căror eliberare a iosl cerută de tăţile R.A.U. în legătură cu tă Froniul naţional.
răpitori nu pot fi trecute In categoria de ..deţinuţi po probleme politice şl economi Re de altă parte preşedin y Uraganul „C elia", care
litici". deoarece orqanizatia ..Tupamaros" nu este re ce majore ale continentului tele Ciprului o numit pe fos y S-a format duminică in
cunoscută oficial drept o ..lortă politică". african. tul ministru al agriculturii. y regiuneo G r’lului Mexic,
Goorge Tomhozos. în funrtia o atins luni dimineaţa
Declaraţia M inisterului de Interne al Uruquavului a
fost urmată imediat dc o declaraţie a M inisterului de O - ^ O subliniat imperfecţiunea teh dc şef al serviciilor de secu * coastele statului Texas,
Externe brazilian prin care acosta îşi exprimă încrede Un purtător de cuvînt al nică si lipsa de sens a aces ritate. răspunzătoare direct indreptindu.se spre inte
rea că autorităţile din Uruquav vor respecta principiile M in iste ru lu i Afacerilor Exter tor măsuri costisitoare. După de paza soiului statului. * riorul Statelor Unite. Vi
dreptului internaţional . privind asiaurarea proteclîei ne al R.D. Vietnam a dat. pu cum se ştie, aceste opinii sini. teza violului atingea luni
diplom aţilor. blicităţii o declaraţie Sn care împărtăşite şi de numeroşi 0 ^ 0 \ dim ineaţa 185 km pe oră,
se arată că în ultim ele zile dar prognozele meteoro
La mai pulin de o oră după publicarea declaraţiei senatori, care examinează \ logice indicau creşterea
M in isterului de Interne, un purtător de cuvînţ al M i avioane americane, printre ca problema cheltuielilor nece Mai m ulţi lideri africani au *i. A utorităţile au luat
nisterului de Externe a pus sub semnul îndoielii con re aparate de tipul „6-52", au sitate dc dezvoltarea siste făcut luni declaraţii In faţa y
bombardat unele localităţi unul grup de lucru al Co y masuri speciale de prote
ţ i n u ţ i acesteia, arătînd că In dectaratia M inisterului mului „Saieqi-ard". jare o zonelor pe care le
de Interne „nu se poate spune că a fost cxprîmală nord-vietnameze, în timp ce misiei pentru drepturile omu y
baterii de artilerie, amplasa 0 + 0 lui a Organizaţiei N a ţiu n i va străbate uraganul ,.Ce-
expres si fără echivoc voinţa puterii executive" şi că
trebuie ..să se aştepte o dcci2Îe la nivelul politic cel te In partea sudică a zonei Ta Caracas s-au încheiat lu lor Unite care se află in ca y ¡■a", evacumd populat.o,
demilitarizate, au tras asupra crările prim ului Congres pitala Kenyel. Nairobi. Ast Mas.;,; soeciale sînt luate
mai in a ir . y
unor localităţi aflate In nor mondial consacrat dreptului fel Jackson Kambode. preşe şi pentru apărarea Cen
Aceasta suită de declaraţii contradictorii i-a deter dul acestei zone. lunclar. In documentele con dintele Frontului Unii, din A- y tu lu i spaţial de la Hous-
minai pe observatorii politici să considere că preşe
Guvernul R.D. Vietnamj se gresului a fost relevat faptul frîca dc sud-vesl (Namibia), a ţon aflot pe direcţia de
dintele Jorqc Pacheco Areco se află sub presiunile subliniază în declaraţie, con y înaintare a uraganului.
exercitate concomitent de M inisterul Afacerilor Exter că aproxim ativ 50 de milioane declarat că armata sud-afri-
damnă tn mod enerqîc aceste de ţărani din ţările Am ericii La cană o ucis 5 000 de persoj. \
ne, determinate de natura diplomatică delicată a cazu acţiuni întreprinse de aviaţia tine trăiesc în condiţii de nc, în cursul anului 1969 ca
lui si de M inisterul de Interne care preconizează o ati şf artileria americane şi cere mizerie şi înfometare. Cauza y CF.I MAI DE PREŢ
tudine dură pe plan intern. urmare a acţiunilor represive
ca S U .A . să pună capăt î- principală a acestei situaţii, îm potriva populaţiei băşti SINGE
Intre timp quvcrnul Statelor Unite a lansat luni un mediaf tuturor actelor de în au relevat in cuvtntărîle lor naşe. De asemenea a adău
apel Organizotîci ..Tupamaros" pentru a elibera din călcare a suveranităţii şl delegaţii la Congres, tşi are gat el, forţele sud-afrîcone au M uncitorul amerîcon
motive umanitare pe consilierul american. Purlălorul de securităţii R.D. Vielnam. rădăcinile în politica la tifu n arestat In această perioadă, y Joe Thomas din Detroît
cuvînt al Departamentului de Slat a precizat că diploma i
diarilor. care exploatează ne cinci mii de persoane. y in virstă de 54 de ani, este
tul american car,e a fost rănii In cursul răpirii necesită
0 + 0 milos ţărănimea şl se împo Jackson Kambode a propus posesorul cefuî mai de
în g rijiri .speciale care nu pot fi asiqurote în condiţiile y
Un purtător de cuvînt o- trivesc realizării reformelor ca în cursul viitoarei sesiuni Preţ.- singe din Statele
captivităţii. ftrial american a declarat la aqrare. Cît timp se va m enţi a A du nă rii Generale a O.N'.U. y Unite. |n singele său s-a
Tortele de politie si un ilă li m ililare speciale continuă Saîgon că efectivul trupelor ne o asemenea stare de lu să se facă un apel către loaic y identificat cea mai înaltă
cercetările întreprinse pe întregul teritoriu al tării pen S.U.A. aflate tn Vietnam ul de cruri. „boqalii vor deveni ţările membre ale O.N.U.. concentraţie, dep,stată
«Ud la 30 Iulie a.c. se ridica rruaî bogaţi Iar săracii mal penlru a se acorda asistentă y P'na m prezent, de a n ti
tru depistarea locului unde se află deţinuţi diplomaţii
la 406 700 oameni. Această săraci", a spus în şedinţa de materială lu p tă to rilo r pentru y corpi sangvini, extrem de
răpiţi. Vedere din capitala Norvegiei - Oslo, cu portul fi micile cifră nu cuprinde pe cel închidere a congresului pre libertate din Namibia. tari cunoscuţi sub nume
am barcaţiuni. y
le de specialitate de
y „Anti-Lewis fi". Acest»
y anticorpi sînt de fapt o
proteină aflafă de regulă
t m cantităţi neînsemnate
confruntaţi din nou cu jnomi-
vintelor „război comercial" de
Jncertiludinea )>crsistă a- Pieţei comune s-au sim ţit fm - siunea făcută acum doi ani. către preşedintele Statelor li y in sînge care are însă
i i tyra perspectivelor „râzboiu- plicit lezaţi pentru că cele Totodată însă, anumiţi con y Utilizări extrem de largi
iu comercial~ inleroccidentol, şase state vest-europene e x gresmeni — avizi să-şi spo nii e a avut o rezonanţă îngri m combaterea reacţiilor
dupil reuniunea dc ta Geneva portă anual în S.U.A. produse „Dezbaterile n-au agravat situaţia“ jorătoare... Rămine de văzut y negative in cazul transfu
rească propria popularitate —
in ce măsură amînarea adop
,i 'eprezentanlilor SU.A., Ja textile in valoare de 3 miliar susţin că nu numai piaţa a tării unei decizii la convorbi y gilor şi in cercetările de
poniei, Angliei $i Pieţei co de dolari; iar dacă fu S.U A mericană a textilelor trebuie rile cvadrîpartite de la G e genetică umană.
n e. Unica hoUirire ariopla- se declanşează primul resort să se bucure de protecţie, ci neva va veni. intr-adevăr, în
t .1 <a palatul „La Bocage", sc- protecţionist. atunci şl Furopa „utilă". Dar această apreciere este vulnerabilă din pricina convingă pe interlocutorii ja a mai multor produse. fn- sprijinul administraţiei re
RESTAURANT SUBMARIN
(Bul GATT (Acordul general occidentală a r avea destule nu se referă ta rezultatele inconsecvenţei: pe de o par ponezi asupra „ reslringeril vo cepfud ru încălţămintea, deri publicane. IN JAPONIA
■ ulm comerţ şi. larife iama- motive să se apere contra practice înregistrate în cursul te ea s-a pronunţat categoric luntare* a exporturilor către. vatele petr oii fere, sticla etc Pentru aprecierea dim ensiu
i'rj reportează problemele mă- afluxului de mărfuri, america celor două zile de tratative, ci pentru liberalizarea schimbu- Statele Unite. Cauzele sint ar avea nevoie de o piaţă cil n ilo r reale ale contradicţiilor
arilor protcrlintriste luate in ne oferite la preţuri dc con mai cu rînd la consecinţele ce se mult mai profunde ; în tim p u l mai închisă. Se profilează ast Primul restaurant sub
* usiderarc dc S.ILA. contra curenţă. In context, ar putea campaniei electorale din J968, fel jicrspectiva sumltră ca e x economice interoccidentale tre marin va fi inaugurat in
ii 1 >ortului de textile inponeze fi pus«! in discuţie şi achizi vor înregistra în viaţa politică candidaţii republicani au pro tinderea protecţionismului la buie să măsurăm distanta ca y curind în Japonia, în preaj
separă tratativele pentru
re
internă din Statele Unite. Ne
itniru siirşîtul lunii septem- ţionarea de întreprinderi vest- gociatorii americani au acum mis in statele sudice, unde se o gamă largă de produse să reducerea pe bază de recipro ma localităţii Kagoshima.
Dc fapt, In Genera nn rumpenc de către capitalul a ))Osibilitatea să arate membri Comentariul zilei află rea moi mare parte a alraţiă pentru SU.A. — (of in citate a tarifelor vamale purta Restaurantul esfe construit
■ o discutat numai despre co merican : iar aplicarea unor lor Camerei Reprezentanţilor industriei textile americane, sistemul mbulgărelui de ză pentru o primi 108 per-
tul cu produse textile, ci măsuri prolecţioniste pe acest şi. Senatului că dacă se vor ră vor opri penetraţia japo padă" — o veritabilă, poziţie te în urmă cu cîţiva ani şi cău ^ soane şi este dotat cu i
tările înfrigurate actuale (care
: mtc implicaţiile pc care In tărim in Europa occidentală grăbi să adopte o serie de mă neză. a cărei putere de eoncu- izolaţianistă din punct, de ve nu au fost încă încununate de i mense ferestre, prin care
' inrerea unor măsuri nrn- ar provoca daune cu mult mai. suri protecţioniste care sfl rilor comerciale, iar pe de altă renţă se bazează pe folosirea dere economic. Ipoteza a de succes) pentru evitarea unui consumatorii pot admira
* i 'ioniste le-ar atrage pentru mari exportatorilor americani stînjenească exportul mărfuri parte a admis eventualitatea miinii de lucru mai ieftine. venit otit de îngrijorătoare, război comercial. Cu o nuanţă nonoroma adinr.urilor de
* fi partenerii. Şi asa textilele de ca uitai. La urma urmelor. lor japoneze şi i'est-europene, conlingentării mărfurilor ja Or, după epuizarea metodelor incit preşedintele Nixon a in lingă insula Sakuraîîma.
* ou umflat ca un bulgăre Im/anta comercială America- pe piaţa americană, alunei poneze, dacă la Tokio nu se de convingere utilizate de ne tervenit direct in dispută, a- umoristică involuntară, un de . Restaurantul face parte
legat, care a ţinut să-şl păs
h râpa dă rare Se rostogoleşte F.urona occidentală înclină părţile lezate nu vor ezita să va consimţi la o restrtngere gociatorii americani, la Was- nunţînd public că t-a opune treze anonimatul, a declarat dintr-un complex in for-
un deal şi pinfl in rate ia sensibil in favoarea econom tei înfrunte partenerul american „voluntară" a exporturilor dc hingt.on se consideră că. n-ar dreptul, lui de veto oricărei după reuniunea dc la Geneva : \ de turn, denumit
r*rt 'porţii neaşteptate Dacă SI' A ci o răsturnare cu aju şi să-l lovească unde îl doare produse textile nipone pe piaţa mai fi rămas decît aplicarea Ic ai protecţioniste adoptate de „Dezbaterile n-ou agravat si \ „Turnul sim bolului" care
reprezentantul american a torul măsurilor administrative mai. tare. In felul acesta, re americană. Nu se poate, de unJii control riguros asupra Congres care ar dcjiăşi. sfera străpunge marea pină la
■ţinut, că SU A. ar ]>ulea ar fi cu niull mai slinienitoa- prezentanţii americani speră şi (pir. explica această incon importurilor de textile pro- textilelor. „Nu voi semna o a tuaţia", ceea ce reflectă că fie
l *it <oducc măsuri proiectionis- re pentru Statele Unite. .srt dea o mină dc ai\itor Ad secvenţă numai prin exa ren ite din Japonia. Să notăm semenea lege, a. declarat care se aşteaptă la un dezno- ^ o adincime de 48,5 metri.
1 r pentru a-i feri pe indus- Reprezentanţii americani an ministraţiei. Nixon In înfrun sperarea negociatorilor ameri că la alegerile „de la. jumăta R. Nixon, pentru că ea ax dămînt negativ, y
1 uşii. americani de concuren fost singurii care au calificat tarea cu Congresul. I^a acest cani. care n-au reuşit. în mai tea termenului", din noiem marca începutul unui război ZÂNEI FLOREA t — ------------------------------------------------
multe runde de tratative, să-i
comercial"
Pronjmţarea cu
brie 1970, repuhlicanii vor fi
ţa japoneză, reprezentanţii Intilnirea de la Geneva drept punct, poziţia administraţiei
Redacţia fi odm înlrtratlo ila ru lu i t Deva, Mr. Dr. Pelry G rota nr. 33. Telefoane i 12117 |l 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065