Page 17 - Drumul_socialismului_1970_08

virttn tH m m ifm frM ifrzttfM M rm tH ifrm n rH rrrttrtn im m H ftti"

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VA!
I

PAGINA A IV A !
X
Evoluţia crizei de guvern

\
din Italia
5 i
1
Convorbirile sovieto-
!
$ irakiene

Luptele din Vietnamul

de sud

Curier, Atlas i

e s e u 1 1■ i ii b i i i i m — — b u — t m w t t î i i
ANUL XXII. Nr. 4848 JOI 6 AUOUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

TELEX

Raportează îndeplinirea cincinalului

ÎNFIINŢAREA
In cinstea celei de-a 26-a aniversări o eliberării patriei, tăţii muncii şi eficienţei activităţii economice. Astfel, la SOCIETĂŢII DE
chimiştii de la Orâştie, colectivele Fabricii de produse FC. Orâştie, producţia de mase plastice este mai mare
| refractare Baru, întreprinderii de materiale de construcţii in acest an de 4,7 ori faţă de 1965 şi a crescut masiv MEDICINA VETERINARA
Bîrcea şi întreprinderii poligrafice Deva înscriu in cartea producţia de pigmenţi metalici. La Baru, acest cincinal
de onoare a muncii un remarcabil succes - îndeplinirea înseamnă îndeosebi sporirea considerabilă a producţiei A fost înfiinţată Socic
j şi depăşirea planului pe întregul cincinal la producţia de cărămizi refractare, asimilarea şi extinderea produc­ lateo de medicină veteri­
| globală industrială. Aceste realizări de prestigiu sint rodul ţiei de plăci termoizolante pentru oţelârii, iar la Bîrcea nară din Republica Socia­
! eforturilor statornice, susţinute ale colectivelor celor 4 în­ amplificarea producţiei de cărămizi diolit, vată minerală, listă România. Organiza­
treprinderi pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor blocuri din beton, cahle si alte materiale de construcţie. ţie ştiinţifică şi profesio­
j trosata de partid. nală a medicilor veteri­
Raportînd acest succes colectivele amintite sint hotârite nari şî a altor specialişti
Munca plină de abnegoţie, priceperea şi hărnicia oceş- să-şi înzecească eforturile şi să obţină pinâ la finele care lucrează in domeniul
| tor colective se concretizează in cincinalul actual In dez­ anului un spor de producţie globala industrială in va­
ştiinţelor veterinare, So­
voltarea şl modernizarea producţiei, creşterea productivi­ loare de peste 240 m ilioane lei. cietatea de medicină ve­
O noua halo de proporţii Impreşiononte se inolţă rapid la complexul laminoarelor do terinară îşi propune să
îndrume şî să promoveze
Io Hunedoara, grtiţie eforturilor |l priceperii constructorilor hu nedoreni.
munca ştiinţifică şi profe­
Sporuri de producţie pe seama 2000 apartamente sională o membrilor săi,
sprijinind astfel eforturile
Pe şantierele I.C.S.H. creşterii randamentelor depuse pentru dervoltarea
In contul refacerii date în folosinţă zootehniei in ţara noas­
tră.
i Deţinători do două ori con­ re productivitate în subteran, i ! Constructorii de obiective Valea Jiului al Trustului de j Societatea este org an i­
|
O nouă serie
de elevi,
Prin extinderea in­ I .10 de U J.lceu) rlln Vulcan, j fruntaş pe ramură, minerii din pentru îmbunătăţirea organi- j j : social-culturale din judeţul construcţii Deva, care au pre- j zată pe filiale judeţene,
: secutiv ai titlului de colectiv
zării producţiei şi a muncii.
iar conducerea şi coordo­
! 38 de la
Liceul Industrial
din Petroşani au Im brica t | | Poiana Ruscâi se străduiesc Ca urmare, productivitatea ; j nostru intensifică ritmul de dat minerilor şi altor salariaţi ! narea întregii activrlâţr
lucru pe şantiere pentru a exe-
din Vulcan, Petroşani, Lupenii
!
| ca in cinstea zilei de 23 Au­ muncii pe ansamblul I.M, Hu- \ j cuta şi pune la dispoziţia oa- şi Petiila 743 apartamente cu i va fi asigurată de un co­
haina de brigadier.
dustrializării—spre el vor continua munca În­ i gust şi a Zilei minerului să 7 Juni ale anului cu 1,7 (a [ j menilor muncii un nUmăr diferite grade de confort. torizilor adunării genera­
mitet executiv pe baza ho-
nedoara a sporit in primele i
Timp de d o u i s ip lim in l,
înălţimea
j fie la
sarcinilor
In cinstea marii sărbători
I sporit de locuinţe, Datorită
cepută o d a ţi cu primele i de plan şi angajamentelor sută faţă de prevederi, fiind ! | eforturilor depuse de la în- naţionale de la 23 August, i le.
j osumate in întrecere. Calea mai mare cu aproape 1 700 I
In cursul lunilor urm ă­
iile ale vacanţei pe şantie­ ; principală prin care se rea- lei pe salariat faţă de a- ! i cepului anului şi pinâ acum, constructorii de pe toate şan- j toare vor avea foc în­
o înaltă productivi­ tineretului, lucrind cu entu­ \ lizeazâ acest scop este creş- ceeaşi perioada a anului j : în oraşele şi centrele munci­ tierele de locuinţe ¡şi con- j rinari, alegerea consiliilor
rele de m u n ci p a trio tic i ale
scrieri ale medicilor vete­
centrează
eforturile pentru j
toreşti ale judeţului s-au dat
! terea
productivităţii muncii.
primelor z.lle de
ziasmul
j şantier la fabrica de c i r i - | Pentru aceasta, la minele trecut. Pe această bază, co- j în folosinţă aproape 2 000 accelerarea execuţiei şi crea- i do conducere ale filia le ­
lectivul întreprinderii a obţi- ;
condiţiilor ca j
rea tuturor
i mlzi de la Prlcaz. i Ghelar şi Teliuc se acţio- nut o producţie suplimentară ; apartamente, Cele mai bune pinâ la (inele anului să se ; lor judeţene şî a delega-
tate a muncii care-l Indeam ni la o mun- j ; canizării şi metodelor de m a­ in valoare de 2,6 milioane lei. realizări le-au ob(înut colec­ predea încă 2 350 aparta- \ ! t'flor la Conferinţa naţio-
: neaiâ pentru extinderea me­
Refacerea — iată deviza
nolă pentru alegerea con­
tivele
grupului de şantiere
mente.
c i susţinuţi, d ă r u i ţi i siliului de conducere al
societăţii.
D e /voi lin d propria experienţa acumulai» nlnR CEA MAI MARE
acum harnicii constructor! hunedoreni se afirmă şî in a- în toate şcolile afectate de inundaţii BALASTIERA DIN TARA
• c m ultim an al actualului cincinal cu succese meritorii.
Aş« cum s-a arătat la recenta adunare qenerală a re­ La Mâtâsaru, în jude­
prezentanţilor salariaţilor din întreprindere principalii ţul Dîmboviţa, a introt în
indicatori ai planului pe primul semestru au fost reali- Elevii vor fi prim iţi exploatare una dintre
?ali si depăşiţi, faot care s-a concretizai în scurtarea cele mai mari balastiere
termenelor de execuţie la o serie de obiective, printre
din ţară, cu o capacitate
• are f io u r c a z ă şi noua fabrică de oxigen de la combi­ anuală de 1 100 000 mc.
natul siderurgic. Despre eficienta muncii depuse pentru Se vor extrage, de a­
îndeplinirea sarcinilor stabilite vorbeşte cu prisosinţă semenea, nisipuri pentru
laplul că In cele 6 luni s-au realizat beneficii peste cu porţile larg deschise tencuieli si alte sorturi de
plan. în valoare de aproape M milioane de lei. ale
materiale destinate con­
căror surse de bază sint creşterea productivităţii m un­ strucţiilor industriale.
cii si reducerea preţului de cost. In activilatea de refacere a ample, eşalonate pe o perioadă
Sv.blîniind succesele dobîndile de constructori, localităţilor judeţului nostru, de timp mal îndelunqată. TRAOERFA IA SORŢI
darea de seamă prezentată de tov. Gh. Mold preşedin­ afectate de Inundaţiile din lu­ — V i rog, tovarăşe Inspec­
tele com iletulul de direcţie, cît şl opiniile exprimate nile mai-iiinje, un loc im por­ tor general, să am intiţi citeva A JOCURILOR DIN CUPA
1n discuţiile purtate tn adunare au insistai în mori fi­ tant 11 ocupă şt reconstrucţia dintre acestea şl stadiul ac­ EUROPEANA A
resc asupra principalelor probleme care trebuie re- un ităţilor şcolare, Pentru a a­ tual al lucrărilor. TIRGURILOR LA FOTBAL
zolvale cu mal multă eficientă sl competentă în acesl lla eficienţa măsurilor luate şi — In această situaţie s-au
somcslru şj fn v iito ru l cincinal. Axa orincipală a dez­ sprijin ul prim it pentru ca aces­ qăsit mai multe unităţi şcolare Comitelui executiv al
baterilor a fost $1 de această dată căutarea căilor Den- te unităţi să-şi reînceapă acti­ din localităţile Deva, lila. Pie­ Cupei europene o tirgu-
tru creşterea productivităţii muncii. Pe această linie, vitatea In condiţii optime, tros, M intia. Bejan. Gelmar, r<’lor la fotbal, întrunit Io
s-au obţinut succese importante tn ultim ii ani. dar ne­ ne-am adresat tovarăşului pro­ Foit, A u re l Vlaicu şi altele. Luxemburg in nrezento
cesităţile impun mal mult. In acest semestru producti­ fesor Iile Avram, Inspector ge­ Pentru refacerea !lor şi asigu­ preşedintelui F.I.F.A., Stan­
vitatea muncii trebuie să crească cel puţin cu 6 la neral al Inspectoratului şco­ rarea condiţiilor de reluare a
sulă fată de primul semestru, Iar tn anul 1971 va ln- lar judeţean Hunedoara, care activităţii didactice cit mai re­ ley Rous, a stabilit siste­
mul de disputare a com-
rcqislra o creştere de 5 la sută fată de anul în curs. ne-a relatat : pede, la indicaţia Comanda­ Măiestria profesională, hărnicia, abnegaţia şi înalta conştiinţă muncitorească sint petiţiej şi a procedat Io
Conturinri ctteva probleme de actualitate rare stau — Apele revărsate ale M u re ­ mentului judeţean pentru apă­ cablaţi care definesc remarcabila personalitate a minerului şef de brigadă Aure) Cristea unul
In fata constructorilor, inq. Mircea Rîrsan suqera jdeea şului şi ale altor rlu rî au afec­ rare Îm potriva inundaţiilor, a­ din veteranii mine] Aninoasa. tragerea la sorti pentru
să se acorde mal multă atenţie bunpi orqanizări a tat şi o serie de şcoli din ju­ ceste unităţi şcolare au fost In foto : Aurel Cristea, alături de ciţiva ortaci cu care ie pregăteşte de intrare in aba- editîa 1970-1971.
muncii pe şantierele dîn Caransebeş. Alba lulia şi deţ. A va riile pricinuite au fost date sub ..tutelă*, ca să spun t0J‘ Foto : V. ONOIU Cele două echipe romă-
Aiuri unde mai există înră deficiente. de natmă diferită unele din aşa unor întreprinderi eoo- "« îţi înscrise la această
Universitatea
sint
cupă
T. STANESCU ele, prin eforturile su.stînule
ale tuturor factorilor, au putut MIRCEA NEAGU Craîova si Dinamo Bucu­
fi remediate )a scurt timp pu- reşti. Fchina craiovennă
lînd să-şi reia activitatea in va îucn in nnmul tur fnri-
(Continuare in -pog. ■ Z *°l Zile decisive pentru terminarea secerişului
condiţii normale. Altele însă mul meci pe »eren nro-
mai qrav avariate au necesitat (Continuaré in pag., o X-o) orîu) cu fo rm a la moqhîo-
efectuarea unor ¡lucrări mai ră Doszn Pec*. Dînamn
Strtngerea recoltei de pă- jele nu sint folosite la întrea­ derl Irecuperabile. evitarea Bucureşti (prîmu1 meci. de
ioase continuă să deţină locul ga capacitate. Spre exemplu, pagubelor necesitind mobiliza­ asemenea, ne teren pro-
principal pe agenda coopera­ deşi la cooperativa agricolă din rea masivă a torţelor la trans­ oriu» va «n*îIn* formaţia
to rilo r şl mecanizatorilor. In- Orăştie se pulea ca secerişul portul şl Ireieratul recoltei. Pooîr din Solonic.
A Z I , Î N I N T E R I O R U L Z I A R U L U I lenslllclndu-şl eforturile, In să Ilc terminat cu două zile in Tolal nesatisfăcâloare este Meciurile din orimuf tu»
ultimele zile tot mai multe u-
cele
urmă. o zi Întreagă
6
nltăţl au încheiat secerişul. combine au stat ja marginea slluaţia arâlurilor şl însămin- se vor juca între t şi 30
Din
ţărli cu ltu rilo r succesive.
Printre acestea se atlă C.A.P. lanului din vina şefului sec­ septembrie, tă ie de fina­
A 100 ha planiiicate. la C.A.P.
Foit, Totla, Petrenl, Timp«, ţiei de mecanizare, Inginerul Jeledlnţi, pînă ieri, nu s-a a­ lă între 1 octombrie şi 4
In pagina a Ii-a Pagina a IlI-a Spini, Deva ş. a. Astfel, s-a Ion Roraoşan. De asemenea, rat şl nu s-a insăminţal nici noiembrie, 8-lede finală
creat posibilitatea ca m ijloace­ recoltatul se desfăşoară mult un hectar (?). Aproape Identic
le mecanizate să fie dirijate la prea anevoios In cadrul co­ stau lucrurile la cooperativele între 5 noiembrie şi 31 de­
cooperativele agricole rămase operativelor agricole din Ceoa- cembrie etc.
Cerinţa recuperării restanţelor De la c itito ri la redacţie, tn urmă cu recoltatul. glu, Ocollşu Mic, Unirea, To- aqricole din Ocollşu Mic, Plş- La actuala ediţie a
chlnţl, Romoşel şi afiele.
Ca
Pe total judeţ. In cooperati­
este munca intensă, efortul vele aqricole mal trebuie strln- teşt| ele. înlăturarea pierd eri­ urmare, realizările de ansam­ cupei participă 64 de e­
lor din producţie
Impune ca
blu la ¡nsăminţarea culturilor
chipe.
să insă producţia de pe circa
preşedinţii şl Inginerii din u-
duble nu depăşesc 40 de pro­
întregului colectiv de la red acţie la c itito ri 2 000 ha, sarcină ce poate ft nităţilc respective să asigure cente f Exemplul cooperativei COMPETIŢIA
realizată pînă la sfirşltul aces­
loloslrca cu
ma­
randament
aqricole din Orăştie. unde cul­
tei săptămtnl, Din păcate se xim, din zori şl pfnă-n noap­ turile succesive ocupă o su­ CICLISTA „CUPA
tntîlnesc şl situaţii cind utila* te. a torţelor şl mijloacelor e- prafaţă de 100 ha, demonstrea­ VOINŢA"
xlstente. ză cu prisosinţă că printr-o
Pe fluxul lucrărilor Ia sece­ preocupare asiduă prevederile Cea de-a 1S-a ediţie a
riş se tntîlnesc şl alte neajun­ planului pot II îndeplinite In­ tradiţionalei competiţii
Generaţia Văii Jiului, care teriale, taluza pămtnt. trans­ suri care necesită să fie grab­ tegral.
şi-a trăit adolescenta sau t i ­ porta cărămidă, aproviziona nic liclildale. Decalajul de pe­ Terminarea qiahniră a se­ cicliste „Cupa Voinţa" se
nereţea in vremea cind pe cu apă.,.' — au spus. Şi vor­ ste 30 procenlc creat Intre re­ cerişului, treierişului, ară tu ri­ va desfăşura anul acesta
şantierul Bum beşti— Livezeni. ba le-a fost faptă. De la 22 coltat şî Irelerlş reflectă o lor ş| (nsămînţârilor în mirişte intre Î8 şi 21 august pe
zorile se năşteau fn cfnt de iunie s-au perindat trei serii preocupare nesatlsfăcătoarr, este posibilă numai prin e fo r­ un traseu de circa 490 km
hrirjadier, reeditează, azi, de elevi pe la liceul in con­ pentru utilizarea din plin a ba­ turi susţinute ale organizaţi­ împărţit în 5 etape. In a ­
epopeea de acum două de­ strucţie. Cite patru clase de tozelor şt combinelor. Ia ilor de partid, ale conduceri­
cerni şi mai bine Reeditea­ sportive, alei, acostamente într-o lucrare ce croieşte ferat greul fn zona optimis­ şcolari de fiecare dată L-am C.A.P. M ărlineştl, Deva, Jele- lor de unilăţl, consiliilor popu­ fora celor mai buni rutieri
ză e un fel de-a spune, pen­ e scrisă de mina harnică a drum spre împlinirea unul mului tineresc, a entuzias­ întrebat pe maistrul Victor dlnţi, Dineu Mic — să amintim lare şl organelor aqricole ju ­ români, la cursă vor lua
tru că cei ce scriu noua carte acelora ce au virsta tinereţii. vechi deziderat al tinerilor mului. Vacanţa fn haine de Voicu. care răspunde de a­ doar cflcva unltătl — produc­ deţene pentru orqanlzarea |u- parte şi echipe de ciclişti
a muncii patriotice sint fiii Ciţi liceeni şi studenţi nu din Petroşani : construirea lucru le-a verificat polenţele ceastă lucrare din partea ţia de qrlu de pe cltc 40-180 dlcloasă a muncii şl folosirea dm Italia, Bulgaria, Po­
foştilor brigadieri care au şi-au îmbrăcat, in această va­ muncii fizice, ie-a dăruit sa­ şantierului l Petroşani al ha se atlă Încă pe cimp tn deplină a potenţialului uman
umanizat sălbatica privelişte canţă de vară, haina de lu­ tisfacţii, i-a ridicat în ochii Grupului II construcţii Va­ snopi In caz de schimbare a şl material existent In fleca­ lonia şî R.F. a Germoniei,
a defileului Jiului, croindu-i cru ! Ciţi nu au mlndria de semenilor lor. Au fost şi mai lea Jiului, despre aportul vremii se pol produce pler- lată ordinea etapelor ;
trainică punte de fier. Noua a se şti părtaşi la noile fru­ Efigii tinereşti sint încă şi liceeni care au liceenilor re unitate agricolă 18 august, etapa t Bra­
edifie a şantierelor muncii museţi ale Văii. şi nu numai îmbrăcat salopeta in această — Am avut clase de elevi,
patriotice e lipsită, poate, de ale ei ! Pentru că irezistibila în cronica muncii recreaţie a verii. Se pot ca cele conduse de tovarăşul şov - Făgăraş - Braşov
întreg acel entuziasm carac­ chemare a muncii i-n atras mîndri cu ei foştii brigadieri profesor Cerchez şi tovarăşa (124,800 kmt ; 19 august,
teristic anilor de început. peste tot unde era nevoie de patriotice de acum două decenii şi mai nrofesoară Ştefan. cărora etapa o 2-n Braşov — Ru­
Pe şantierele de azi se aude braţe tinereşti. Studenţii au bine Reeditează. Ia dimen­ le-am pufut încredinţa lu­ | Obligaţiile contractuale pea - Braşov (122 km) ;
mai puţin entuziastul semnat act de fructuoasă siuni mai puţin spectacu­ crări de săpături. dislocări
„Hei, rup !" şi. totuşi, tn cro­ prezenţă la prăşilul porum­ loase. activitatea ronstmeto- de pămtnt. umpluturi de pă- 20 august, etapa a 3-a
nica muncii patriotice, ti­ bului pe hotarele de la Stntă- complexului sportiv pe dea­ ri/or de atunci. Cei din cla­ mint la drumul de acces, pe j achitate integral Braşov - Poiana Braşov
nereţea tşi bate d u ra b ilă efi­ măna-Orlea, la lucrările de lul. Institutului de mine. S-au sele. a IX-a. a X-a, şj a Xl-a. care le-au executat cu ma­ (13 km contra timp in­
gie. întreţinere a c\ilturilor de la întrecut in hărnicie, la defri­ nle l.iceului din Petroşani ximă răspundere. N-am de- Uotor.16 o po Oul ui itib ilo n ţio l ol m «<onijo1orilo» Roman Dam ian dividual) şi etapa a 4-a
Cu energia lor fără L nilă, I A.S. Orăştie Mulţi dintre şarea terenului, şi-au dovedit au aflat cri se pregăteşte pen­ rit cuvinie de laudă la adre­ fi N 'to lo t Stoica, piecum ol cooperatorilor O livia Ştire, llv ia
Nonciu, Bolog lonco fi G heorghifa Sutiu, Io C A R . Bâcia tliin g a -
rn marile lor posibilităţi su­ ei au rămas la Petroşani Au prezenţa ocfîcd la scoaterea tru ei un nou loc.nl de şcoa­ sa acestor elevi şi a profe- r«o recoltei de p c io a ia do pe cele 115 ho cultivate i-o term inal Braşov - Tg. Secuiesc -
fleteşti, tinerii Văii Jiului a- îmbrăcat salopeta acolo în din apele Jieţului şi la trans­ lă, intr-un pitoresc cadru de LUClA LICIU Io lim p. In prerent întreaga recolto i# 0II6 înm agotm oio, ceoa co Braşov (112,400 km) ; 21
daună mereu noi culori, la preajma impunătoarelor con­ pe malul pinului Slătinara. oferâ cooperatorilor p o iib ilila le a tâ -fi ro ncontroic eforturile la eie- ougust etopa a 5 a Bro-
portretul urba i al aşezări­ strucţii ale Instituitului de mi­ portul a peste 200 tone de Şi au hotărit să dea o mrnd | culoroa a ilo r lucrări agricole de ie ion . şov — Rucâr — Braşov
Paralel cu rt/ingerco recoltei, conducerea u n ilo ţii nu a n e g lija i
lor. Biografia spaţiilor de ne, unde s-a ‘ eschis un nou piatră de rin. Au muncit de ajutor constructorilor. „La nici onorarea o b lig a ţiilo r contractuale Ca dovodă, i-o tia n rp o ria l (117,200 km).
Io bora de recep|ie in lre ag o cantitate de produie dalOrotă pentru
verdeaţă, a noilor parcuri, şantier. mult. Cu dăruire. Le-a fost activităţi calificate nu ne an­ (Continuo» în pog. a 2-q) lu crâ tile efectuata de I.M .A., precum r uium ul aferent producţiei
senare, zone verzi, complexe l-au deschis. Au debutat greu ? Poate. Dar au trans­ gajăm, dar jmtem stivui ma- re a lita te . .