Page 18 - Drumul_socialismului_1970_08

mma
- — • - I n M W M m H M v m ■ i
? DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4846 % JCI 6 AUGUST 1970

CERINŢA RECUPERĂRII

i
RESTANŢELOR ESTE MUNCA

INTENSA, EFORTUL ÎNTREGULUI

COLECTIV tea plnâ Ia termenul scadent sîmbăla. după terminarea pro-
tolodală
reclamă
menţi­
nerea în funcţiune şi exploata­
qramului de lucru, mecanicii
re
de casare a utilajelor mai să - efectueze în ateliere revizia DRAGĂ !
mecanismelor pentru a puica
vechi. ii folosite, fără surprize, in
La finele prim ului semestru de favorabilă din aceste zile — Mai există şi un alt fe­ cursul săptăminii următoare.
Unifalea de exploatare a lem­ mi va dăinui prea mult. lată nomen — declară inq. Ion Inq. Nicolae Bădlcâ, directorul De moi bine de un »«col gara Slmeria «st« consacrată ca unul din principalele no-
nului Petroşani raporta o neln- de ce o discuţie pe această Bu liga, şeful serviciului me­ unităţii, a apreciat această su- duri feroviare ale ţârii. Folo : P. MIRON
V o d ilt* ««taţi d acic* ou IrojCri».
deplinire a producţiei plani' temă cu cadre de conducere canizare. Unii conducători ai qeslie afirm ind că se va tre­ „F tum oau) adorm ita* |l-o m ljco t
ficat© de 18 700 mc buşteni, Şi muncitori ni s-a părut im ­ proceselor de producţie nu ce cit mai curînd la maleria- g«nela |l ridica t m a le ttv o i din
130 mc lemn de mină, 850 mc portantă şi utilă. posedă cunoştinţe suficiente lizarea ei. •omnu-l ml lanar. Zeci de g la iu ri
e rlila lln e , co unda livo a ralo r ră tă ­
lemn pentru celuloză, peste Cum era şi de aşteptat despre mecanismele cu care Ne-am referit pe larg la me­ cite In adlncul codrilor da brad, au
2 000 mc lemn pentru con­ mulţi s-au referit la rolul ce se lucrează. De aceea, consi­ canizare pentru că ei îi re v i­ înaltă productivitate lib u c n lt r>slplnd liniştea sing u ră tă ­
strucţii si alte clteva sorti­ revine mecanizării folosirii der foarte necesară Iniţierea ne o importanţă capitală. E- ţilo r. D in slincă In itlncă, din deal
În deal, ecoul a d u i vestea sosirii
mente destinate exportului. intensive a maşinilor şi u ti­ unor cursuri penlru împrospă­ xisiă însă şi alte căi de recu­ co p iilo r. Şl, da mol bina da o lu­
N u ne propunem acum să lajelor din dotare. Situaţia ac­ tarea cunoştinţelor tu-turor perare a restanţelor. N ereall- tive de constructori să poată sorilor lor Pentru aportul nă, de cind )l-ou o lln lo t m lilă te ile
evidenţiem im plicaţiile econo­ tuală nu oferă motive de sa­ maiştrilor, şefilor de parchete zările au provenit uneori din executa în totalitate diverse lor, care a întrecut aşteptă­ co rlu rllo g in d in d u -io Io vite jia stră-
mice ale acestui bilanţ nefa­ tisfacţie. La fierăsu aiele me­ şi sectoare. cauza unor neqlijenţe şi e­ (Urmare din pag. 1) obiective. rile, tn ttltima zi de lucru pe m o jllor, p io n ie rii din Sibiu |l de
vorabil. Vrem doar să arătam canice, planul de mecanizare O asemenea cerinţă se im ­ rori. Unele cantităţi din s o rti­ De fapt. în «ceste domenii şantier i-am lăsat liberi. Me­ pa p la iu ri hunodorene s-ou străduit
ecoului.
spusele
să nu d e im ln tă
că dacă In tim pul prim ăverii a fost realizat doar în pro­ pune cu allt mai mult cu cît mentele la care s-au înregis­ e nevoie de unele Intervenţii. ritau ! S-ou o vln lo t In întunecimea p ă d u ri­
sl la începutul verii unitatea porţie de 95 la sută. la trac­ parcul de maşini se extinde şl trat restante au fost produse — După părerea mea — spu­ Şi In ultima vreme s-a observat „Meritau!“ Frximos sunau lor, ou ascultat susurul H urllor da
a avut unele dificultăţi pro­ toarele cu troliu — 68 la sută. diversifică mereu cresclnd în în afara normelor calitative, nea Tudor Polifronîe, şeful u* că nu există încă o corelare cuvintele rostite de omul care munte |l s-au în tă rit In opo lor pu­
Au bătut Ic p o rţile Istoriei |l
ră
vocate de calamităţile natu­ Nici parcul auto n-a fost u­ acelaşi ritm şi qradul de me­ fiind ulterior refuzate de be­ nei brigăzi de zidari — e ab­ raţională ln lr« mecanizare* Iu*- avea nevoie de sprijin, a acestea II s-au deschis.
rale. scadenta pentru recupe­ tilizat la capacitatea maximă. canizare a lucrărilor. neficiari- Pentru îndeplinirea solut necesar să ne ocupăm crărilor de excavaţii $1 cele de primit acest sprijin. Aşadar C lntecela fl Jocurile los vesele
rarea restantelor a sosit de La Clmpul M ielului, Valea M o ­ Pentru menţinerea u tila je ­ planului sorlimenlal se impune mai mult de extinderea meca­ au făcut carul mol albastru, codrii
m ult­ rii şi Bula lipsesc maşinile lor In permanentă stare de şi o sortare corespunzătoare nizării. Ar ii bine să Intro­ transport. Iar unele utilaje de tinerii se străduiesc să nu-şl mal vo a l, brasil mal p orfum atl, o ­
pele
N atura fl-a
surlxătoara.
mol
Argum ente pentru a Justi­ pentru transport, sectorul Lo- funcţionare, trebuie să se res­ chiar In depozitele intermedia­ ducem o pompă penlru mecani­ mare productivitate nu se fo­ dezmintă predecesorii. Pro­ deschis larg braţe le fl 1-« prim it.
fica situaţia actuală se pot nea duce lipsa buldozerelor. pecte riquros graficele de re­ re, urmînd ca în depozitul fi­ zarea lu crărilor de tencuieli. losesc raţional. Pe fondul ex­ fesorul Vasile Văcaru, secre­ 2 ila le au trecut ca a pe le de mun­
perienţei pozitive au apărut şl
qâsî, dar nu de argumente este Pentru o utilizare cît mal ra ­ vizii şi reparaţii. Acestea s-au nal să se facă sortarea defi­ Observ, de asemenea, că sînt unele carenţe privind organi­ tar cu probleme de şcoli la te, ropetl fl frem ătătoore.
Comitetul municipal Petro­
Peste co piii cere clntă, e m oţio n a ţi pi-
acum nevoie. Problema care ţională este necesar să se ana­ efectuat accidental, cu mari nitivă. o serie de utilaje mari pe care şani al U.T.C., avea notate nă la lacrim i, cerul 1m pră;tle lecrl-
se pune este ce trebuie între­ lizeze la nivelul fiecărui par­ intîrzieri şi la un slab nivel Nu mai vorbim, apoi. de­ nu le folosim aşa cum trebuie. zarea muncii. Aşa cum s-a sub­ multe cifre. Cifre realizate m ile d e sp ă rţirii. Lacrim i fl lim b a te de
vor întoarce ocasă
prins pentru recuperarea cît chet, posibilităţile de ampla­ calitativ. Vorbind de încadra­ spre Importanta întreţinerii în In plus nici acţiunea de rid i­ liniat la adunare, acordul glo­ de elevi in această vacantă : m ulţum ire. Se m ulte o m ln tlrl, cu
m ulte,
cu
mai grabnică a restantelor, sare $i utilizare raţională a rea in qrafice se cere rezol­ bune condiţiuni a căilor de care a calificării nu se desfă­ bal s-a extins tn mică măsură diplom e, cu ecusoonelo taberei Im ­
ştiut fiind că vremea extrem mijloacelor mecanice. Reallta- vată şl o altă problema adia­ acces. In privinţa amenajării şoară la nivelul cerinţelor ac­ Iar o parte însemnată dlntr« prim ó la adine pe braţe, pe piept,
centă — aceea a pieselor de de drum uri noi s-au obţinut tuale. oamenii care lucrează în acord in dreptul In im ii, care nlelclnd peo-
te nu s-a sbătut o fo . goto să lasă,
schimb. Se discută de mult unele rezultate, dar continuă D p fapt, într-un îel sau altu l. nu-şl realizează normele. EFIGII sfl rim ln ă «Ici, In preo|m o volte­
despre absenta lor dar mă­ să existe încă drum uri cala­ toţi v o rb ito rii s-au referit la Această remarcă trebuie să lor itră m o te fll.
suri eficiente n-au fost încă mitate care n-au fost încă re­ aspectele de care depinde creş­ constituie un semnal în ve­ Sa Im port m ulte diplom e pentru
luate. Lipsesc cronic pinze de făcute (Gîrbova. Valea Seacă. terea productivităţii muncii. derea dezvoltării preocupărilor arheologi de frunte, penlru roche-
rodloom atorl,
epleul-
tlftl,
pentru
gatere, rulmenţi, diverse pie­ Polatişte etc). Ele sînt puse In Tovarăşul loja Frânase şeful pentru valorificare* mal e fi­ lo ri. g lm n o jll, înotători, fo tb a llftl,
se penlru tr ol i i şi funiculare, circulaţie provizoriu, amenin- şantierului montai Instalaţii I!, cientă a unor rezerve Interne. fo h ljll, tu rlfll, buni gospodorl ate.
recepţionat
a fost
Probabil
anvelope penlru tractoare ţînd ca. ta o nouă descleşlare deja. Planul de măsuri, boqat i i m s i i In to n u rllo vibrante ala „T ric o lo ­
chiar şi obişnuitele tapine şi a stihiilor naturii, să nu mai a propus comitetului de di­ ru lu i*, d ra p e lu l, care a flu tu ra t do­
posta micul p a ro d ii
uă săptăm inl
topoare, unelte tradiţionale ale poată fi utilizate. recţie să fa măsuri mai hotâ- şl concret, rezervă prim ul ca­ copilăresc, este predat tovarăfulul
m un citorilor forestieri. Repar­ In fata colectivului U. E. L. rlte pentru extinderea acordu­ pitol măsurilor necesare pen­ Gheorghe Popovici, membru o l Con­
tiţiile primite de la C.E.I.L. Petroşani se ridică probleme lui qlobal, metodă care sf-a do­ „La construcţia de drumuri, siliu lu i Judeţean c l orgonlzaţlel
pio n ierilor.
Deva au fost cu mult sub ne­ dificile dar rezolvabile. înde­ vedit pe deplin eficienţa. Re- tru creşterea pro ductivităţii elevi ai grupurilor şcolare C it de ropeda pot să sămtnă doar
plinirea planului la toţi Indi­ lulnd această Idee, Inq. Cornel muncii. El stabileşte obiective miniere din Petroşani şi
cesar. Crăciun de la şantierul elec­ Lupeni, de la Liceul Indus­ am in tiri voslltul „c lu b al dacilo r-,
catorii şi la toate sortimentele f>i Im p ro viiclu l dor atractivul
Pentru executarea la timp trebuie să constituie deviza de trotehnic, Îşi exprima chiar pă­ precise privind îmbunătăţirea trial din Petroşani au reali­ „ft/o n d ol dacilor*, fl cortul „ M a ­
şl la un înalt nivel calitativ a rerea că ar fl foarte util să se proiectării, Industrializarea pe zat lucrări care, pe cap de relui Urs*, fl cel ol „L e ilo r*, fi
căpelenie a muncitorilor, maiş­ strafnlcul „b ile i* , ori carnavalul în ­
reviziilor şl reparaţiilor, M fr- trilo r si înqinerilor. O altă recurgă la o reorganizare a scară mal largă a construcţi­ brigadier, an atins sume cins Io lum ina stelelor, o tocului do
cea Mosoiu. şeful parchetului alternativă nu există. întreprinderii în sensul de a se ilor, dezvoltarea mecanizării intre 40— 40 lei. Valoarea e­ tabâră fi o felinarelor I
conomiilor realizate la ac­ Acel motto copilăresc, dor pro­
Cîmpul M ielului, propunea ca AL. SANDULESCU crea condiţii ca anumite colec- etc. ţiunile de înfrumuseţare a fund, cu care se deschidă Jurnalul
oraşului, unde elevii liceului taberei de la Costeţtl „Sargedavo
‘70“ , va romlne m ult tim p Incrustat
industrial şl maiştrii crupu­ in sufletele co p iilo r ce au trecut po
lui şcolar minier s-au evi­ a ic i: „C lip e le de neuitat / Nu vor
reveni / Dar In am intire / Proaspete
denţiat in mod deosebit, se vor li I*
In şcolile afectate La fiecare punct de lucru — ridică la 550 000 lei'4. prolesorul Viorel M onolercu, va rd-
taberei,
com andantului
Chipul
Vorbesc cifrele ? Desigur,
în întrecere« pentru realizârî de prestigiu In eînstea ani­ Răsar din verdele scuarelor, sări des In visurile lor proaspete,
am intindu-le de unul din cel mai
versarii eliberării patriei de sub Jugul fascist, colectivul întreprin­ de inundaţii din florile rondurilor, din d ragi prieteni ol co p ilă rie i.
derii „Viscoxa® Lupenl depune strădanii deosebite pentru depă­ alinierea drumurilor, din Tabăro e ip e rim e n to lă o devenit
organizare temeinică, ritmuri accelerate din tot ce poartă amprenta ii liin d aici o dum inica însorită. O
şirea zilnică a sarcinilor de plan p0ţ0 . jg GHENA trupurile noilor construcţii, un model demn de reluat, flecare
(Urmore dm uaq I) mllnllor acelor tineri care spun lacrim ile greu de oscuns In
clipele d e sp ă rţirii, o spun cuvinte­
au preschimbat, pentru o le serijo cu cem ealo fie rbin te ti
n e jle a n ă a Inim ii co pilă re şti! „In
A rte ră principală a dru­ tenl, precum şl sistematizarea ore, motocompresoarele 2 000 vreme. zilele vacanţei in somn, oceiosi temeroH oi „Sorge-
nonilce din Judeţ care să e- de ore. Iar buldozerele 600 de zile-muncă. Prin ele tinerii dovei* au pornii pe calca visului
m urilor de fler ale ţă­ staliilor Merişor, Baru şi Pui.
iectueze operativ lucrările de ore. Faţă de această situaţie Văii Jiului fsi verifică temei­ in oceeaţi călătorie pe care, In do­
rii, calea ferată Slmeria — ultima avjnd termen de dare minico oceeo de neuitol au focul-o,
reparalll. se naşte întrebarea t în ce mă­ nicia drumului pe care merg,
Petroşani a Intrat în procesul în exploatare trim estrul IU. spiritul de răspundere pentru fiind poale unica din v¡o(o lor, căci
Astfel, la refacerea Liceului de dezvoltare şi modernizare, La multe obiective, lucrările sură mai poate fi vorba despre treburile obşteşti, cu dorinţa o dota in viaţa G rădiştea Munce-
lulu i sau Sorm iregetuso ţi se a ra ­
din Ilia, cel mai mult afectat urm lnd a fl electrificată In sini îu avans faţă de plan. folosirea intensivă şi extensi­ de a cnnsemna, (n cronica tă in toola splendoarea lor. Şi de
şi asigurarea
vă a utilaje lo r
De pe terenurile de inundalii, am prim it un spri­ v iito ru l apropiat. Sarcina de >a planului pe şantier este bună, pe această cale a sporului pro­ prezentă, mărturii care să o c e a iló unică si trebuie să p rofiţi
Dar. dacă situaţia realizării
executa aceste lucrări ce va ­
jin deosebit din parte* colec­
glndul
vrei co toată v!o<o
docâ
tivu lu i întreprinderii de con- lorează multe zeci de milioane pe loturi se observă o discor- du ctivităţii muncii ? nu ştirbească prestigiul şi lo -ţi l e dom inat do am iniireo e i” .
slrucliî siderurgice Hunedoara, de lei a revenit şantierului 17 Privind măsurile care se Im­ laxida brigadierilor ce au ILEANA LASCU
de fotbal şcoli ne-au sprijin it Centrala C.F.R. Petroşani- pun pentru înlăturarea lipsuri­ transfigurat, odinioară, săl­
refacerea
la
iar
celorlalte
lor existente. în scopul rea li­
Punctele de lucru, înşirate
batica privelişte a defileului
cărbunelui Petroşani, Pabrica ca o salbă de la Petroşani că­ Pe şantierul căii zării exemplare a sarcinilor de Jiului.
chimică Orăşlie şl Trustul Ju­ tre Simeria, vorbesc cu priso­ plan pe anul în curs, tovară­
Continuăm prezentarea .noutăţilor* $1 amănuntelor şul Nicolae Procop. inginerul
deţean de construcţii. Datorită sinţă de hărnicia şl priceperea ferate Simeria-
din programul de pregătire o echipelor divizionare C, cele şef al şantierului, ne-a decla­
sprijin ului prim it din partea o r­ constructorilor acestui şantier
core, prin promovarea formaţiei C F.R, Slmeria, au ajuns ganelor locale de partid şî de care în prim ul semestru din rat : „Fără îndoială, planul pe
la un număr de opt In Judeţul nostru $1 constituie o bună stat $J * întreprinderilor am in­ acest an. cu toate vitregiile Petroşani acest an va fi îndeplinit şi de­
bază de lantore o divizionarelor B, a promovării jucăto­ păşit la toţi indicatorii. Acest
tite, am reuşit ca, într-un In­ naturii, au reuşit să obţină
rilor pentru categoriile superioare. lucru se Impune cu a til mai
terval scurt de timp, să repu­ realizări m eritorii. Astfel, pla­
MINERUL TELIUC nem în activitate majoritatea nul valoric a fost îndeplinit danţă Îngrijorătoare Astfel, mult cu cit în 1971 sarcinile
şcolilor afectate. în proporţie de 101 la sută. patru din cele şase loturi ale vor creste faţă de anul curent
Echipa şi-a reluat antrenamentele pe dato de 14 — Ce unităţi şcolare se mal Iar productivitatea muncii a şantierului au rămas in p ri­ cu peste 65 la sută- In acest
Iulie o.c. sub îndrumorea ontrenorulul Gheorghe Gavena. află în acllvltalea constructo­ /ost cu 7 la sută mai mare mul semestru din acest an scop ne-am propus să insis­
In prezent, formotia se află într-un turneu de 10 zile în rilo r ? decit era planificat. De subli­ sub sarcinile de plan. L o tu ri­ tăm mal mult asupra îm bună­
judeţul Arad. unde susţine partide de ontrenoment cu La ora actuală se mal niat faptul că în această pe­ le Peştera Bolii si „Suprastruc­ tăţirii orqanîzăril muncii la
de
să
fiecare punct
lucru.
UT.A. (tineret-rezerve), Vooonul si C F.R In anul viilor află încă în reconstrucţie, rioadă s-a urm ărit asigurarea tură“ , cu depăşiri de 62 şi res- creăm p rintr-o cît mai ju d ici­
vor lipsi din echipă Pop sl Vălean, core ou optot pentru şcolile generale din Mintia, con diţiilor tehnlco-maleriale la pecllv 25 la sută. au acoperit oasă repartiţie a forţei de
Unirea Dej si. respectiv. Metalul Hunedoara. Lotul a fost Pietros. Gelmar şi nr. 2 din fiecare punct de lucru prin nerealizările lo tu rilo r Lainici. muncă şi utilajelor, posibilităţi
completat cu lacob $! Căpilno, promovaţi de la iunion. Deva, unde lucrările se qâ- a.slqurarea documentaţiei de Fabian, Bănită şl Livadia. Deşi
execuţie, aprovizionarea la optime de realizare a planului.
Peia (de Io C F.R. Arad), lordoche (Unireo Orşova) si sesc In stadiu avansat şl se unele justificări sînt plauzibi­ In acelaşi timp, ca o preocu­
Maicon (Chimia Tr. Măgurele). In sinul echipei domină vor termina rin ă la 1 septem­ timp cu materialele necesare, le considerăm că personalul pare zilnică a tuturor factori­
optimismul şi dorinţa ameliorării rezultatelor (1. VLA­ brie. In atenţia Inspectoratului dotarea cu utilaje, repartiza­ de conducere a acestor loturi lor de îndrumare şî control
DISLAV). şrolar judeţean a stat $1 p ro ­ rea forţei de muncă, asigura­ nu a acordat suficientă atenţie din cadrul şantierului, va fl
rea tuturor punctelor de lucru
ŞTIINŢA PETROŞANI blema reutilăriî şcolilor cu mo­ cu cadre tehnice competente. organizării locurilor de mun­ aprovizionarea cu cele necesa­
bilier. obiecte de Inventar, rlo- că. asigurării lucrărilor, con­ re a briqăzilor şl echipelor
Antrenomentele studenţilor. ţlnlnd cont de profilul tatea lor cu material didactic şi In aceeaşi ordine de Idei tre­ tin u ită ţii procesului de pro­ noastre".
buie menţionat faptul că. mal
„profesiei" jucătorilor, au fost reluate abia in 4 auqi/st o.c. cărţi pentru bibliotecile care au ducţie. Desigur, măsurile stabilite cu
Antrenorul, prof. Gheorghe lrimlo. ne-a anunţat pentru fost inundate. Valoarea sume­ ales In lrimestru! II, datorită V orbind de cauzele care au prilejul diferitelor analize, pre­
calam ităţilor naturale, colecti­
viitorul campionot următorul lot : Marincan, Berindei, Floco, lor alocate 1n acest scop se vul şantierului n-a precupeţii împiedicat buna desfăşurare a cum şi la recenta adunare a sa­
Băţos, Stefonescu, Tudor. izvernori. Zăvolas. Fantiu, Vor- ridică la circa 500 000 lei. Spri­ nimic pentru restabilirea cît activităţii trebuie să amintim la riaţilor îşi vor dovedi efici­
honic, Munleanu, Cuciulan — apărători, Tijmănoru Ştir, jinul efectiv prim it din partea mai grabnică a Iraficului fero­ si funcţionarea defectuoasă a enta numai dacă vor fi apli­
Cigmăian, Cu'da, Vlod —mijlocaşi, Boloneanu, Matei. stalului a creat ţoale po sib ili­ viar si instaurarea unei acti­ utilajelor pe şantier. Excava­ cate şi urm ările zilnic, astfel
Rotea, Irimia. Morcu, Tugeoru, Popovici. Făqaş, Tausch, Şte­ tăţile pentru ca unităţile şco­ toarele, de exemplu, faţă de
vităţi normale. ca desfăşurarea procesului de
fan Troion - inaintosi. Se remarcă în componenţa actualului lare din judeţul nostru sâ-şî In ce priveşte planul fizic al 6 619 ore progiam au funcţio­ Recunoscuţi pentru hărnicia lor in orele de munco, hune-
lot prezenţa a numeroşi jucători noi, promovaţi de Io poată începe activitatea In şantierului, acesta a fost înde­ nat In cele şase luni trecute producţie să fie îmbunătăţită dorenii sînt şi neîntrecuţi gospodari, iubitori de flori şi de fru­
echipa de iuniori — Ciamăion, Cu Ido, Vlod, Popovici so. plinit, recepţionîndu-se două doar 4 291 ore, betonierele au continuu. mos. Imaginea de faţă este elocventă in acest sens.
Cu acest lot îmbunătăţit, ontrenorul Inmie speră să re­ noul an şcolar In condiţiile ce­ Foto : V. ONOIU
cucerească poziţiile fruntaşe o'e echipei, să treocă uitării le mal bune. poduri — la Vulcan şl Bărbă- stat neluslillcat peste 3 000 de R. SELEJAN
slaba comportare din ultimul an. li urâm succes (S. BA-
LOl). á
MINERUL LUPENl A m făcut cunoştinţă cu mezi­
Exdivirionqra A ţi apoi B a luat cu asalt pregătirea nul formaţiei, Tiberiu Crăciun,
viitorului campionat încă din 10 iuhe o.c. Scopul principal Tinereţe, muncă elev în anul al doilea la şcoa­ Expoziţie filateli­
la profesională a C.S.H., re­
al meciurilor de ontrenoment îl constituie adoptarea Io crutat de către acelaşi instruc­
jocul pe teren străin, întrucît echipa nu beneficiază în că la Mamaia
tor, care a preqălit formaţia
primele cinci etape de avantoîul terenului propriu, a-
de dansuri populare a şcolii fa Mamaia s-a deschis o
ccstn fiind suspendat. S-a stabilit ca meciurile „acasă ’ generale nr. 8, cu care a ocu­ Interesantă expoziţie lllafell-
Să fie susţinute la Sadu. Antrenorii Cornel Cărare jî loan Acum, cind activitatea c u l­ nismul. S1nt repetiţii lungi, o- fiecar« dată, în fazele finale fi­ via. Pereche pe scenă, pere­ pat locul al Hl-lea pe ţară la că organizată de filialele A ­
Vlad ou completat lotul cu mai mulţi jucători. dintre turală se află într-o relativă boslloare dar cu toţii sînt le concursurilor naţionale, do­ che In viaţă- O îmbinare fe­ un concurs al elevilor. Aşa rad. Bacău şl Constanţa ale
caro amintim pe Răsădeonu si Pănescu. de la Minerul vacanţă, ne propunem să pre­ convinşi că numai aşa se pot vedeşte că tinerii artişti ama­ ricită de pasiune, de draqoste am aflat de prezenţa a două Asociaţiei Fllatelişlllor din
Anina. Bulbucon. de la Mureşul Deva şi Grizea, de Io Jiul zentăm ci li lo rilo r pe cîţiva pregăti succesele. Văzlndu-i, tori de aici s-au dăruit pentru şi respect. In aceeaşi ipostază formaţii de copii care se pre­ România. Cu acest prile| a
Petroşani. Au primit dezlegare Sofăr, pentru Vulturii dintre artiştii amatori pe care maestrul de balet Teodor Va- a ridica prestigiul dansului hu- ne apare şi perechea Domnica gătesc sub o atentă suprave­ iost emis un plic filatelic o-
l-am îndrăgit şl aplaudai cu &ilescu, artist emerit a excla­ nedorean la cotele cele mat (strungar) şi Cornel Nicoară
Lugoj si Uilecon, pentru Jiul Petroşani. (B. STAICU), ghere pentru a deprinde încă
p rile ju l apariţiilor pe scenele mat : „Aceasta este forma I­ înalte ale artei. (buldozerist). Aşa se conturea­ do la această virstă secrelele cazlonal şl un catalog al
aşezămintelor culturale. „I-am deală a unei echipe de dan­ Deşi a suferit unele m odifi­ ză unul din secrelele înjqhebă- dansului popular. expoziţiei în limbile rumână.
BOX Constructorul Campionatul îndrăgit penlru că sînt tineri, suri. un ansamblu care ne poa­ cări in perioada de aproape un rii unei form aţii de prestigiu, Trecînd la am intiri am soli­ franceză şl germană.
care a cunoscut laurii v ic to ri­
sfert de secol de existentă —
te reprezenta
peste hotare".
plini de viaţă, pentru că sînt
colegii noşlri. I-am îndrăgit Iar Herold Lupescu — prim - unii dansatori au plecat, alţii ilor artistice. citat cîtorva membri ai forma­
ţiei să ne răspundă care au
Hunedoara—U.M. municipal pentru că 1n ei se îmbină ar­ regizor la Opera română din au fost opriţi din drum de nu- „A ctivez în formaţia de dan- fost colo mai plăcute clipe din
Bucureşti, a rostit numai cu­
monios talentul, pasiunea, dă­
de dansatori.
lor
activitatea
Timişoara 9-T ruirea manifestată alît pe vinte elogioase la adresa ace­ Nicolae Guţ : „Locul II pe ţa­
al copiilor scenă cit si la locul de muncă. loraşi interpreţi. constituit a­ ră la concursul al IX-tea nl Concursul republican
Şi cît de mîndri ne simţim a­
Dar cum s-a
La Hunedoara s-a desfă­ Pe patru terenuri din mu­ tunci cind auzim vorbindu-se ceastă formaţie ? Cine-i sînt C o l o c v i i c u form aţiilor artistice de ama­ „Vînătoare de vulpi”
Ilie Mirescu >
tori — 1960" ;
frumos despre ei, prin cile e­
şurat întilnlrea amicală de nicipiul Pelroşanl este In componenţii, oamenii care îi „Dialoqut la distanţă din anul
box dintre form aţiile Con­ plină desfăşurare campiona­ moţii nu trecem cind li vedem dau strălucire? In anul 1946 1967 In compania formaţiilor
structorul şl U.M.T., care s-a tul municipal de lotba! re­ participlnd la concursuri". Aşa apăreau pe scena hnnedorea- a rtiş tii a m a t o r i judeţului Cluj, cind am cîşti- De curînd s-au întors cei
încheiat cu victoda puglllş- zervat echipelor de copil. ţi-ar răspunde orice lucrător nă 16 perechi de dansatori, gat la puncte" ; Gheorghe Ră-
a) marelui combinat sîderur- 36 de elevi din judeţul nos­
tllo r localnici la scorul de La actuala ediţie participă punînd bazele actualei forma­ dulescu : „Locul T obţinut la tru care au participat la ia-
9 _ 7 . De la Constructorul un număr de şase echipe re- qic, orice locuitor al Hune­ lii, pe care tradiţia unei bo- Festivalul folcloric internaţio­ berelu naţionale cu caracter
au avut bune evoluţii boxe­ prezeattnd asociaţiile Jiul doarei de astăzi despre forma­ qale activităţi culturale la mărul anilor — echipa a reu­ suri din anul 1966, ne spunea nal (Ir? la P£cs (R P. llnqarăl.
ţia de dansuri a clubului „Si- C.S.H. o integrează doar ca o şit să-şi păstreze nealterat Nicolae fordache — laminator. tehnic. Cele mai bune re­
rii Laszlo şl Axente. Pelroşanl (cu două echipe). derurqisiul'*. prestigiul cucerit. Celor ple­ Împreună cu colegii mei îndră­ . Aşa au cunoscut aceşti ta- zultate le-a obţinui echipa
I. VLAD M inerul lu pe ni, M inerul verigă de bază Intr-un sir în ­ caţi le-au luat locul alţii. In gim mult dansul. Aceasta ne Irmtati artişti amatori aplauze­ de fete aflată in labăra cu
Vulcan. Preparatorul Petrila M em brii ei sini oameni cu tins de succese. Penlru că în­ le si, o dată cu ele, stima şl
profp.sii diferi le, laminalorl. lă­ că din 1916 se vorbeşte in ca­ momentul de laţă. printre cei ajută să trecem uşor peste o- preţuirea spectatorilor, pe sre- prolil radiofonic de la T i­
şl Şcoala sportivă Petroşani.
ÎNOT Centru de ini­ Spre deosebire de ed iţii­ cătuşi. sudori, strunqari. labo­ drul Uzinei de fier din Hune­ mai „vech i" oameni ai forma­ bosiloarele repetiţii, care se a- nele din ţară şi străinătate pe n 1 ¡5ii de Sus in cadrul con­
ranţi bibliotecari, băieţi şi fe­ doara de o formaţie de călu­ ţiei se numără şi lăcătuşul Pe­ rlaugă muncii de o 21 în com­ care au evoluat binemeritată cursului republicai) penlru
le anilor precedent! clnd a- tru Cibian. care a urcat pe binai". Sînt cuvinte care do­ radioamaiori ,.V îfijlo * ie do
ţiere pentru copil cesl campionat se desfăşura te, dar cită pasiune, muncă de­ şari. Aceasta so pare că a fost scenă acum I I ani, cind lu m i­ vedesc că numai aşa cu pasi­ răsplată a muncii asidue a vu ]|)r\ oenpînd locul al irci-
simburele din care a încolţii
pun e qreu de redat In cuvin­
numai 1 ur de dala aceasta nile rampei ¡-au zîmbit favora­ une şi dăruire, o formaţie poa­ sprijin ului deosebit abordat de
I.a ştrandul „Jiu l" din Pe­ campionatul se va desfăşura te. Prezenţi de cîteva ori pp viito rul mare ansamblu al clu­ conducerea C. S. Hunedoara. Ica. Echipa a (os!, constituită
săntămînă. după orele de ser­ bului C.S.H. Formaţie de pres­ bil, incurajîndu-1. Fără îndoia­ te să se menţină şi să obţină Nu putem să nu amintim fn din elevele Ion Paula Lumi- _
tri!* a fost Inauqurat un tur-retur, n i meciuri de lă, trebuie să admirăm pasiu­ de fiecare dată, rezultate fru ­
cenlni de iniţiere la înot a două ori pe sâptâmînă — viciu în combinai, la repeliţi- tigiu. echipa s-a impus în a­ nea. talentul, dar şi tenacita- moase. final. cuvintele tovarăşului uita bucur Anu ula şi La- I
copiilor. Au losl selecţionaţi miercuri şi duminică. ile ce se desfăşoară sub su­ nul ioni, cind a cîştigat Io­ Ica acestui om. care ar putea Se amintea la un moment, loan Moldovan. directorul c lu ­ y.i\< Măria tonte d,- ia bena- !
n ii I si lillu l de laureată la
30 de copil în virstă de Pînă în prezeni s-an des­ pravegherea instructorului V ă­ li socotit un adevărat exem­ bului „Sidorurqis!ul" care ca­ In general,; nr. -I Deva Men- I
8— 12 ani. care se pregătesc făşurat clonâ etape la care le nii . im a n , repeliud singuri cel de al V l-lra concurs al for­ plu pentru mulţi dinlre artiş­ dat despre eşalonul de rezer­ racteriza deosebit de sugestiv lim b au obţinut ( 'nnieliu.s 1
amatori,
arlislicr de
maţiilor
vă al formaţiei. „Fără îndoia­
sub conducerea antrenoaret a asistai un numeros pu- de zeci de ori pentru a-si do- tii amaim'i si mai cu seamă Bona (C'd>a iiioiiierilor Do- !
săvîrşi măiestria interpretati­ căruia f s-au adăugat locul ! lă. penlru obţinerea unor noi pe aceşti prestigioşi (lansatori: va) şi Mih.ii St.oicovjci \
Clara Pop. hlic. pentru cei tineri. Pe scenă. în succese, formaţia trebuie me­ (Şcoala generală nr. 4 Deva) i
S. BARBU S. B. vă, aceşti oameni dovedesc că ii titlul de. laureală în 1964. iureşul dansului, aresta a cu­ .Tinerele, muncă, dăruire".
au trecui graniţa artistului a- locul III in 1967. loc ul II in reu reîmprospătată, ne spunea
malor. cochetlnd cu profesio­ 1969. Prezenţa prestigioasă, de noscut pe viitoarea soţie, Li- instructorul Valeriu Erzian". M. BODEA Pro. IOAN CABA !