Page 2 - Drumul_socialismului_1970_08

□RUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4842 $ SIMBATA 1 AUGUST 1970

! Se recoltează
materializata în depăşirea conomîce au obiectat, încer- tatea economlco-flnandarS.
costurilor de producţie cu cînd o explicaţie, că norm a­ Necesitatea unor măsuri ho-
Urmare din pag. 1) ] 200 000 lei şi neobtinerea tivul da mijloace circulante tărite pentru lichidarea res­ M e le de pădure
beneficiilor planificate. Nerea- este prea mic. Dar analiza tantelor la unele sortimente,
Uzările se datoresc îndeosebi vitezei de rotaţie arată că redresarea situaţiei financiare De cilva timp a început
al
(mal mult de 105 000 om/ore), întreprinderilor de industrie m otivul Invocat nu este în ­ în unele unltăti, realizarea recoltatul fructelor şl Pî­
ciupercilor de pădure.
cele peste 25 000 om /ore ab­ locală Brad, Petroşani şi O- temeiat, că nu se Iau măsuri vitezei de rotaţie a m ijloace­ nă acum s-au recoltat cir­
sente nemotivale şi aproape răştie. Această s itu a re este corespunzătoare pentru rea-, lor circulante, este cu atlt ca 34 tone cireşe, 1,9 tone
15 000 om /ore în vo iri din Si consecinţa faptului că nu (¡zarea ciclului de producţie. mai imperioasă cu ctt semes­ fragi, 8 tone de zmeură, 60
program. Asemenea exemple se acordă atentia cuvenită Din această cauză, mijloacele trul ir pune în fata fiecărui tone de afine negre, 33 to­
pot îl citate si din alte com­ indicatorilor de eficientă eco­ circulante parcurq lent d ru ­ colectiv sarcini sporite In ne ciuperci. Am atorii de na­
partimente de activitate, în­ nomică cum sînl volumul pro­ mul din faza de aprovizionare toate compartimentele. Pe tură, care doresc să reali­
deosebi în construcţii, unde ducţiei marfă la l 000 Iei pînă la producţia marfă vin- lingă aceasta, vor trebui zeze ve n itu ri băneşti supli­
create încă de pe acunv con­
mentare, pot participa la
diţiile pentru realizarea p ro ­ campania de recoltare a
ducţiei anului viitor. Dacă
fructelor şi ciupercilor de
mai adâuqâm că realizarea pădure. Punctele de achizi­
Inteqrală a sarcinilor la ex­
ţii înfiinţate pe lingă ocoa-
port plnă la î decembrie este i lele silvice din judeţ cum-
o oblîqatl© de prim ordin pâră de la cetăţeni zmeură,
avem 1n fată tabloul m ob ili­ mure, afine negre, aline ro­
zator al sarcinilor semestru­ şii. ciuperci proaspete, ciu­ Coordonatele Hunedoarei de astăzi - puternic centrer siderurgic, modernă aşezare ur­
lui din care delà am încheiat perci uscate. bană - sînt roadele constate ţiei societăţii socialiste. Foto : N, GHENA
o lună. Pentru realizarea lor
MIRCEA TALPAŞ
şi îmbunătăţirea activităţii
economico-financiare a u n i­ tehnician la Inspectoratul
tăţilor. Comitetul executiv al silvic al judeţului Hunedoara
Consiliului popular judeţean Bucurii pentru albu­ Frumoasele „foi ale
a adoptat o decizie prin care
sini stabilite măsuri concre­ mul copilăriei
fondul da timp nu este ra­ fonduri fixe si volum ul bene­ dută sî încasată. Dovadă stă te. termene sl responsabilităţi I
ţional utilizat. Consecinţele ficiilor la l 000 lei fonduri faptul că la nici una dintre menite să ducă la eliminarea Astăzi, trenurile, autobu­ tineretului“
se reflectă direct în nivelul fixe.' Spre exemplificare, tre­ unităţile de industrie locală deficientelor. Com itetelor de zele vor cunoaşte iar larma
producţiei, unele unităţi si buie citate din nou I.l.L. nu s-a realizat viteza de ro ­ direcţie, direcţiilor judeţene veselă, caracteristică vîrstei
ramuri ale industriei locale Brad şi Orăştie care realizea­ taţie stabilită. le revine sarcina realizării Atenţie la ciirerci I cravatelor roşii Spre nuin- de altăd
nerealizîndu-şi sarcinile. In ză doar 556 şi respectiv 797 Afirm am la Început cg u n i­ exemplare a acestor măsuri, te şl mare pornesc noi de­
această, situaţie se află ram u­ lei producţie marfă — fată tăţile economice subordonate urmărind în permanentă înde­ In ultima perioadă, tn ju ­ taşamente de pionieri.
rile extracţiei m inereurilor de media pe iudet de 846 lei ConsiliLlui popular judeţean plinirea tu tu ro r Indicatorilor deţul nostru s-au înregis­ Joi, Iulie. Ideea reportaju­ O pornim şl noi spre H u ­
nemetalifere, producţiei ma­ — iar la beneficii doar I 6 leî au încheiat primul semestru de plan Intervenind operativ trat mal multe cazuri de In­ 50 dc pionieri de ]a Şcoa­ lui : cum se distrează cetă­ nedoara...
terialelor de construcţie, ex­ — I.l.L, Brad şi 52 lei la l 000 r.u sarcinile de plan depăşite. pentru crearea tu tu ro r con­ toxicaţii, (n urma consumu­ la generală din Sîntandrel ţenii şl tn special tinerelul
ploatării şi prelucrării lemnu­ de lei fonduri fixe — I.l.L. Aceasta insă nu înseamnă d iţiilo r care să asiqure în­ lui de ciuperci otrăvitoare, îşi vor instala, astăzi, cor­ din Deva, C rlstur şl H une­
lui apartinlnd unităţilor de Hunedoara, fată de 100 lei că s-a făcut totul, că au fost cheierea cu succes a acestui culese din pădure sau cum­ turile in preajma cabanei de doara. Uşi închise
industrie locală de la Brad. media pe iudei. epulzaie rezervele de sporire părate de la plată- Cu toată la Cura Zlata Din celălalt Casa de cultură. (De fapt.
Orăştie. Deva $i Hunedoara, Asupra situaţiei financiare a producţiei de creştere a e- ultim an al actualului cin ci­ strădania depusă de cadrele cupăt al judeţului, de la Şcoa­ după aspectul et monumen­
cauze din care n-au fost qrevează însă cheltuielile ne- ficîcntei emnomice. Deficien­ nal. Trebuie făcută precizarea medicale, cîtlva oameni la generală nr. 4 î.upenl, por­ La Deva—film şl tal. ar trebui să J se spună
realizate nici sarcinile aferen­ cconomicoase — care pe total tele — dintre care doar une­ că deşi sporite, sarcinile se­ şl-au pierdut via(a ’ Auqus- neşte spre Retezai expediţia promisiuni palat de cultură)' Un qeam
te prim ului semestru pentru industrie locală însumează le au fost relevate — atestă mestrului Iî sînt pe deplin tin Coslea. din Slmerla, Pe­ „Floarea de colt". Spre sea­ lum inat la etaj. Semn că
730 000 lei — volumul mare tru Lazăr. din Brănlşca. So­ ră în gara din Deva se vor
export. Deficientele care s-au posibilităţile 'larqi de care realizabile. O confirmă rezul­ Un singur film la cinema­ cineva e „acasă". Femela de
de stocuri supranorniative — ţia şl fiul Ini Petru Lazăr se tn lîln i 50 de pionieri de la j
manifestat în disciplina de dispun arest? unilătî pentru tatele prim elor şase luni ale află Internat! in spital, In tograful „Patria". înghesuia­ serviciu. Rozalla Checedî, ne
plan şi nerealizarea ritmică ce se ridică Ia aproape 5 m i­ valorificarea deplină a re­ slare gravă, sub suprave­ şcolile generale nr 3 ş l -1 din j lă, căldură, n-avetî un bilet opreşte la uşă şl ne Infor­
a producţiei au condus si la lioane lei — numărul ridicat surselor locale. Situaţia crea­ anului, perioadă în care co­ gherea medicilor. localitate. Trenul în care vor în plus, aeresirea sălii — mează că nu e nimeni. „D om ­
neonorarea unor contracte a de debitori ai direcţiei de tă implică din partea com ite­ lectivele de muneg au depus I călători. însoţiţi de profesorul j vai de capul ei. Sala cine­ nul Niţa e plecat la clubul
Este un semnal de alar­
c3ror valoare întrece 2,5 m i­ qospodarie comunală — suma telor de direcţie, a direcţiilor eforturi susţinute pentru ca. mă pe care îl tragem, sem- ! M ihal Bănulcscu, are dcstl- ! m atografului »Arta" este în Siderurqistul dună nişte tre ­
lioane lei. debit fiind de peste 2 300 000 judeţene analiza minuţioasă sl în condiţiile deosebite prin nallnd tuturo r p e rko tu l ma­ ! naţia : Constanta. Pe fale- j reparaţie. Ni s-a promis că b u ri“ . O întrebăm ce păzeş­
va dura cam mult. La clubul
Cum e $î normal, nerealiza­ lei, s! creditele restante care a tuturor rezervelor interne care am trecut, să-şl Înde­ re la care se expun con- j za anticului Tomîs elevii îşi sindicatelor nimeni nu se te. „N im ic, slnt obligată să
; vor aşeza ,,căsuţele" şl vor
rea planului la unele sorti­ au crescut cu 1 600 000 lei a cauzelor care au qenerat sumînd ciuperci otrăvitoare. j cunoaşte timp de două săp- omoară cu firea. Lumea pre­ stau aici la usâ pina la ora
mente a condus la o situaţie fată de începutul anului. In dereqlări In procesele de pro­ plinească sarcinile In mod ; tăniînl frumuseţea liloralu- feră grădina de vară pentru 21. D-aîa stau*. Ş| în timp
financiară necorespunzătoare, ultim ul timp unele unltăti e- ducţie si neajunsuri în aclivl- exemplar. CONSTANTIN AOANEI ce discutăm cu femela, tineri
j Iul românesc. că aici aerisirea se face în din oraş. în qrup sau Indi­
mod „naturel".
Tinerii ce fac? Iau cu vidual, se opresc la usă si
asalt cofetăriile, cafenelele, întreabă dacă „e ceva*. Adică
restaurantele. Mai o cafea, vreo activitate. Femela zice
nu sau ridică din umeri. Noi
Unde-i pompierul cu centura lată ? mai un coniac si timpul trece. între timp ne qîndîm la fru ­
seara. Cine are tele­
Vine
moasele .. 1 o I ale tinerelului"
vizor se duce acasă să u r­
dc altădată...
mărească un proqram. Cine
N-avem ce face şl morerem
C it tim p o fi trecut de d nd în chibrit măcar. Cum de fum at nu se cinem atograf, nu mai e nevoio de nu. se plimbă In parcul ora­
ta lo cinem atografului ţtă le o de pază luma, pom pierul moi făcea „p o li­ ei co oam enii au in(eles |i nu Iu- şului, lanfara mult promisă să-l căutăm d c ..domnul Ni-
elte un pem pier cu centura lato ţi tie * printre noi, co piii. Trebuia o ­ rre o iă ... Că fum eaiâ destul a co lo , încă nu şi-a făcut apariţia- tă". Ajungem la clubul ..Si-
cu c o k s sclipitoare, l|l cam aduce mul să tacó ceva. Şi nu făcea rău. po stiodo, in cofetării — unde nu dcrurqistuP. La intrare, ne
am inte flecare. ,,S6 nu aprinde ci­ Că cei mari vedeau film ul in lin ii­ jtiu de ce mai scrie „fu m o tu l o­ In rest pace şi linişte... Ple­
neva o |igorâ că ie provoacă in ­ le, noi }1iindu*i dc frica lui nenco căm mal departe. opreşte un anun( care ne in­
cendiu I* - striga el ţ i ţ i îndeio cu cască sclipitoare • centură Iotă... p rit" - , in com partim entele pentru formează că programul clubu­
nelum ători din tren... Pină ţi frize ­
casca pe ochi, apoi se protopea lin ­ Acum a dispărut. Nu ţtiu , s-au de­ lui ia sfîrsit Ia ora 201
rul iţi lu lld fumul In nas. Ba au Un lacăt... trainic
gă uşă Şl nu icâ p ă ro nimeni un modat pom pierii de la uţa sălii de Ne întoarcem Iar la casa
apărut fum ătorii ţi în sola de cine­ de cultură, dar tot nu-1 găsim
m atograf. Vor unii >â Io tă din co­ La Cristur, comună peritir- pe cel căutat.
mun, să nu lie co to (i c e ila lţi. Şl le bană, aşezată între două m u­
slideoxă d e |i vine sâ-i.., I|>: suflă nicipii, sinquru) element tra i­ Deci. după ctleva ceasuri
nic din act ivit alea culturală de alergătură, facem un b i­
fum ul drept In n o i ţi ,,ie foee că
Acţiuni cultural-ştilnţifice la Orăştie p lo u ă ” . Unde-i pom pierul cu cască e un.. lacăt. Orarul b ib lio ­ lanţ- La Deva, acelaşi film
în două clnematoqrafe.
Ia
sclipitoare f Că. vedeo el Petru Sim­ tecii indică zilele şi orele de
funcţionare : marţi, joi. v i­ Cristur — un lacăt, la Hune­
ţea. I! învăţa m inte că sola „P a ­
neri, de la orele 12 la 20. E doara, uşi Închise...
Zilele trecute, Casa de cultură din Orăştie a organi­ tria * din Deva no i calenea I Tare
joi. e ora 19 şi nu e nimeni Nu am avut ş| nu avem
zat pe raza oraşului cileva Interesante acţiuni. Două a ţ fi vrut sâ-l văd cum le-or mai
brigăzi ştiinţifice s-au deplasat In localităţile Dineu M a­ li tis în la(ă oam enilor. Şi pe el. la bibliotecă. In vitrina de ta Drefentia să qăsim 1n respec­
re şi Dineu Mic. In cadrul f ni finirilo r s-au prezentat care cică-i o e ice p tie de info|i|Q te inlrarca căminului cultural, tivele lăcaşuri de cultura
materiale pe teme de ateism ştiinţific şl s-a răspuns în­ — tl p rive jte - dar ţi pe g ă lă g io ţli un afiş murdar, rlatţnd dip manifestări cultu rale, spect,a- -
trebărilor cetăţenilor. de la balcon. Făcea pom pierul cu 20 iulie, popularizează : „ f il­ culoase. organ ízate \T 7 u ..îa s l,
mul francez col Trei " c o p ii pretenţioase • o activitate '
La C.AP. Orăştie a avut loc un jurnal vorbit cu te­ centura Iotă o linişte de nu se ou­ minune". Col. înseamnă co­
ma : „La ordinea zilei — campania agricolă de vară". zeo decil m uica şi motorul cam io­ zilnică, pentru toate vîrstele.
In care au fost prezentate aspecte de primă urgentă ale nului încărcat cu nitroglicerină, că lorat. A$a ne-a explicat un si care n-ar necesita prea
elev venit după cărţi, care mari eforturi din partea or­
actualei campanii agricole, efortul deosebit ce trebuie rula „S a la riu l groasei*. a avut qhinionul să găsească
depus în aceste zile pe ogoare pentru recoltarea la timp Dor cum pom pierul nu-i, sînl ţi biblioteca închisă. ganizatorilor. O masă de
şl fără pierderi a recoltei dc cereale. d -o ţtio de-|i strică seara şi ieşi cu ping-pong ctleva dc şah ta­
In cadrul I.l.L. s-a organizat simpozionul „Ce e nou capsa pusa de la film , cu dureri de II căLtăm pe directorul că­ ble. reviste etc., asa cum s-a
Ludovic
Kiss.
minului,
Depozitul d'4 materii prime al întreprinderii „M arm ura" Simerio. De aici, cu ajutorul unui in industria de mobilă din producţia Internă", iar pen­ cap ţ.! pornit pe cei care ar trebui Umblăm tot satul. N l - î. Cînd dovedit că se poate organiza
pod rulant, uriaşele blocuri de marmură sint transportate in secţiile de prelucrare. tru cel mal mici şcolari, care nu se află în tabere. în să le aducă am inte ă lto r „d o m n i­ să ieşim la şosea îl vedem tn alte localităţi (la Haţeg
cadrul casei de cultură s-a organizat o dimineaţă de şori* că trăiesc Intre oameni civili- de pildă, un direcior între­
Foto : V. ONOIU basme cu tema „Ion Creangă". ia ţi. li priveşte cum procedeaxă a- asleplînd o ..ocazie". Cum ne prinzător al une[ case de
cosă, dar In ţo la de cinem atogrof ţâ vede, ne spune că e qrăblt. cultură a re u şiţi). Şl vorbind
se urcă Intr-o „ocazie* şl
nu se comporte co o co iâ I despre aceste modeste cpreri
pleacă spre Hunedoara, unde
ne amintim Iar despre fru ­
D. CALIN desigur avea probleme urgen­ moasele joj ale tin e re tu lu i^
te care nu sufereau amîna- de altădată.
Contribuţia tinere­ re... C. DROZD
Străbătînd frumoase plaiuri româneşti tului la îmbunătă­
ţirea calităţii
Minunate slnt drumurile Capitala patriei fi um ple de le ,,Tractorul", Biserica Nea­ Cînd instituţiile se încurcă, cetăţeanul
şi aşezările patriei! Poate cd mtndrie. Privesc cu nesaţ. gră, Poiana Braşovului.. ; cărbunelui
niciodată n-o să uite dru­ Au uitat să mai şi vorbească. — De la serele dc flori din j Comitetul orăşenesc Vttl-
meţii ‘ noştri tabloul feeric Unde să se uite mai Intii ? Codlea am primit şi garoa­ î can al U.T.C. a organizat o
al nopţii punctate de sclipi­ - Privesc totul. Vor să nu le fe, la Sibiu am văzut Muze­ | lructuoasă dezbatere, cu ca-
orăşel Haţeg. Se vizitează rile luminoase ale miilor de scape nimic. Vizitează noi Ic ul Bruckenthal şi Dumbra­ ¡ racter de schimb de experl- isi „toacă“ timpul, nervii şi banii
combinatul de carne, obiectiv licurici de la Tismana şi nici cartiere, sala Palatului R S.R., va... j enjă. pe lema : „C onlrlbti-
ridicat in anii socialismului. izvoarele Runcu, care le-au uzinele „Semănătoarea Ultimul popas, Geoagiu j tia tineretului la îmbunătă-
Apoi maşina-i poartă pe pi­ Incîntat privirile. Mănăstiri­ Două zile prin Bucureşti. Pu­ Băi. le-a plăcut parcă cel ¡ Urea calităţii cărbunelui", Nu demult a fost în au­ posesia banilor plătiţi a fost şi I.G.CL. pentru recuperarea
torescul drum spre Oţelu le de la Horezu şi Curtea de ţin, dar tot e ceva. La vir- mat mult micilor drumeţi. j Dezbaterea, organizată între j dientă la redacţie pensionarul nevoie ca cetăţeanul să vină debilelor provenite din taxe
Roşu. Uzina de aici le este Argeş, imensul baraj arge- sta lor... Au ce povesti pă­ Auziseră ei că aici este mi­ ■ acltvele U.T.C. de la exploa- | l;etru Farcaş din Certej. Din- de două ori la Deva, un sala­ comunale ca şi cînd n-ar avea
oarecum familiară. Prin a ­ şean i-au purtat pe elevi cu rinţilor, colegilor. nunat şi acum s-au convins. | ţările miniere Vulcan. Pa- I tr-un contract încheiat cu coo­ riat al cooperativei Ilia să si alte posibilităţi. Casa de
socierea pe care o fac cu gîndul la trecutul glorios al De la Bucureşti, drumul Mal bine de două ore s-au ! roşenl şl de la Preparada perativa de. consum Ilia. prin vină o dală iar un redactor să ajutor reciproc a pensionarilor
combinatul sidcrurgiştilor patriei, la zilele pe care le spre. înapoiere străbate me­ bălăcit in bazinul m ic cu a ­ ! Coroeşti, s-a desfăşurat la ! magazinul din Certej, mai ră­ consume timp pentru a cere dm Brad, asociaţiile de loca­
hunedoreni pe care unii din­ trăiesc. leaguri la fel de frumoase, pă termală. Nu le mai venea j E.M. Paroşeni, inchetndu-se j măsese să plătească 675 lei. şi un funcţionar de la oficiul tari sînt alţii care aleq calea
tre ei l-au văzut. Următorul S-au despărţit cit părere care conservă amintirile tre­ să plece... | cu o vizită de studiu şl ana- j Cooperativa a înfiinţat popri­ de pensii pentru a da explica­ cca mai comodă de recupera­
punct. oraşul Turnu Sevcrin. de rău de aceste plaiuri ar- cutului şi prezintă impre­ Seara, tfrziu, au ajuns la liză în subteran Prima Ju­ re pe pensie şi în iunie i s-a ţii. Aceasta, pentru că coope­ re a unei sume prin reţinere
Şcolarii din Luncoiu sînt im­ ge.şene, unde omul a dat un sionante amprente ale pre­ destinaţie : acasă. Şi cu toa­ mătate a lunii auqust este reţinui prima rată- Pe cea de-a rativa ilia nu ştie ce se face din pensie.
presionaţi de marele şantier nlus de frumuseţe şi utilita­ zentului. Le consemnăm, nu tă oboseala drumului, nu s-au o perioadă de urmărire sl doua şi ultima a achitat-o din la magazinul din Certej iar Ce sa mai adăugăm Ia cele
naval pe carc-l vizitează, te naturii. Nostalgia din pri­ in ordinea aşezării lor pe culcat pînă n-au povestit control a muncii tinerilor mină la magazin. Dar pensia funcţionarul care a încasat spuse de tovarăşul Avram ?
apoi de exponatele muzeului viri le este risipită de colo­ traseu, ci aşa cum ne poves­ impresiile culese de pe fru­ din cele trei întreprinderi din luna iulie i-a fost iarăşi banii pe bază de chitanţă de Sîntem şl noi de părere că
„scurtată* cu suma pc care o
„Porţile de fier1 Noaptea tesc micii drumeţi moasele plaiuri, româneşti pe j privind îmbunătăţirea call­ depusese pe bază de chitanţă. la cetăţean n-a ştiut ce făcu­ debitele trebuie recuperate.
şi-o petrec in acest oraş du­ ritul vesel al impunătoare­ — Am vizitat Doftana... care le-au străbătut tim p dc ! lăţii cărbunelui. La O ficiul de pensii din Deva se cooperativa. Dar există prea multe anoma­
nărean. lor construcţii bucureştene. — Şi castelul Peleş, uzine­ 8 zile. Cercetînd cazul am ajuns Ia lii. care toacă timp, nervi si
Dezbaterea finală, de Ia situaţia era clară. Cooperativa concluzia că nu cooperativa
15 auqust, va concluziona Ilia nu şi-a anulat dispoziţia din Ilia e singura care „a ju ­ bani.
activitatea tinerilor mineri lansată anterior. asa că re ţi­ tă in muncă" oficiul de pensii. Un alt caz. Elena Cojocaru,
şl preparatori. nerea celei de-a doua rate era — Ne sufocă pur şi simplu salariată ta C.S.H., trebuia să
unităţile com erciale „acoperită". Pentru a intra în dispoziţiile de reţinere şi t i­ primească repartiţie pe lo ­
cuinţa din blocul A 2. De patru
tlu rile executorii emise de că­ ori venise după ea şi de fie­
tre unele Instituţii sau unităţi
care dată i s-a cerut să mai
economice — ne spune tova­ aducă cile ceva. Ultim» dală
răşul Vasile Avram , şeful ser­
APO RTUL TIN ER ILO R LUCRATORI E vic iu lu i contabilitate al oficiu­ I se ceruse să aducă contrac­
tul încheiat cu I.RE.D. pentru
lui. Dacă sistemul de reţinere
furnizarea de energie electri­
n-ar avea Implicaţiile pe care
le are, treacă-mearqâ. Dar o că. Loqîca ne determină să ne
întrebăm :
pe ce să Inheie
practică cum e cea despre ca­ I R E D. contract ? Pe o lo cuin­
re vorbim nvi poate evita im ­
ADESEORI... „BÂTRÎNESC “ ! plicaţiile. Noî prim im ordinul repartiţia ? In toate oraşele se
ţă pe care nu s-a emis înec
de poprire, comunicăm eşalo­
se
narea ratelor la forul supe­ emite repartiţia şî apoi furni­
încheie contractele cu
rior şi apoi vjne Instituţia cu zorii de apă, curent, căldură.
htrtia prin care renunţă la La Hunedoara s-a hotărît <• a
In ultîmîl ani, în unităţile teoretice despre comerţ- în ­ zaiă, să manifeste atenţie şi punot, să-şl fa c i datoria. poprire pentru că cetăţeanul I.G.C.L. să-l determine pe ce­
comerciale de cele mai dive r­ văţătura practică, adevărata solicitudine fată de consuma­ — Am 20 de ani munciţi In si-a achitat datoria pe bază de tăţeni la încheierea tuturor
se profiluri au iost repartizaţi meserie, urinează să o invete tori. să • fie exemple pozitive comerţ. Dintre aceştia, 15 n u ­ chitanţă. Dar suma o dală re­ contractelor deodată. Mă rog.
să muncească un marc număr de aici încolo. Noi ii repar­ in muncă. Avem tineri care au mai la bar — ne declară V io ­ ţinută din pensie nu mai poa­ nu e rău, dar de ce ne întîlnim
de tineri, mulţi dintre ci co- tizăm in unităţile reprezenta­ înţeles aceste cerinţe. rica Bala, şefa cofetăriei te fi restituită decil a doua cu astfel de aspecte cum e cel
Jificati prin şcolile profesio­ tive, pe lingă cei mai buni Un rol deosebit revine şefi­ „Ileana" din Hunedoara. Dar lună. ceea ce Înseamnă timp descris? Răul stă însă si in
nale comerciale, alţii la locu­ meseriaşi. Le creăm condiţii lor de restaurante Si bufete In In acest timp n-am avut nici şi bani cheltuiţi, oameni puşi altceva : adm inistratorii tre­
rile de muncă, prin ucenicie. bune pentru a se perfecţiona. preqătirea tinerilor. înaintea o rcclamatie de la clienţi. Mă pe drumuri. Un alt aspect al buie să facă „comisioane" de
Aceia care şi-au ales bine Dar în primul an de muncă fiecărui schimb ei slnt aceia străduiesc să-mi învăţ la fel situaţiei 11 dau sumele pentru acest gen pentru mai multe
meseria — ospătari, bucăLari. abia reuşim să facem o selec­ rare trebuie să se ocupe de si lucrătoarele. Şi cred că care se emit dispoziţii sau ti­ instituţii, dar ceea ce jQ în-
cofetari, barmani, vînzâtori ţie- a tinerilor, să ne dăm sea­ lucrătorii din subordine. mai reuşesc. De cînd sint aici nici tluri executorii. C.A.P. Birtin tîmplă în spaţiul locativ ue
etc. — o practică cu drag, sc ma ce le place mai mult şi. o ales de cei tineri, să le explice un consumator nu şi-a mani­ ne trim ite dispoziţii de re ţi­ care-1 administrează nu oiaî au
străduiesc să se perfecţioneze, spun cu regret să constatăm concret ce au de făcut, cum festat nemulţumirea Ia adresa nere cu v ilo r i de 13, 25. 35 de posibilitatea să cunoască.
să contribuie efectiv la rid ica ­ că unora nu le place meseria să servească. Din păcate, pu­ modului cum a fost servit. Iei pentru daune aduse C.A.P. Ne-am convins de multe ori
rea calitativă a activităţii co­ imbrălişată că nu-si au locul tini fac acest lucru asa cum Obliqatia de a munci corect Le trim ite Incomplete si chiar de acest lucru si nu mai re­
merciale în restauronte, bufe­ si chemarea în comerţ. trebuie. Mai mult. vin şi se şi bine. dc a învăţa şi a se in ziua clnd a constatat pa- venim cu argumente.
te, cofetării, unităţi alimenta­ Dacă arătăm că la T.A.P L plîng la conducerea T.A.P.L. perfecţiona necontenit revine, quba. Deci mijloacele proprii Imperfecţiunile In relaţii)«
re. în cele cu profil industrial Deva lucrează peste 130 de că tinerii nu fac şi nu dreq. desiqur, fiecărui tînăr lucră­ de recuperare a eî. cum ar fi dintre Institmiî, tendinţele dw
A lţii însă, şi nu putini. îşi dau tineri. ne dăm seama că a­ întrebat! ei cum îî ajută, cum tor din comerţ. Dar există o reţinerea din drepturile pe ca­ a culege cu mina altuia duc
seama abia după ce absolvesc ceştia ar putea aduce o con­ îi învaţă, nu mai au nimic de serie de factori care sînt che­ re cetăţeanul le are de prim it în mod fatal la încurcături din
şcolile $i încep activitatea a­ tribuţie mult mai mare la Îm­ 7-is. maţi să-i sprijine, să-i îndru­ de le C.A.P,, nu Ie foloseşte care nu are de cîstiqal nici
devărată ca, de fapt, nu le bunătăţirea intrcq ii activităţi O privim pe harmana María me si să-i povătuiască zi de de lor. Alege calea cca mai instituţia, nici celălcanul. Dar
place munca în comerţ, nu comerciale în restaurantele Nandia. In bar toate sint pe zi. Incepînd cu conducerile comodă : să retină oficiul de perfectarea lor depinde numai
sînt. chemaţi pentru asa ceva. bufetele si cofetăriile Devei. de-a-ndoasplea. Ea stă cu spa- organizaţiilor comerciale. or­ pensii. Cile încurcături nu se de conducerile înlreorinderi-
De aici. inevitabila blazare si — Noi ne preocupăm în ­ lele la geamul prin care ser­ ganizaţiile de tinerel, şefii de (ac în acest fel sî cir de re­ lor şi in s lilu ln lo r care întrelin
plictiseală, comoditate Si dez­ deaproape de educarea tine ri­ veşte. cu capul In palme, cu nnilM Î lurr/iloTU mai virsl- La sectorul Mesteacân, din cadrul minei Teb*a. electricianul voltătoare sînl acestea, so poa­ relaţii de colaborare şi aceas­
interes în servirea clientelei. lor — ne declară Marioara M i- o mină acră pe lată de nu-|î nici. r.u mul!ă experienţă, pol loon Bârâştean şi mecanicul Grigore lusco execută lucrările te alia doar înlr-o zi de au­ ta ar reprezenta un rea! cîşliq
— Din şcolile profesionale halachc. locţiitorul secretaru­ vine să-i zici o vorbă. A în ­ face a.rasîa din plin şi cu de întreţinere o celulei electrice care alimentează staţia de dientă la noi. „Sistemul" il pentru timpul lor şi al relă-
— ne spunea tovarăşul Marin lui organizaţiei U.T.C. de la ceput lucrul de cileva ore. Şi folos. compiesoare. praclică si alle unităli coope­ teanuluî.
Bdlcscu, directorul T-A P,L. T.A P I . Deva. Vrem ca fie­ ¡ s-a atras atentia de 3 orî ratiste : Rişca, Mesteacăn Căs-
Deva — tinerii vin cu noţiuni care să facă o servire civili- să-şi pună locul de muncă la GH. I. NEGREA tâu, Cînipuri. II practică Insă ION CIOCLEI