Page 20 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 20
Evoíutia crizei CONGO Expoziţia
9 de fotografii „Prin
guvernamentale din ¡taiia România de azi" ATLAS
ROMA 5. — Corespondentul votului de învestitură. In ge leqătură ru inlentia de a rea
Aqcrpr c's. Nicolae Puicra, neral. se prevede că votul C a liza formula de ccnti u-stinqa K IN S H A S A 5 (Agcrpres|. RINZA DE APA
îrans:in1 e : O rialA cu i nali/n- merei Deputaţilor şi al Sena şi la nivel reqional provincial f.a Thysville, unul din prin FREATICA IN LIBIA
iva ni ordiihii ini i o partidele tului ar pulea avea loc la 12 sau comunal. ..acolo unde os cipalele oraşe din Republi
«'»alilin dc irn iru -s tin q a de a sau 12 auqiist. ie posibil“ . O deosebită alcn- ca Democratică Conqo. a «i- Preşedintele unei com
i'MfoiSiilui un guvern cvarlri- In aşteptarea epm/.mii «ums- |i? se acordă problemelor e- vut loc vernisajul expoziţiei panii petroliere am erica
ponil pi: lm/a dru um cn lu lui- b*i acidule dc Iralalive m i ,i- ( onomice şi linanc iare i><;niru dc fotografii „Prin România ne, care efectuează pros
l>rn(jram <Ia•»«»r at dc premierul rai ior tehnic • obliqaiorie in soluţionarea cărora sc propu de azi", organizată In ca pecţiuni in Libia, a anun
di-scmna!. Emilio Colombo, să din pil tu I de vedere r n io ij- ne un „complex rle măsuri" drul manifestărilor consacra ţat descoperirea unei bo*
i ri/a de quvern din Italia în- Intional — observatorii politii i menite să pună capăt unei sî- te zilei de 23 Auqust. cu
ircnslrcazo ultim ul act al des- anali/ea/ă se hita-pruqi am a lualii economice considerată sprijinul autorităţilor conqo* gate pinze de apă frea
făsnrării sale. Pînă joi scara, noului quvern. c iu lin d să des a ii dintre cele mai dificile. lcze. tica, care ar putea asi
tim pu rile parlamentare ale so- prindă elementele de bară < « Uim ind un dozaj ..farmaceu- la vernisaj au participai gura un debit egal cu al
(la listiloi . i ppuhlicanilor, so definesc orientarea politică <|e- i i r “ în întocmirea programu vkeq uve rnato rnl G. Yogo, n ilu lu i timp de o mie de
cialiştilor unitari şi democrat- nerală si prruir^mul quverna- lui său guvernamental. Colom comisar provincial al Pro ani.
creslinilor îşi vor propune re- mental de acţiune. Ah'ăluil din bo a mizat abil pe salvarea în vinciei Conqo Central, şl Apa se găseşte sub po
prezcnianlii care să facă parle palru rapilole. în i ari- se rc* cxlremis a lorm iilei de r r n lr u - alic persoane oficiale con* mint intr-un fel de bazin
din v iito ru l cabinet. Se consi Irvâ punctele rlc r o n ’ arl < ^ s'înqa. dar a bVal dpopane qolcze, membri ai corpului imens cu o suprafaţă de
deră ca iminenta primirea la permit pari idelor rin »enlru- probfemc importante. oonlro- diplomatic, un numeros pu peste 2 500 km pătraţi,
Pa laiul Q uirinale a lui Colom ^linqa să lecon.sliluie <oali[in \-*rsaie. în lecjalnră iu care blic.
bo pentru a comunica şefului guvernamentala. do< umentul d i ■ u | j i I e din codrul direcţiu A lo.sl dc fa|ă Al Tujon. CIRCULAŢIE -
statului îndeplinirea mandatu elaborat dp Cobnnbo i'p r r /.m - nilor P.S.I. şi P.S.I j. au sros in ambasadorul României la Bil a n ţ u r i
lui încredinţai şi a-i .supune 1ă. in esenţă, o reluare a prin- evidentă niimeroa>c‘ c rilîri şi Kinshasa, şi membri al am
lista cabinetului sau. Apoi. du < ¡palelor orîenlărî «o au ra- rezerve. Dc- aceea. solidarita basadei. Ir. cod<ul acţium ioi pe
pă încheierea formala a trata rac lei i/al quvornelr* i varlripar- tea forlată care stă la baza Expoziţia s-a bucurat de care le întreprind autori-
tivelor dintre deleqatiile p a rti liîe piei erlenle alit în re p ri noii colaborări ovadriparlite — mi d«»osehîl succes, presa sl Mu,»ene pentru re*
delor de centru-stînqa. se aş veşte m iill-diM niata problemă < e pune capăt rfoar rrizei de radloleleviziunea conqolcză uu ctica numărului acei*
teaptă prezentarea in fata Par a r «porIii]i ii d in liv ..mojovila- guvern dar nu şi celei rare iclatînd pe larq despre a- ueiucioi ce circulaţie,
lam entului a noii echipe gu Ira quvernamenială" şi „m in o slrăbale însăşi formula de c rn - ceasiă maniieslare culturală pma la slirşitul anului
vernamentale pentru obţinerea ritatea parlamentară'’, i ii şi in Iru-slinqa — ş-ar putea dove românească. au fost retrase per
di din nou ca un element de misele de conducere unui
inslabililate. mai curînd declt M O NTEVID EO 5 (Ayeipres). şi M inisterului de Exter număr de 26 893 şoferi
de re ro n rilie rc şi eficientă. im prudenţi. 4 858 dintre
Vizita lut Helmut Schmidt în S.U.A. In Irnăl.ură cu componenta Acţiuni Organizaţia ileqală Tnpa* ni; c/»nfirmă după părerea ob-
viito rulu i quvern. cercuri in maros a reafirmat, marţi con ser valorilor dc la Montevideo, permisele retrase au fosl
revocate definitiv.
W A S H IN G T O N 5 ( Aqerpres). quvevnnlui american rlieslium formate sînt. dp părere că vor diţiile anterioare puse guvernu existenta în quvern a unor pro ★
lui uruguavon pentru elibera
funde divergente privind mo
M in istru l apărării al R. F. a referitoare la .slationaroa şi fi evitate la maximum schim greviste rea consulului general al Bra dalităţile de soluţionate n ca Conferinţa Bilanţul ultim elor trei
Germanie!. Helmut Schmidt, a InlrPtinerea Iriipplor am iuka - bări fată do s 'rtiriu ra g u v rr- ziliei, A lovsio Dias Gomides. zului. M inisterul de Inlerne s ar zile al accidentelor de
sosit în tr-o vizită neoficială în ne pe teritoriul R.M.G. nnlui |)r»'< eden i . condus r|p şî a f «msitiei ului american Da opune oricăror eliberări de de circulaţie pe şoselele fran
S.U.A. Nu s-a făcut nici o pre După ce a avut o înlrcve- Kumor, Sorialiştii şi republira- în Italia niel M ilrionc. răpiţi săplâmina ţinuţi. pe cind M in isterul dc miniştrilor apă ceze consemnează 139 de
cizare oficială asupra telurilor dere cu m inistrul apărării al nii flu $i iinunlal ..înqbelarea“ irecută. Un mesaj transmis Externe ar înclina spre qăsirea morţi şj 1 131 de răniţi
acestei vizite, dar, după cum S.U.A., M elvjn Laird, Schmidl ro,prezentării lor in viito rul ca prin intermediu! judecătorului unej proceduri acceptabile de rării şi de exter dintre care 438 în stare
relatează corespondentul din a plecai la El Paso (Texas) binei. c nnsjdnrind >alisfăc ă- ROM A 5 (Aqerpres). — Noi Pereyra Manclli, răpit cu cîte satisfacerea condiţiilor puse de grovâ; In aceste zile a
Washington al ziarului „Gene pentru a insper ta unităţile toare ri'p a rîizarea anterioară a a d iu n i qreviste au avut loc în
ral Anzeiger", este probabil că vest-qermane care efectuează nor i.olnliilor. Sociali«,! ii unitari ultimele zile in Italia In nor ne de la Tripoli proximativ 9 milioane de
au .soliiiiai insă sporirea nu dul tfirii. ia Trento, a declarat autom abilişti francezi au
m inistrul apărării veat*german staqii de antrenament la baze
mărului pr,r|r,foliilor lor in qu- grevă personalul uzinelor urw my Reafirmarea condiţii!or ante străbătui şoselele pentru
va discuta cu reprezeutantl al le americane. vern de ta Irei la patru. * ooi predu« ătoare de aparate elec- a se îndrepta spre locuri
trocasnicp ..binis*' M un citorii le de odihnă.
pvotcslenză împoiriva arestării rioare pentru eliberarea em ulului TRIPOLI '» (AqerprPs). —
dp călre politie a trei tova- Conferinţa m iniştrilor apărării SOARTA TRAGICA A
şi dc exh-rne ai Libiei, Repu
roşi de muncă in timpul unei ZEIŢEI
blicii Arabe Unite. Sudanului,
demonstraţii.
La Porlo M argheia. zona in general al Braziliei Siriei şi Iordaniei a lost des In umbra munţilor Hi-
dustrială a Veneţiei, s-an inre- chisă m iercu'i dimineaţa la malayo se află una dm
Tripoli du c.itre şeful stalului
qistra1 < iocmri intre r|revis»i $i cele mai exotice ţâri ale
libian, ci/lonelul Moamer El
politie şese muncitori fiind ră va zile înaintea celor doi orqani/atia Tupamaros pentru Asiei - Nepalul. La 10 m i
niţi. l.uci.1b»iii întreprinderilor diplomaţi şi eliberai mar|¡ sea a evita implicaţii externe ne Gedali. lioane de locuitori revin
meranire rlin reqjunp an orqa- In carii lii primei şedinţe se
ra. cere guvernului punerea in dorite. Una' din modalităţile 10 milioane de ritualuri.
nirat o manifestaţie la Pmt.o libertate a tuturor membrilor avute în vedere in acest ultim crete a con kum tci a fosl ana Cu citevo luni in urmă
M aiqhera ccrînd îml)un«it«ni- lizată situaţia n u lila ră de pe
organizaţiei Tupamaros aflaţi sens s-a înntenoli/at prin pro guvernul nepalez a con
rea condiţiilor de muncă si liniile de incclare a focului cu
în rlotontiune. In mesaj se pre punerea a doj deputaţi ai opo firmat oficial câ în ţară
sporirea salariilor. Israelul, anunţă agenţia libia
cizează că starea sănătăţii ziţiei dc a se decreta o amnis na de ştiri. Sursa citată pre- există 178 de zile lucră
La Modena. în rrqiunea E
conMitului brazilian este bună tie generală. Preşedintele cizca/u iă m inislrnl egiptean toare şi 137 de sărbători.
milia au avut loc manifestaţii iar consilierul ameriran se Areco ar înclina insă. potrivit Principalul ritual este
ale populaţiei în semn de pro unor surse gu vornamenl ale. 31 apărării. Mnhamed fawzi. a
test împotriva taplului că. pen află in convalescentă in urma făcut o expunere asupra aces legat de Rumori — o fe
rănii primite in «ursul răpirii. pentru o altă soluţie, si anume tei pi'obleme. tiţă în vîrstă intre 9 şî 11
tru a be evita redui crea pre introducerea unui nmeiidamrni
tu rilo r au foşi distruse cîteva Guvernul uruguavnn nu d Agenţiile d? presă menţio cmî, care locuieşte intr-un
doi încă nici un răspuns ««(¡«'¡ni la codul penal privind exila nează < ă in afara delegaţilor
zeci de Ionp de piersici şi pe paiat din Katmondu. Su
« r-irrilo r formulate de ouiorii rea tu lu io r persoanelor vino- celor cinci lori prezente (Ira
re. Demonstranţii purtau lo răpirii. M inistrul de externe V7)ln de delicte politice, A«easr puşii regelui consideră o-
zinci pe care era scris : „Vrem kul şi Algeria au anunţai ră ceastă copilă drept o
al Uruquainluy. Jorge Reirano. lă solu|ie ar avea mai multe nu vor paviijfipn la conferinţă,
o politică de reforme pentru o zeiţă şi însuşi conducă
a avui marţi seara o nouă în- şan<;e de a fi adoptata. în fa dală liind opoziţia lor fata d«î torul ţâ rii’ trebuie sa i se
aqr'¡cultură m odernă!" lievedcrc cu p r e ş e r lintele Jo r
Lo Palormo. Iransporturîle voarea ei pronunlinrlu-sr şî „planul Rogeis"). în capitala închine, cel puţin o dată
publice au fost paralizate timp ge Rachcco Areco consacrată unele «e.mni ale congresului. Libiei se alin Şl «> dcleqatie pe an.
de Mei zile, în urma grevoi examinării situaţiei şi im plica Şeful stalului urugiMvan a a rez.isten(ei palrsi in lene. ca Timp de 355 de zile din
personalului H p la societăţile ţiilor ei externe, la sfirşilul adresat marii mevajr de răs re. în «n'cnlualilaloa (ă ar li an Kumari locuieşte corn*
concesionare, rare a formulat căreia a declarat «ă „nu există puns aub'i iiăliloi americ ane şi invitata la lu rrâ n . ar urma să piei izolată in etajul III
unele revendicări economice. încă nici o poziţie «diriolă a braziliene prin care îşi reafir prezinte în fain participanţilor al palatului şi numai în
guvernului". mă inlenlia de a obţine elibe- poziţia organizaţiilor palestini luna octombrie se plimbă
Declaraţia lui Medaño ca şi tarea î n lr i.n viito r apropiat ene de rr/i.-dontă In leqătură rece zile pe străzile ora
declaraţiile contradiclorij de a celor două persoane aflate cu actuala evoluţie a situaţiei şului intr-o caleaşcâ de
luni ale M inisterului de Interne în captivitate. din O rientul Apropia!-
Luptele din aur, alungind demonii şi
duhurile rele. In
aceste
2Î!e oraşul este înecat in
Vietnamul de sud singe — mii de capre şi
bivoli sînt sacrificaţi
Din presa străină „$ă protejăm lira“ Preoţii aleargă pe străzi
cu săbii in mină, pregă
Atacuri asupra tind jertfele pentru Ku
Convorbirile bazelor ameri Acum , cînd Colombo încear N u întîm plălor vorbim de In Italia, autorităţile mone mari. In acest timp ea işi
croieşte drum prin m ulţi
me şi binecuvinteazâ je rt
că să pună capăt crizei coali spre o stabilitate „relativă" a tare acţionează in vederea fele. După ce trec sărbă
sovieto — IRLANDA DE NORD cano -saigoneze că recentele declaraţii a care priveşte lira dar şi alte protejării lirei de asalturile torile, mica Kumorî se
ţiei
să
este
bine
amintim
problemă
Eşie o
parităţilor.
speculative, acele asalturi ca
le m inistrului trezoreriei a- monede. Toate monedele sînt re au dus la devalorizarea întoarce la reşedinţa ei,
unde aşteaptă să treacă
deci
orice
leqate între ele.
irakiene Atmosfera continuă să Forţele Guvernului Revoluţio supva soartei lirei au fosl în 6chlmbare a rap orturilor reci sterlinei $i a francului şi la alte 355 de zile pinâ i se
5
S AIGO N
(Aqer.pres). —
reevaluarea mărcii. Cazul nos
soţite de măsuri prin care au
permite să iasă din nou
nar Provizoriu al Republicii torităţile monelare au vru t să proce dă loc unui dezechili tru este oarecum diferit, a pe străzi.
ceasta 5l datorită importantei
M O S C O V A 5 (Aqerpres). — rămînă încordată V ie tn am u lui de Sud au conti demonstreze câ nu există In -, bru care se reflectă asupra mai reduse a lirei pe plata in Turiştii se plimbă in
lenţia de a modifica parîlalea
amploarei schimburilor
inter
M iercuri au început la M osco nuat în ultim ele 24 de ore a lirei fată de alte monede naţionale de bunuri şi servi ternaţională Dar este clar că jurul palatului sperind
va convorbiri sovieto-îrakiene. tacurile asupra bazelor ameri- cii, ca şi asupra circulaţiei fi speculaţiile acţionează numai să-i vadă cel puţin chipul.
relatează aqenlia TASS. cano-saîqoneze situate In dife Fără să ne oprim asupra nanciare alimentate de mişcă r.înd exista posibilitatea şi a Preoţii interzic insă cu
Delcqaţia sovietică Ia con BELFAST 5 (Aqerpres). — In Irlanda dc nord, atmosfera rite reqiuni sud-vletnameze. pa rticularităţilor tehnice ale a- rile de capital cu scadente mal nume cînd se duce o politică stricteţe fotografierea ei
vorb iri este condusă de K lrill continuă să rămînă încordată. In ciuda efor tu ri Lor făcu Cele mai violente lupte s*eu ceslor măsuri, trebuie să spu mult sau mai puţin apropiate. economică neadecvată. Fetiţa poate romine
Mazurov. membru al biroului te de autorităţile locale şi a Intervenţiei trupelor brita desfăşurat în apropierea ora nem numai că pe piaţa euro Dacă preturile — dar mai ales îm potriva speculaţiilor tre zeiţă timp de 2-3 ani. D u
■Politic al CC . a! P.C.U.S., nice dislocate 1n Ulsler In vederea m enţinerii ordinii, şelor Hue, Da Nanq şi Quanq peană unele Întreprinderi ita costul de producţie al bunu buie să luptam numai cu mă pă aceea, preoţii ii aleg
prim-vicepreşedinte al Consili in noaplea de marţi spre miercuri au fost semnalate noi Nqaî. A rtile ria forţelor patrio liene au contractat îm prum u rilo r şi serviciilor, care la rîn - surile care au valoare, şi anu o locţiitoare dintre le liţe
ului de M in iştri al L R S.S., iar incidente. A fost a Şasea noapte consecutivă de la tice a bombardat numeroase turi în dolari, ceea ce a făcut dul lor sînl condiţionale de me cu acelea care permit men le fam iliilor nobile, iar
cea irakiană, de Satldam Hus declanşarea actualelor tulburări etnd tinerii catolici din poziţii fortificate ale Inamicu ca în rezervele noastre să se productivitate — evoluează ţinerea p re tu rilo r de producţie, pentru fosta zeiţă urmea
sein el T a k rili vicepreşedinte Helfast au orqanizat pe slră /ile capilalei demonstraţii lui. printre care una ap artintrd înreqislrcze un spor de va lu sau, mai bîne-z.is. sporesc în deci salvgardarea raoarităti! ză zile grele, intrucit toţi
al Consiliului Comandamentu de protest îm potriva .staţionării in Irlanda de nord a celei dc-a 101-a divizii ameri tă in asemenea măsură incit aceeaşi măsură, nu există mo competitive a întreprinderilor oamemi vor trebui s-o
lui Revoluţiei, secretar qeneral mili la rilor britanici. Răcind uz de bastoane de cauciuc cane de paraşulişti. aflată în să contrabalanseze exodul de tive pentru a modifica rapor Italiene alit pe plata internă evite.
adjunct al Partidului Haas. şi qaze lacrimoqenc soldaţii au intervenit enerqic pen Imediata apropiere a fostei ca- capital italian pe piaţa euro turile de schimb intre dilerile cît şi pe piaţa Internaţională.
tru a dispersa un qrun de 100 de tineri catolici adunat! pllale imperiale, Hue. De ase peană. In primele cinci luni
In cursul con vorb irilor au ale anului 1970. de exemplu, monde. Dar. din păcate, nu se DESENE PE STlNCI
în cartierul Andersonslown. In timpul ciocnirilor, şapte menea, pa trioţii sud-vletnamezf Acestea sînt sinqurele măsuri
fosl examinate probleme pri au bombardat Instalaţii m ilita mişcarea de capital lnreqistra- tntîm pia asa Cazurile M arii
vind dezvoltarea Şi întărirea m ilitari au fost răniţi şi 16 civili au fost areslati. Noi re ale S.U.A. din Delta flu v iu tă de balanţa de plăti a per Britanii şi R F G. — lăsînd la o prin c ire se poale proteja In O surprinzătoare desco
colaborării dmire U.R.SS. şi incidente s-au produs şl la Londondrrry. unde manifes lui Mekonq şi regiunea saiqo- mis un sold activ de 1.4 mi parte dar fără să o uităm, tr-adevăr lira. perire o fost realizată la
Republica Irak în diferite do tanţii au ridicat baricade pe unele din străzile oraşului. nez.a- sud de lacul Bolhaş (Ka-
menii. A avut; de asemenea Si aici au fost operate arestări. Tolodată, au fost semnalata liarde lire. In aceeaşi perioa Franţa — dovedesc îndeajuns zahston) : desene execu
lo r un schimb de păreri în Pe de altă parte, surse oficiale din Bel fast anunţă c i lupte în regiunea Platourllor dă a anului trecui, soldul miş acest lucru-.. .Corriere della Sera* tate pe stinci şi reprezen-
problemele situaţiei din O rie n o parte dintre deputnlîi partidului de quvernSmlnt (par înalte, In provinciile Ban Me cării de capital a fost pasiv, Imd elefanţi datină de la
tul Apropia! şî au fost discu tidul unionist) au cerut guvernului nord-irlandpz să Thuot şl Chuonq Thien. Un «- Capitalurile care Intră acum
tate o serie de. alto probleme uzeze de toate îm puternicirile sale pentru restabilirea iicopter american a fost dogo începutul erei noosire.
internaţionale actuale care in calmului. In tară ar putea însă să fie a Specialiştii presupun că
r i i In provincia Kien Phonq, or fi existat legături foar
teresează ambele pSvti. Con la aproximativ 120 km vesl da celeaşi care au Ieşit Inainle i te vechi între popoarele
vorbirile continuă. Saigon. un simplu travesti deci... care locuiau acum 20 de
secole in Kazohstanul de
sud şi cele din bazinul
M ării Mediterane. Dese
Cuvernu) cenlral al Indiei nat de ministrul comerţului, 0 - ^ 0 ru acest prilej, au luat par nele de centauri desco
a preluat conducerea directă ă. Slaribacher iar din parte* Plotr Jaroszewicz, vicepre te LJanusz Buraklewlcz. m i perite pe oceleaji stinci
asupra stalului Kerala. unde sovietică de ministrul comer şedintele Consiliului de M i nistrul comerţului exterior al vin in sprijinul acestei
urmează să albă loc la 17 ţului exlerior, N. Palolicev. niştri al R- P. Polone, l-a p ri Poloniei. $1 Jozel W iniewicz, ipoteze
septembrie noi aleqerl loca Cu p rile ju l uncî conferinţe mii pe Heinz Kuehn, primul ministru de externe adjunct,
le., Informează aqentla Press de presă, rpl doi mlnlsUi au ministru al landului Renani* rare îndeplineşte funcţiile
Trust of India. declarat că acordul deschid» de norri-WesIfalla. care se m inistrului afacerilor externe PROTECŢIE PENTRU
Scopul acestei holărlri. a- al R. P. Polone. Heinz Kuehn CANGURI
ooi posibilităţi pentru d e / ‘ află fn vizii a In Polonia. In a făcut, de asemenea, o vizi
prerinză observatorii, a fost
ar ela di» a se crea condiţii voltarea pe viito r a comer formează aqenlia PAP. La tă m inistrului comerţului e-x- In Australia, Consi tul
mai Javornbile punerii în a- ţului dintre rele două ţări convorbirea care a avut loc terlor, dannsz Burakiewi'rz. naţional pentru protecţia
plirare a proqramulu! Fron animalelor, in colaborare
tului unit al forţelor de stin
cu S.U.A., o iniţiat o se
gă.
rie de măsuri in scopul
protejării vieţii cangurilor.
(m v m n u l Ceylonului a re* 0 + - 0 Aceste animale sînt vino
luno srnt Guvernul Revolu M aigarel Kenyalta, flk a te de o companie nord-
ţionai Provizoriu al Republi preşedintelui Kenyel, Jomo Irgporlanla centrală sindicală americană I a Ciudad de Panama a fost dai publici americană care se ocuno
cii Vietnamului de Sud. a- Ivonşalla. a fost aleăsă în A F.L.-C.I O. a cerut Conqresulul să fnlrp- tăţii un decret privind eliberarea tuturor
postul de primar al capitalei prlndâ acţiuni Imediate Sn vederea modiltcă- cu prepararea olimentetor
nuntă agenţia \ A . tării, Nalrohl, devenind ast deţinuţilor politici din Panama. exotice. Arthur Querippi
0 * 0 rll „A c tu lu i privind reglementarea echitabilă preşedintele numitului
Preşedintele Slalelor Unite. fel prima femeie africană *-a- a muncii*, care fixează regimul încheierii Printre cei ce urmează a fi eliberaţi fi-
re deţine un astfel de post. Consiliu australian, a o-
Richard Nixon. a avut o in- contractelor dc muncă In o serie de ramuri qureaz.ă si colonelul Juan Berna!, arestat dresat o scrisoare preşe
Irrvedere cu generalul Jo- importante ale economiei Statelor Unite. în decembrie 1969 in leqătură cu tentativa dintelui Nixon rn care
st*ph Mobutn, preşpdinlelc o + o Principalele cereri formulate de A.F.L.*
l.a ^,¡ena a fost semnal de lovitură de siat orqanizală împotriva ge spune că „beneficiul
Republicii Denii »crai ine Con C'.l.O. sc referă la sporirea salariului m i
go care se află în S.U.A. in mier<ttil nouf acord cu p riv i nim creşterea retribuţiei orelor suplimen neralului Ornar Torrijos, comandantul găr anual realizat de comjro.
nia nord americano
du»
tr-o vizii ci o ii : iabi de o >,i d * re la si hlmhurlle de înărlurl zii naţionale si principala personalitate po* R.P. POLONA - Uno din cele mai mari fabrici de televizoa produsele derivate din
Umin3. Generalul M obuln şl plăti intre Austria şl Unt- tare. extinderea aplicabililalii ..A ctului'1 la lilică panameză. re este fabrica W.Z.T. din Varşovia, care pe lingă televizoare
urmează să conlere şi ru se nnea Soviellcă pe perioada alle categorii« de muncitori etc. moi produce şi echipamente de transmisii pentru maşini, echi carnea de cangur, s-a ri
cretarul <Ih stat, illiam Ro* 1971*1075. Din partea austria pament pentru studiourile de transmisii T.V. precum şi echi dicat fa peste 2 milioane
dolari'’ .
qers. Şi • u alte olii ialitnti a* pament T.V. pentru şcoli şi spitale. Din producţia de aproxima
mericane. că. documentul a fost sem
tiv 400 000 T.V. anual, circa 90 000 sînt pentru export.
Redacţia şl admlnlrtioflo ilarului i Deva, it/, Dr, Petru Oroia nt. IS. Telefoane i 12317 şl 11275. Tiparul r întreprinderea poRgraflcă Deva. 44063