Page 21 - Drumul_socialismului_1970_08

^ 9 f t t t r f t f t t * t t f f n * n n n M 9 n H N 4 H < r n * f î t n u n in n e n it M n f r t r t n r t it f t 9 f t ^
tf *»,
proletari din to a t e ţ ă r il e, u n iţ i- v a ! \

PAGINA A (V A
I
® Scrisoarea fui U Thani

adresată ţărîtor membre
% 1
ale O.N.U.

r Formarea noului guvern italian !

I
H Dezastrele produse

de uraganul Celia

H Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 484/ VINERI 7 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

LA E. M. DEVA După ce urmele lăsate de ape

Ritmul extrac- au fost şterse

Oamenii se întorc

ţiei sa asigure SE EXTINDE
v

■
I
I
I
ASOCIEREA
la casele lor AGRICOLE
COOPERATIVELOR
îndeplinirea zil­ Acţiunea de asociere
a cooperativele»! agricole
Strobot din nou - penlru a cito pe suta de metri póU a|i de pereţi de producţie a cunoscut i!
oară I - U rările Devei. Acelea*! id o li I' tim plărie, do telnccrea pardoseli-
din cartierul „P rogresul*, ori din car­ ier din teîndurc pe ol|<: t 200 mp... in ultim a vreme un ritm L
tierul Gojdu, unde in acele iile da
C eniem nei cífrele |i-m< imagines a-
nica a planului cu barca Apa »-o re lro i dar a lă ­ cesf «olum de luesări ncpievnsute in tapid de desfăşurare. Nu­ i i 1
mai om p âlru m doar cu a m lib ia »ou
meroase cooperative a ­
nici un fel dc planuri, dar core tre­
sat un ilra t g ro i de m ii clisei, l-a
buie să sa eiecule cu p rio rila le . Şi
gricole de producţie si­
lă ia l prin caie, Io parterele blocu­
rilor. a acoperit ionele vo rii. Iarba so etccu lâ din b onii stalului. 2 000 tuate pe teritoriul acele*
do m etri p o lro ţi de porchet nou, mji
i a itrâ p u n t. Şi llo rile au Creicut. Zo de cahle de teracotă noi, m ateria) de iaşi comune şau in co­
net* veni sint iară»] ve rii, in ilo - sidârie. Teote neplanificale. U ni] le mune invecinate j-a u a*
şi recuperarea inu n d aţie . A bio după aceea |i-ou vă­ a jutor tovărăşesc venit din postea u- social in vederea organi­
rite. O am enii le ou cu râ|al in tim pul
urs
sini
ric „p lu s u ri*, dor de fapt
lor lib e r incâ in prim ele iile după
zării de unităţi economice
care
necunoscuţi,
ner
oameni
ţi-au
rul
moi
indeaproopo apartam entele.
Au spălat m obila |l au doi o la ră nă­ oium ot angajam ente suplim entare do pentru o folosi astfel mai
producţie |i ou muncit poale dumi
molul care le a trecut pragul, in iiI- o ici, la noi, Cu destin a ţia „p o n lru re­ raţional şi eficient resur­
nica, in orele libere ca lă le trim ită
trin du -ie peste tot ţi in toate. Pină
sele umone, m ateriole şi
restanţelor La suprafaţă, intre dealuri molcome — incinta Exploatării miniere Teliuc. In adincuri dar de dorm it nu s-o putut dorm i in cilre le nu represinlă num ai valori m a­ financiare şi in special
fi in p ere |l a pătruns iu i, la un ita t
facere*. Privite prin această prismă,
de om. Au lâcul er, oam enii, curot
pentru a introduce tehno­
te riala |i co n |i|ă (i, c< poartă odevă-
abatajele de unde se trimite la xiuâ minereul de fier.
apartam ente.
locuit
Au
in blocurile
care le-au lost puie la d i» p o ri|ie p i­ role mesaje de solidaritate, de apri- logiile moderne în pro­
jin, nu tin i »imple „p lu su ri*, cl ro­
nă ie vor putea întoarce a c a iâ . De dul strădaniei, a l h o lă ririi do a re­ ducţie.
atunci, co ie la |i porterele blocurilor toce tot ce apele au distrus, holă rire Potrivii activităţii eco­
din „P ro g re iu l*, Gojdu, de pe tlră - pe care a lual-o întregul popor ea
ille M ibai V ite o iu l, M unteniei. George răspuns la chemarea partid u lui. nomice ce se desfăşoară,
Brigăzi ale randa­ r\ Eneicu au devenit fo n tie re in care Şalul serviciului fond locativ imi au luat fiinţă pină acum
In acest an, mina Deva a iâşoare Ireproşabil. Insistăm i-au concenlrot forţe din tot judeţul. dicleosă masau : ,,Tovaró|i¡ de la Pe- peste 50 de asociaţii in-
Irecut prfnlr-o seamă de qreu- asupra acestor lu cru ri pen­ in pagina a ll-a Trebuia ichim b ot parchetul care ie tro ian ! ou term inat 21 din 32 de tercooperatiste de creşte­
ic o i m ilul de tu b el, re-
um llo ie ,
ISţl mari. In acest context, al lru că preocuparea insufici­ mentelor înalte len cu iţt şl reiugrăviţil p e re ţii. La in­ locuinţe, cei de la Călan 14 din 23. re şi ingrâşare a porci­
lucrătorii de la I.G .C .l, O roytie 18
im posibilităţii extragerii de entă în direcţia asigurării d ic a ţia Com ondam entului Judeţean de din 32, ¡or cei de la H oţeg le-ou lor, 22 de ingrâşare a
term inat pe toate cele 32. N oi. 17
minereu }n cantităţile pla n ifi­ con diţiilor normale de pro­ In n bo to je le mine! Artînooso, ! Tinereţea Călanului centenar luptă contra in u n d a ţiilo r, la Deva au din 43, alte 10 sint In lucru, Iar 18 oilor, 20 de creştere g pă­
venit lucrători de la în treprinderile de
cate. se explică şi unele ne- ducţie in tr-u n moment cînd b riy o rile de m inări destăfooro o 1 I gospodărie comunală | i locativâ de sint neolacale penlru că nu l-au us­ sărilor, 6 asociaţii apico­
tu i|in u l6 întrecere pentru e e b ţi-
realizări sortimentale, între economia naţională are m ul­ ne o îna lta productivitate o mun­ la Petrefonl, O râ ţtie , H oţeg, Călan. cat incâ. Docl ‘ peste 100 de fa m ilii le etc. In total, de la în­
care ponderea o deţine con­ tă nevoie de sortimentele cii in ein tle o celei de-a 26-o a- Au p rim it com enii, docum entoţit fi s-ou Inlors la casele lor | i le-au găsit ceputul anului şi pină în
pe la Jumătatea Iul iunie
i-au o-
curóle, cu parchet nou, retugrâvite, se-
centratul de cupru, la care produse de colectivul Exploa­ riv e n â ri a e lib e ră rii p atrie i |î a Calcarul nu trebuie să fie o pucal bărb ă te fto de lucru. ,,ln a lţi vopsite pe dinăuntru fi pe din a laro . prezent, numărul asocia­
Locui de frun­
Zilei m inerului.
planul pe 7 luni s-a îndeplinit tării miniere Deva împiedică te in această întrecere revine bri- ani n-am e ie cu la t nici a 10-a parte Şi, fără să vroou, in minte mi-a re­ ţiilor intercooperatiste a
din volum ul de lucrări pe care I o-
numai în proporţie de BO la realmente realizarea acestui g ă iri conduie de minerul Aurel vom acum. Singuri, numoi cu lucră ­ venii o cifră, pc care om a u iit-o pen­ ajuns la aproape 250,
tru prim o dală in ultim a şedinţă co­
sulă. deziderat major. Este clar că Cristea, din lon a I a m inei. Piin- problemă pentru siderurgişti! torii noytri, cine ftîe cînd term inam * mună a C om itetului e ie cu liv al Con­ cele mai multe fiind or*
l* o o*ganiia*e d eiâ viryiiă a b ri­
F.sfr îmbucurător loplul că, aceste lipsuri se situează la găzii pe schimburi ^ pe o p e ra |ii — ne ipu n e tovarăşul V o iile Buligon, siliu lu i populor judeţean şi a b iro u ­ ganizate in judeţele Il­
fe lu l te rvlciu lu l fond locativ.
lu i e ie cu tiv ol C onsiliului jude(#on ol
fală de această stare de lu ­ nivelul conducerii E. M. Deva )i fo lo tite a intem ivo a u lila fe lo r. — Care e ite dlm em lunoo o ceilu i Frontului U n ită ţii Socialiste: 12 288 000 fov, Dolj, Arad, Teleor-
cruri. activitatea de produc­ şi nu numai )a ..niveluri infe­ brigada depoje|1e constant ron- 0 carte utilă pentru părinţi volum mare de muncă î ■ ei, cil represinlă valoarea cecurilor mon şi Prahova.
dam entul de 10 tone de cărbune
— In total e vorba de 190 de lo­
ţie se desfăşoară acum no r­ rioare" aşa cum se încearcă ceea ce inteam na co fiecare m i­ cuinţe lond de stal, în care ero ne- acordóte pină acum (o m iliilo r slnli-
pentru
trale
o iu lo r
d real
refacerea
mal. In luna iulie, spre exem­ o Ieşire din Impasul existent. ner din brigadă e i trage in me­ ceiară refacerea a peste 3 000 mp gospodăriilor. Do. oam enii se pot în ­ PREGĂTIRI PENTRU
die p etle planul itln ic 2 tone de
plu. planul mobilizator la a- Necesitatea adoptării de cărbune. parchet, a VS0 mp tencuieli in te ri­ toarce la locuinţele Ier, sâ-sl raclă- ÎNCEPEREA NOULUI
( est sortiment important a către comitetul de direcţie şi Rondamente ce d e p o je tc preve­ şi educatori oare f i oproape oceeojr supralotâ -\ -deoscă ceea co a p o i* ou distrus *►, AN ŞCOLAR
tencuieli a ile rie e re . a mal m ult de
fost realizat Integral. S-a fă­ comitetul de partid al exploa­ derile cu 1—2 tone de cărbune pe 30 000 mp lug ră ve ll interioare fl ev* a dată cu el. In casă l»i găseife din
cut deci un progres evident tării a unor măsuri urgente p o it in re g iifre a io |i b rig ă tile ccn- terloore, de montarea a peste S MO nou loc bucurio In întreaga tură te fac
Eugen Bodrvar,
d u ie de m inerii
dar. cu ţoale acestea. Tilmut şi eficace care să ducă la îm ­ fe tru Codrea, V a ille M er«u(ă. A- de cahle de teracotă, de vopsitorii S. POP pregătiri in vederea re­
extracţiei este insuficient pen­ bunătăţirea aprovizionării leh- porlul b rlg ă tilo r cu randam ente deschiderii şcolilor. Adu-
tru o garanta cu certitudine nico-materiale si restabilirea înalte ie o g lln d e ite In ' eele pe- cînd cîtevo elemente noi,
recuperarea răm înerilor in unor Tilmurl inlense de ex­ »te 4 000 tone de cărbune e i tra i anul şcolar 1970-1971 va
urmă şi realizarea integrală a tracţie este mal mult decît p e ite planul pe 7 luni de către marca un progres pen­
planului anual. evidentă. Cînd spunem aceas­ colectivul m inei A nlnoato. IN INTIMPINARE A ZILEI DE 23 AUGUST tru învâţâm intul de cul­
Analizele şl dezbaterile ce ta ne qîndim şi la nerealiză- tură generală şi liceal.
au avut loc pe această temă rile de la mina M uncel care Astfel, cu începere din
au scos la iveală o serie de au făcut ca şl la sortimentele toamnă vor fi cuprinşi in
deficiente de natură organi­ plum b şi zinc în concentrate şcoolâ toţi copiii care
zatorică si tehnică, ce trînea- să se rămînă sub planul pe 7 pină la dala de 15 sep­
ză intensificarea producţiei. luni. Precizăm că aceste m i­ Peste 60 la sută din planul tembrie împlinesc vîrsta
La mina se face încă nusuri puteau fi cu siguranţă de 6 ani. Concomitent,
serios simţită lipsa unei apro­ recuperate dacă forţa de anual de construcţii-montaj ta temperatura continuă trecerea la
vizionări ritm ice a locurilor muncă dezafectată în mod fo r­ A lături de colectivele industriale, constructorii din jud e |u l n o ilru învâţâm intul general de
de muncă dîn subteran şi dp tuit de la mina Deva ar fi fo­ n n t a n g o ja ţi cu toate forţele In inlrecerea închinată m arii sărbători 10 ani, acţiune începută
losită judicios la Muncel. Din n oţionole de la 23 August, pentru eiecutorea f i punerea In fu n cţiu ­
suprafaţă, o asistentă tehnică cu bune rezultate în anul
nccoresnunzătoare pe schim­ păcate, acest lucru nu s-a ne ¡noim e da termen a obiectivelor industriale f i social-culturale. In
perioada celor 7 luni din acest an. constructorii de pe fo n tie re ou
burile II $î FII, lipsa pieselor făcut, irosindu-se în această d e p ă fit cu 3.2 la sulă planul de producţie, e ie c u lin d un volum de fulgerului electric şcolar trecut. Funcţiona­
rea pentru prima dală a
de schimb pentru utilaţe din perioadă o mare parte din lucrări de eonslrucţii-m ontaj in valoare de p e tle 780 m ilioane le i. ceea
dotare precum si altele care forja de muncă şi timpul de ce corespunde unui procent de 40, t fa sulă din planul anuol. clasei a X-a, din cadrul
De rem orcat că acest procent, printre cele moi ridicate din ţn -
şcolii generale ob lig ato­
se cer grabnic înlăturate. Nu lucru. ră. se datoreoră în p rin cipa l e fo rtu rilo r depuse de colectivele de
Situaţia existenta la minele pe şantierul C.T.E. M in tia , care au re a liia t pină acum intre AS şi 93 rii, va li corelată cu o
vom intra in amănunte în Otelul electric este otelul inteligentei tehnice. In­
scopul stabilirii cine e v in o ­ Deva şî Muncel conduce In­ la sulă din prevederile onuole. Pe un loc de Irunte se silu e o iă şi creştere substanţială in
coleciivul f.C.S. H uncdooro, care a depăşit lo rc in lle aferente celor
eeeo ce priveşte cuprin­
vat sau nu de această situ­ variabil la concluzia că tre­ 7 luni cu 2,8 la sută e ie cu lin d un volum de lucrări echivalent cu te lig e n t celor ce-l eloboreozâ. in te lig e n t celor ce l derea absolvenţilor clasei
tronsformo
apoi
în
motoare
robuste,
în
utilaje
aţie dar nu pulem să nu ne buie luate măsuri operative şi peste 3S la sută din re a liiă rile pe întregul Judeţ. automotizate, în piesele „cheie" ole tractoarelor
punem întrebarea : ce a făcut deosebit de energice pentru a V lll-a in clasa a IX-o
recuperarea răm înerilor în şi turismelor, lată de ce am ales ca „ero ină " a acestui in oşa (el incit să se
• n mod concret comitetul de
urmă şi realizarea Integrală scurt reportaj oţelâria electrică a Combinatului siderurgic creeze premisele penlru
direcţie al E. M. Deva în pe­ Hunedoara. Deşi e una din cele moi noi secţii ale întreprin­
rioada in care nu avea preo­ a planului anual. Printre mă­ derii, otelărio electrică şî-o cîjtiq o t un nume de prestigiu generalitatea învâţomin-
cuparea tonelor extrase? surile importante ce trebuie Succesele minerilor nu numai in combinat ci si în intreoga taro. Datorită, în tutui obligatoriu de 10
Acest timp de aoroaoe două soluţionate cu prioritate se primul şi în primul rînd, oamenilor. ani.
luni nu poale absolvi de impun repararea şi completa­ Noul an şcolar va con­
rea cu piese de schimb a u ti­ Şef de echipă la unul din cuptoarele de 50 tone. semna, totodată, mărirea
răspunderea directă conduce­
rea exploatării, care trebuia lajelor din dotare cum sint de la E.M. Certej M ihai Avram e scump Io vorbă, spune trei cuvinte şi dă ponderii liceelor de spe­
perforatoarele şi maşinile să plece. De ce otita qrabâ, îl întreb. cialitate. Ca atare la 13
practic că se inaniească ca In secţia mecanică a U M.M.R,
in această perioadă să fie Simeria, forjorii aduc o im por­ - Păi aţi nimerit toemoi Intr-o zi de năcaz... septembrie işj vor începe
completate toate golurile din Irig. NICOLAE ZAVOIANU tantă contribuţie la execuţia pie­ Colectivul E ip lo o lă rii m iniere tereo prod u ctivită ţi] m uncii cu - Care-i boiul ? activitatea 11 noi aseme­
aprovizionarea tehnîco-ma- activist at Comitetului judeţean selor de calitate necesare re Certej te pregăteşte să intim pine 28A kg minereu pe salariat. sinletl- - Apoi, a stat aaregotul de încărcare din pricino nea licee.
R erullotele
înregistrate
Ziuo m inerului şi cea de o 2d-o onî-
terială să fie Teparate. v e ri­ de partid poroţiilor m aterialului rulant. In versore o e lib e ră rii patriei noastre rc e iă elo rtu rile susţinute depuse unei piese si pîno se gală reparaţia trebuie să încărcăm
ficate si pregătite penlru o fo­ loto : forjorul loan Lupu, unul cu nai te o liiâ ri de p re itig îu . la de to ţi m inerii, din rîndul căroro manual, că e musai să facem planul. REDESCHIDEREA
losire intensivă toate maşinile din muncitorii de bază ai secţiei sfirşilul celor 7 luni de activitate, s-au evidenţiat brigăsile conduse - Ce otel elaboraţi acum ? MUZEULUI „GEORGE
m inerii
rape rto a id
de Vierel N eagu, A leia n dru Sta-
depăşirea In ­
si utilajele, astfel ca la relua- d ica to rilo r la praducţio glo b a lă fl bo. Andrei lasâ r, Ion Ceapă, Fie­ - 0 (e l cu siliciu, pentru industria electrotehnică, şi ENESCU*’
cea activităţii de producţie (Continuóte «n pag. a 2* * a) mecanică. marfă cu 14,1 şl 13,1 la sute. rea Ştefânooica, G ovrilă C hilor, | oltul pentru sape de foraj.
care au d e p ă fit lună de lună sar-
munca brigăzilor să se des- la aceste succese a contribuit Şi-a redeschis porţile
Foto : N. GHENA în cca mai mare măsura eref- em ile de plan. i Aşodor, oteluri superioare, de mare rezistenţă, oţeluri Muzeul „George Enescu"
care vor sfredeli pămîntul în căutarea „ourului negru'*, aici din Capitală.
sau peste nouă mări şi ţâri. $i, porcâ, Io inalto tem peratu­ M ărturii, adunate cu
pioşenie, reconstituie ¡n
ră a fulgerului electric co re topeşte metalul s-au călit
chip impresionant perso­
$1 caracterele acestor oomenl, i-o desăvîrjit voinţa si hotă­
nalitatea complexă, viaţa
L a C . A . P . M ă r t in e ş t i rî rea lor, capacitatea lor profesională. şi opera unuia din cei
mai de seamă reprezen-
PAUL DIACONESCU tanţj ai artei şi culturii ro­
mâneşti moderne. Un su­
C I SUPORTĂ PITRDTRILT DIN RECOLTĂ DATORATE NECLIJTNţEI Şl NE (Continuare in pag a Z o| ocupă un întreg perete,
mapamond, cate
gestiv
evocă
lungile
itinerare
parcurse timp de aproape
şase decenii prin cele
cele 4 combine
In ziarul nostru <1c Iert se vîrleau in ju ru l tractoarelor ; sămîn|at in mirişte. Aspectele spune ? Din doar două func­ | recoltatul nu s-ar II terminat mai mari centre muzicale
nici pină la sffrşllul anului.
repartizate,
arăld printre altele că Ia coo­ unit încălzeau motoarele iar retatale nu evidenţiază altceva ale lum ii de către vir­
alţii încercau să Ie pornească decît pasivitatea, ridicată la ţionează, trelerîndu-se zilnic Starea de lucruri Intlln ltă la tuosul violonist, compo­
perativa agricolă din M ă rti­ producţia de pe ctte 3-4 hecta­ C.A.P. M ărtineşti reflectă ne­
neşti lucrările de stringere a remorcate. Dar cine să-l zo­ rang de cauză „obiectivă", cu re. Ni s-a spus că s-au mai m ijlocit şt faptul că organi­ zitor şi dirijor.
recoltei de cereale păloase, rească dacă şelul secţiei dc care cooperatorii privesc soar­ cerut încă două combine, în ­ zaţia dc partid şl consiliul Pe o hartă a Româ­
ta recoltei prezente şl a celei
îndeosebi Irelerişul, stnl mult mecanizare. loan Chlşerău, a să nu se ştie cînd vor sosi |?|. popular comunal nu acţionează niei sint montate itinera­
rămase în urmă, ceea ce In­ sosit abia după ora 8 ? Ne viitoare. Acum, clnd in flecare Nici aportul cooperatorilor cu perseverentă penlru a-l rele ce leagă localităţile
fluenţează negativ realizările aşteptam să fie acolo de dim i­ unitate trebuie făcute efo r­ ta sfringerea recollet nu este determina pe to|i cooperatorii din ţarâ, unde artistul de
pe ansamblul judeţului. Temei­ neaţă măcar cineva din con­ turi deosebite, din zori sl mat substanţial. In medic, din să-şi îndeplinească îndatoririle renume mondial a con­
nicia afirm aţiei este confirma- ducerea cooperativei, insă n i­ pînă-n noapte, pentru înlă tu­ cel peste 600 cooperatori, doar ce le att fa|ă de cooperativă, certat, trezind de fiecare
rarea
oricăror pierderi
din
lă dc lapte. Din cele 270 ha meni nu se arăta prea in te­ 40-50 îşi îndeplinesc obligaţiile în spiritul prevederilor Legii dată in mijlocul audito­
cultivate cu grîn s-a secerat resat în începerea lucrului cil producţie, pentru refacerea po­ ce )c revin. Aşa se explică de organizării producţiei şî a riului fiorul marii arte pe
producţia de pe 253 hectare, mal devreme posibil. tenţialului dc producţie al coo­ ce a fost nevoie să se apeleze muncit In agricultură. Rău «sic care o slujea. Numeroo
iar ireierişut nu este tăcut nici — A plouat puţin aseară, ne perativelor agricole, cu greu se la lor|e dinafara unităţii. că din experienţa anilor tre ­ se documente, printre co
pe 30 la sulă din suprafaţa spunea Inginerul loachlm Avră- poate Imagina că mal există Exemple de felul celor oferite cuţi. cind o mare parte /lin re scrisori şi cărţi dedica­
tecoltală. Care este explicaţia mescu, preşedintele cooperati­ undeva alita lndtieren|ă faţă de cooperatorii Marla Nlslo- recoltă s-a pierdut la seceriş te geniului său, expuse
unei asemenea sllua(li ? vei, şi terenul e cam umed. dc soarta recoltei. rescu, Tralan Dăncescu, Cosla din cauza slabei organizări a in vitrinele din sălile mu-
Apoi. nlc| cooperatorii nit vin Deşi era posibil ca la aceas­ teului, oglindesc deose
Oricine Iretea Ieri de d im i­ tă dală întreaga recoltă de Maria R-, Stela Cugirean şl muncii. nit s-au |ras învăţă­
neaţă. înainle de ora 9, pe la mat devreme. Dacă azi (6 au­ grîu să ile înmagazinată, Ia Cornelia Celina. care participă mintele cuvenite. Ca urmare, bila apreciere de care
sediul sec|iel de mecanizare, gust — n.n.ţ o să participe la cu tragere dc inimă Ia lu cră ri­ şl in acest an, deşi se între­ se bucura in lumea în­
muncă vreo zece. e lucru C.A.P. M ărtineşti producţia
rr« tentat să creadă că la de pe mal mult de 160 ha se le din cadrul cooperativei, se vede o producţie cu circa treagă interpretul, pre­
C.A.p. Mărtîneşil s-au încheiat mare ! află „depozitată" sub cerul pot număra pe degete. In 500 kg grîu la hectar mai mică ţuirea crescindo din zile­
toate acţiunile dc sezon. Pri­ Deşt treburile in unllale tre­ liber. Din discuita cu preşedin­ schimb. dacă secerişul ar decît cea stabilită Iniţial, se le noastre faţă de valoa­
vind terenurile din jur, ocupa­ buiau să Ite organizai* pină in tele cooperativei, am rcllnut trebui să se dcsiăşoarc după semnalează aceleaşi neajun­ rea operei sale compo­
te ctt snopi şt baloţi de pale, rele mal mici amănunte cu o că organizarea transportului placul cooperatorilor Maria suri. înlăturarea lor Impune in ­ nistice, recunoaşterea me­
nu era greu de Intuit lipsa dc zi înainte, brlqadlera Minerva şi treieratului se găseşte abia tervenţia promptă, cu măsuri ritelor excepţionale in ri­
Interes şl preocupare a coope­ Bunea ma| umbla pe uliţele In faza de.. fnlen|ii. De altfel, Matei, Ion Lăzărcsm, Maria energice, a organelor agricole dicarea prestigiului artei
ra to rilo r şl mecanizatorilor salului, după ora 8, să „m o b ili­ batoza adusă in unitate nici nit Bircean, Sapta Căndroi sau judeţene, a conducerii coope­ In acest on final de cincinal, judeţul nostru produce cu româneşti la nivelul uni­
pentru a evila orice pierdere zeze" cîllva oameni la combi­ a fost instalată Ia arie, ci îşi Rădulescu 1 azăr Dorit — să circa 60 la sulă mai multă energie electrică decît în 1965 La versal.
din recoltă şt a asigura o ba­ nă. La sediul cooperativei, fac* „stagiul" de aşteptare in am inlim doar tîţlv a din zecile rativei şl consiliului popular această realizare contribuie din plin şi Termocentrala Pato-
ză Iralnică recoltei viitoare. autocamionul aştepta şl cl, deşt comunal. şeni, din această imagine.
Soarele răsărise de 4 ceasuri, se făcuse ora 10, să fie încăr­ incinta cooperativei. Despre de cooperatori care nu-şl rea­
dar mecanizatorii se mal In- cat cu porumbul ce trebuia ln- ritm ul de lucru ce *-ar putea lizează normele stabilite — N. TIRCOD