Page 22 - Drumul_socialismului_1970_08

î DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Mr. 4847 ® VINERI 7 AUGUST 1970

Cu» carieră ca cea de la Crăciuneşti 19 600 litri |
i TINEREŢEA CĂLA-
lapte peste ]

prevederi |
Calcarul nu trebuie NULUI CENTENAR
Cooperativa agricolă din j
Băcia se num ără p rintre unt- I
tăţile care, an de an, obţin N u departe de colosul trei generaţii. Este inginerul
Froncisc
care,
Schönberger.
siderurgic al Hunedoa­
sâ fie o problemă de lapte. Aceasta a perm is Colanului î|i dau impresia că după ce a învăţat meseria de
p ro du cţii sporite şl constante
rei, flăcările nestinse ale
liceul
turnător, o urmat apoi
depă­
coo pe ratorilor
să-şl
şească substanţial pre ved eri­ oriunde te-ai duce în acest ju ­ şi faeultateo. fiind astăzi şelul
le contractuale la produsul deţ, vetrele de metal te în- turnătoriei de lingoliere.
970 : O nouă fotoqrafie
Aşezat
tîmpînă la tot posuf.
respectiv.
pentru siderurgişti! pînă acum fac dovada că între Ţara Haţegului şi Valea 1 astăzi a uzinei, avînd in
ilustrează imaginea de
înregistrate
Realizările
Mureşului, înconjurat de dea­
tra d iţia se păstrează tn con­ luri şi văi dulci, în acele locuri prim plan un grup de oameni,
tinuare, cooperativa avînd paşnice care au plăcut atit de in mareo lor mojoritale tineri,
mult strămoşilor noştri, Colanul conducători şi oameni de bază
un avans la liv ră ri de 19 600
Satisfacerea necesităţilor spo­ derii personale. In vederea cocs în furnale asupra calită­ 111 r! lapte faţă de prevederile mi s-o părut întotdeauna că oi uzinei. Printre eî şi fraţii
rite de calcar ale Combinatu­ desfăşurării in bune conrti- ţii fontei şi otelului. Pentru a­ contractuale. De m enţionat alcătuieşte o veritabilă fam ilie si­ Stoicoi - Adrian, şeful secţiei
lui siderurgic Hunedoara, asi­ tiuni a transporlu 1 ui de calcar ceasta s-au preconizat măsuri că producţia obţinută pe cap derurgică. Pentru că aici, la cocserle, Ionel, inginer sef a d ­
gurarea stocurilor necesare de la cariera Măqulicca la pentru urqenlarea deschiderii de vacă este mal mare cu Colan, genealogia metalului junct. Altă familie cu tradiţii
pentru buna desfăşurare a pro­ staţia de preparare Eizeşli este treptei a doua Ia cariera Mă- 558 1 decit cea planificată. poate fi urmărită pas cu pas, în uzină.
ducţiei la furnale şi otelării In necesar ca întreprinderea de qulicea prin înlăturarea stra­ G rija ce se acordă bunei în încrengătura genealogică a — Cum se explică că aveţi
perioada actuală de plan şi transport auto Deva să asiqu­ tului vegetal pe o suprafaţă h ră n lrl a anim alelor este zeci de fam ilii. atiţia oameni tineri în condu­
870 : o fotografie ştear­
pentru iarnă implică m obiliza­ re mijloacele de transport con­ mare, creind o rezervă desco- evidenţiată de faptul că în ­ 1 cerea unei uzine atit de bă-
rea intensă a întregului poten­ form cifrelor de plan îm bu­ pertată pe timp de 3-4 luni, treaga cantitate de furaje re ­ să, reprodusă după o trîne ?
ţial material şi uman al Ex­ nătăţite. deschiderea drum ului de acces Viscoio lupeni. In secţia de răsucit a fabricii, maşinile de zultată din prim a coasă a l i ­ veche ilustrată surprinde - Bătrînă ? Poate că i-o mi-s
ploatării de calcar Crăciuneşti. In luna Iulie, la Crăciuneşti si Începerea lucrărilor, In aşa mare productivitate cer o mare atenţie şi pricepere la care n u rilo r naturale şt cu ltivate imaginea primului născut si­ mai bătrîn — zîmbeşte, hîtru,
In vederea obţinerii unei pro­ s-a înreqistral un oarecare re­ fel incit de aici să se poată a fost strtnsă şt depozitată derurgic la Călon — un ate­ directorul uzinei, Adolf Druker
ducţii corespunzătoare canti­ viriment. depăşindu-se nivelul da încă de pe acum 15-20 la muncitoarea Vladulescu M aria răspunde cu promptitudine. lier mecanic, scheletele furna­ - dar tînereţeo ne priveşte
tativ ş| calitativ. Această ce­ producţiei din lunile anterioa­ sulă din producţia totală de Foto : N. GHENA la lerm a zootehnică. lului nr, 1. Iar în jurul acestor Intr-adevăr Io cei 60 de ani ai
rinţă se Impune acum mal re. Cu toate acestea însă pla­ calcar. Tot în acest scop. s-a modeste construcţii. 7 cose, săi, directorul dă dovodă de o
mult ca oriclnd Inlrueîţ aceas­ nul majorat nu a putut fi rea­ efectuat săparea unei galerii vetrele primelor familii de fă- vito litote şi o tinereţe ieşite
tă unitate — aşa cum rezultă lizat. In acest caz. este vorba pe direcţia frontului principal, urori. Şi răsfoind acest olbum. din comun. Tinerii învoţă de
Si din relatările tovarăşului sau de reesalonarea formală a de unde în urma puşcării ma­ aflu că în oceioşi ani (la 1872) Io bătrîni, iar bătrinii de la
V ictor Lăslău, şeful exploatării sarcinilor de plan fără a tine sive vor rezulta 40-50 000 to­ s-a născut Dion'sie Frenţoni, tineri — continuă dinsul. lor
— a încheiat prim ul semestru seama de posibilităţi, sau de ne calcar curat. Prin exploa­ Lucrârî executate prin munca patrio- core, timp de 44 de onî, a lu­ dacă vă notaţi că 70 la sută
sub nivelul planificat, la ma­ lipsă de preocupare din partea tarea concomitentă a celor 2 crat aici ca muncitor necali­ din oomenii noştri sînt tineri
joritatea Indicatorilor. conducerii carierei pentru a trepte, calitatea calcarului se ficat. Biografia Iul oqlindeşte pină la 30 de ani, otunci n-o
Cariera Crăciuneşti a înre­ îndeplini riquros sarcinile cc-i va îmbunătăţi simţitor, in tru - cum nu se poate moi bine ni­ să moi spuneţi că uzina e
gistrat la finele lu nii iunie ne- revin. cît în treapta a doua nu se velul tehnic primitiv în core s-o bătrînă şi nici veche. E tir
realizarea sarcinilor de plan Desiqur, situaţia de fapt nu prevăd a fi intercalaţii de ar- desfăşurat munca aici vreme de nară. Şi co sâ vă convingeţi,
cu 20578 tone calcar extras şi este cauzală numai de insufi­ qi 13 multe decenii. Feciorul lui. loon moi notaţi ce-om reolîzat noi
19 224 tone calcar 'livrat. Ne- cienta mijloacelor de transport Pentru îmbunătăţirea qranu- Fren|ont, a reuşit soitul greu în primele 7 luni ale anului :
lndeplinlrea planului se dato­ auto care aduce multe qreutăti laţiei calcarului, la statia de otuncî a! calificării, devenind 11 milioane de lei peste plan
rează în principal activităţii exploatării, ci şi de unele de­ preparare, s-a prevăzut schim­ Cămin cultural Electrificarea a noi zidar şomotor si se află „în lo valoarea producţiei marfă
necorespunzătoare din lunile ficienţe vechi de organizare, barea şaibelor de la concasor pensie" de zece ani. Dar tot vîndutâ şl încasată, 8 300 000
mal şl Iunie. Această stare de întreruperea de nenumărate si a ciu rurilor de sortare, lu ­ a apucat sâ lucreze vreme de lei beneficii peste plan, a-
lu cru ri a fost determinată de ori a procesului de producţie crări datorită cărora s-a ajuns în satul Mănerău localităţi 4 an!, împreună cu fîul său. proope 5 milioone economii.
calamităţile nalurale care au la slatia de preparare şi prin la un procent de 36-38 la sută A n u l acesta s-a prevăzut ca în comuna întors ca inginer Io această Ei, îa zice|i, bătrină-1 uzina,
lo vit judeţul nostru în luna aceasta nerealizarea planului calcar mare, fracţia 30-70 mm Aşa cum a fost prevăzut In planul de lu ­ noastră să fie electrifica te satele Dum brava, ori tînără ?
maî. clnd exploatarea a stag­ la zi, se datorează nu numai faţă de producţia totală. De crări pe acest an al co n siliu lu i popular C utln şl Clulpăz. C etăţenii, care au c o n tri­ u7Înă*momă.
nat 83 de ore datorită în tre ru ­ alimentării nerîtmice cu cal­ asemenea, s-a holârtt m ajora­ com unal, !n satul M ănerău, a fost con­ b u it cu suma de 210 000 lei, au procurat - De ce v a chemat Căla- ... Sireno a sunot Ia ora 14.
perii transportului pe calea fe­ car extras ci şi stagnării din rea numărului de puşcări cu s tflp ll necesari, au săpat gropile şl au a- nul ? - l-om întrebat pe Doi­ Directorul dă perdelele Io o
rată precum şi de condiţiile cauza lipsei pieselor de schimb foreze pentru a se obţine o stru it şl dat de curlnd In folosinţă, prin ju la t pe e le ctricie n ii de ia I.R.E. Deva la ne! Frenţoni, astăzi inginer parte şi mă invită Io fereastră.
atmosferice nefavorabile din şi a utilajelor necesare. A p ro ­ qranulaţie cit mai corespunză­ munca pa triotică $t con tribu ita volun ta ră în şef al Uzinei „Victorio" Călon. Sute de oameni din primul
luna funie care au cauzat În­ vizionarea dcfecluoasă şi ne- toare. In viito r se prevede bani a cetăţenilor, căm inul cultura] — tă- executarea în tre g ii lu cră ri. Prim ele au fost - Nici nu mi-aş fi putut im a­ schimb se îndreaptă spre poar­
treruperea procesului de pro­ ritmicS este determinată atit montarea unul concasor cu electrifica te satele Dum brava si C utln. Iar gina să merg în oftă porte ta u2Înei,
ducţie tim p de 45 ore din lip­ de Insuficienţa unor piese şi fălci la treapta a doua de 6fă- caşul de cultu ră al satului. A ic i tşl vor săptăraîna trecută s-au încheiat lu cră rile In tot cursul facultăţii m-am - la priviţi ce feciori mindri
să de enerqîe electrică şi va ­ utilaje cit si de faptul că nu rîmare pentru a se obţine o desfăşura activitatea fo rm a ţiile artistice de de electrifica re $1 a satului Ciulpăz. In gindit la instalaţiile noastre, şi #aini avem I
goane de transport. există preocupare pentru rid i­ creştere a granulelor 30-70 mm. am atori, se vor prezenta spectacole, film e şi cursul acestei sâptărafnl urmează ca hecul Io furnalele noastre, m-am şa este. Docă coloanele
Pentru recuperarea râm îneri- carea la limp a pieselor şi ma­ Pe baza unei analize făcute vor avea loc alte a c tiv ită ţi cultural-educa­ electric să se aprindă şl In casele cetăţeni­ gindit Io întoarcerea mea aici. A unor instalaţii sinţ moi
lor în urmă şi crearea unui terialelor din depozilele Com­ de conducerea sectorului de lor din acest sat. Evoluţîo familiei Frenţoni vechi, această coloană
stoc la finele anului de m in i­ binatului siderurgic Hunedoa­ furnale de la Hunedoara şl de tive de masă. PETRU I. CU$ ilustrează în bună măsură în­ de muncitori e tînără şî pu­
mum 50 000 tone de calcar, ra. Datorită acestor deficiente, exploatare, în vederea realiză­ deputat - comuna Peştişu Mic săşi evoluţio acestui nivel si­ ternică. Pe această coloană se
conducerea exploatării, de co­ utilajele de la cariera de ex­ rii ritm ice a sarcinilor de plan de rurg’c ol jude|ului, căruia bizuie şi se înalţă Călanul în­
mun acord cu organizaţia de ploatare, în special excava­ şi angajamentelor luate pe Podul peste pîrîul ¡•au trebuit trei sferturi de tinerit, întîmpînînd morea săr­
partid, a stabilit un grafic de toarele nu lucrează cu inlreaqa 1970, s-au stabilit o seamă de Angajamentele secol pentru a qăsi drum des­ bătoare de lo 23 August cu noi
reeşalonare a producţiei in rapacitate. înreqistrind indici măsuri pentru folosirea com­ chis modernizării, proqresuluî succese de prestigiu. Pentru
trimestrul III, m ajorînd sarci­ scăzuţi de utilizare. La rezul­ pletă a utilajelor şi Instalaţi­ tehnic, afirmării. Semnifîcotivă că în oceşti onî, Călanul o
nile aferente perioadei. In a­ tatele nesatisfScăloare din fl- ilor din dotare, efectuarea îu - Petac a fost dat au fost depăşite pentru dezvoltarea uzinei în devenit o coloană de mela'
cest scop, s-au prevăzut o se­ cest an au contribuit şi folo­ rrâ rilo r de Întreţineri şl repa­ ultimul sfert de veac ni se p a ­ viu, suind tot mol înalt, o dotă
rie de măsuri care să asiqure sirea de lucrători rn califica­ raţii conform qraficelor stabi­ In comuna Gurasada s-a prevăzut ca în re a fi evoluţia altui om. care cu edificiul socialismului în
normalizarea a c liv ită lii de re inferioară si slaba utiliza­ lite, prevenirea staţionărilor şl în folosinfá acest an să se execute prin muncă votu nla r- în acest scurt răstimo a reali­ polr-o noastră.
producţie. Pentru folosirea la re a timpului de lucru. accidentelor în producţie, exe­ pa trlollcă lu cră ri fn valoare de 554 000 let. zat ceea ce familia Frenţoni a
maximum a capacităţii u tila je ­ In paralel cu creşterea pro­ cutarea ritmică a lucrărilor la Angajam entele luate de cetăţenii comunei reuşit să obţină in decursul o VIORICA DIACONESCU
lor şi Instalaţiilor, se u rm ă­ ducţiei. o preocupare deosebi­ descoperlarea zăcămintutui de In satul Valea N andrulu! a fost construit noastre fn cadrul între ce rii patriotice au
reşte respectarea cu strictele tă a Inlrpquli.ii colectiv de calcar şi deschiderea treptei a $1 dat In folosinţă un pori de beton ţn lu n ­ fost realizate. Plnă în prezent s-au execu­
Si de bună calitate a re v iz i­ muncă trebuie să o constituie doua de exploatare. Rămîne ca gime de 8 m etri peste p îrîu l Pelac. Lucra­ tat lu c ră ri tn valoare de 575 000 lei. reve­
ilor planificate, lichidarea o p ri­ îmbunătăţirea calităţii produc­ ateste măsuri sâ fie qrabnic rea, executată prin munca pa triotică a ce­ nind pe cap de lo cu ito r lu cră ri Jn valoare
rilo r accidentale- Concomitent ţiei. urmărindu-se asigurarea materializate în lr-o creştere a tăţenilor, a costat numai 60 000 )e|r fată de de 174,20 îel. In cursul săptăm inl! trecute
( u aceste măsuri, este necesar granu taliilor corespunzătoare producţiei şi calităţii calcarului 155 000 cil se prevăzuse. s-a term inal construirea a 100 ml Iroluare
să se asiqure aprovizionarea Si reduicrea procentului de si­ la nivelul nevoilor sectoarelor din beton la Gurasada si un pod de beton la temperatura
locurilor de muncă cu materii de aglomerare, furnale şi ote- In executarea tu tu ro r acestor lu cră ri şl-au
lice şi fosfor din calcar, cle­ în satul Boiu de Jos. La construcţia tro ­
şi materiale, carburanţi si pie­ birli de* la* Hunedoara,.................. adus o co n lrlh u tle deosebită deputat!! Eu­ tua re lo r şl a podului au participat peste 70
mente cu influentă dăunătoare
se de schlmj) si întărirea dis­ genia Hărău, Ilea Gheorqhe, Petru M iho- de cetăţeni, p rintre care Dayid Han. Tralau
ciplinei In muncă şl a răspun­ asupra reducerii consumului de R. SONOC
nesc, Teontln M lhonesc, Pe!rn Strolnosc. Crăciun. T e o iil M ol, V irg il Andrica. A ­
drian Popa şl a lţii.
M axtratîlon Sevban. V ic to r Dranolă, c p L V o - fulgerului electric
nl| Leontln Pătru, O ctavlan Palcău, M iilte r IONICHIE POPA
secretarul Consiliului popular comunal
Palcău şt m ulţi a lţii. Gurasada
0 carte utilă pentru părinţi
(Urmare din pag. ţl
Evocare Pînă la 23 August, colectivul ojelăriei electrice s-o
şi educatori ongojot să reolizeze trei sferturi din cantitatea de 2 500
e m o ţio n a n tă tone prevăzută ca ongajomem peste planul anuol Şi a-
ceaslo într-o perioadă qrea. periooda de asimilare a unar
noi mărci de oţeluri, mărci pretenţioase, destinóte ramurii
Apărută recent In vitrinele tică. morală, precum şi sinteza ..sfat uri prac li c e ". şi t 11 a! îl Iun. la clubul din oraşul Lu- construcţiilor de marini. In cinstea marii sărbători a eli­
librăriilor, In noua colecţie acestora in cadrul proccsulu mai puţin ..rolele'*, bi p<-a!% ]>oni a avui loc o umnţ ion antă berării vor fi asimilate potru mărci noi, caro vor luo dru­
.-Orizonturi'', cartea profesoru­ de învătămînt, tocmai din acosi motiv c a 1 1 r a manifestare — line 1 i din prin­ mul uzinelor de ouloturisme „Dacia", lată doar citevo din
lui O. Sofran ..Instrucţie si Capitolul următor (2) fixează osie un valoros inshumenl de cipalele unităti economice ale preocupările oduole ale oţelarllor „electrici", oomeni core
educaţie" constituie un va ­ locul educaţiei în viata so­ iniţiere in dificila ştiinţă 51 oraşului s-au in liln it cu tova­ muncesc cu o înverşunare oreu ae descris .pentru înfăptu­
loros ajutor pentru educatori cială raportul dintre educaţie splendida artă a educaţiei. răşul \\ ¡liant S/urler. vecin mi- irea şi depăşireo pionului, un pion dominot ceas de ceas.
Şi părinţi, pentru tineri adulţi Si dezvoltarea socială. Sin! Scrisă intr-un stil concis fo­ 1)tani. activist din anii ilegali­ clipă de clipă, de imperativul calităţii superioare, de po-
şi vîrstnîcî. dezbătute apoi aspecte legate losind un limbaj alrăgulor fără tăţii. care n evocai momente rametrii înalţi ai industriei noastre socio (iste.
Prin ideile vehiculate de a- de necesitatea modernizării în- a omiio elemente esenţiale, ma­ din lupta minerilor Văii J iu ­ ... Privesc din nou, in halo vastă, trupurile masive ale
ulor pe parcursul paqinilor, vălăm întulni. de randament în jore ale educaţiei, avind o ţi­ lui. stăruind îndeosebi asupra cuptoarelor in care sînt împlîntoti, ca nişte cotorge, elec­
cititorul găseşte răspuns la educaţie de loqălura dintre nută ştiinţifică adecvată. lu­ grevei rare in vara anului trozii - sursa focului electric ce topeşte metolul. Zămislit
unele întrebări tn legătură cu educaţie si mijloacele de co­ crarea corespunde pretenţiilor 1020, a înroşii, raldarim ul Lu- Io temperatura fulgerului electric, otelul ocesta îi împru­
căile perfecţionării sale prin municare in masă (mass-media) speciallstilor. fiind în acelaşi peniului. mută tăria, dor copătă şi o durotă pe care fulgerul n-o
educaţie şi autoeducaţie. cu in ­ S.a. limp accesibilă şi persoanelor Evocarea, nrgoni/.alS de Cn- cunoaşte : durata anilor şi o deceniilor, durata pasiunii
struirea Si educarea copiilor. In capitolul 3 este dezbătută mai puţin avizate. m ilelul municipal Petroşani al ce i stăpineste pe meşterii oţelori de o¡c!. Este o pasiune
M aterialul prezentat în lucrare o problemă care a suscitat încă Considerăm această lucrai*« C.T.C. şi organizaţiile de tine­ transmisă din on în an şi de Io om la om în marele com­
este dispus gradat si loqic în de la începuturile sliintei pe- un auxiliar rare nu ire.huie să binat hunedorean, este pasiuneo profesională a perfec­
cadrul capitolelor facilitîndu-i daqoqice discuţii aprinse. Este lipsească din biblioteca nici ret din oraşul Lupeni, a p ri­ Hunedoara - vedere de pe bulevardul Dacia. ţiunii îndelunq educată de partidul comuniştilor. Din o-
lectorului înţelegerea unei p ro­ vorba de rolul determinstor unei şcoli sau familii. lejuit pariu m aniilor o emo­ ceastă înoltă si nestinsă văpaie se naşte si otelul. se nasc
blematic! destul de complexe, al eredităţii sau al mediului ţionantă şi instructivă întîl- Foto s V, ONOIU şi oamenii de preţ ai Hunedoarei.
încă de la început sini preci­ in dezvoltarea si formarea fiin­ Frof. ADRIAN MANG nire.
zate conceptele de instrucţie ţei umane.
sl educaţie precum si corelaţia Ultima parte a lucrării esle
dintre ele. Sînt interesante de Intitulată semnificativ ..Paşi
urmărit paragrafele din capito­ spre cultură". C ititorul ia con­
lul I : ..Un om multilateral tact cu probleme de Instrucţie
dezvoltai" „Două planuri esen-, şi auloeducatie, cu aspecte ale îmbunătăţirea reproducţiei la viţele — mijloc principal
tiale — inform ativ şi formativ, modului cum se face aceasta
..Semne particulare ale educa­ de către societate.
ţie i1', în care stnt clarificate In încheiere, aulorul atrage
de realizare a efectivului matcă la specia bovine
noţiunile de educaţie fizică. atenlia cititorului că scopul lu ­
crării nu este acela de a da
Intelectuala, politehnică, este­

Realizarea efectivului matcă 285 kq la rasa Pinzqau de Din păcate sînt $1 cooperati­ luî. Existenta unui număr cît da, Sil vas, Boşorod. Peşteana. Această situaţie reflectă o
de vaci şl juninci este condi­ Transilvanie, toate vitelele tre­ ve agricole — Izvoarele, Bîr- mai mare de viţele diaqnosti- Batiz, Sintandrei, Simeria şi slabă preocupare a medicilor
R I T M U L ţionată în prim ul rînd de mo­ buie să se monteze si să ră- Zain, Cinciş, Băcia, Orăştioara cate qestante pină la începu­ cat qestante între 20-25 v ile ­ veterinari de circum scripţii ca­
Totia,
său, Nâdâştia de Jos.
altele — unde s-au diagnosti­
mînă qestanle cel puţin HO la
dul cum se orqanizează creş­
tul anului v iilo r va da posibi­
re nu execută controlul qes-
terea tinerelului taurin femei sută din efectiv. de Jos, Dineu Mare s.a. — ca­ litatea să fie scoase din efec­ le, care urmează a făta în tatiei şi nu acordă atenţia cu ­
In cadrul fermelor de animale Problema orqaniz.ăril pe re au realizat doar 12-29 p ro­ tiv toate vacile tarate şi slab cursul semestrului II al acestui venită împrospătării efe ctivu­
şî de folosirea acestora la re­ principii noi a procesului de cente din qraiicul de montă pe productive din unităti. care an — beneficiază liecare de lui matcă cu exemplare ţinem
producţie. Procentul de trece­ reproducţie la viţele a fost re- semestrul I. Asemenea situaţii cauzează pierderi economice premii ce depăşesc 10 000 lei. şi corespunzătoare. A nalizind
E X T R A C Ţ I E I re a viţelelor Ia ¡unincî şi al qlementată în cursul lunii de­ necorespunzătoare se datoresc însemnate. Se apreciază că sînt Din fondurile respeclive se pe circum scripţii modul în ca­
posibilităţi să se
faptului că atit cadrele tehni­
ju nin cilor la cateqoria vaci in ­
înlocuiască
cembrie 19G0, prin ordinul M i­
vor putea procura furaje con-
re s-au făcut trecerile dc vitele
fluenţează direct îndeplinirea nisterului A q ric u llu rii $1 Sil­ ce cît şi conducerile un ită ţi­ circa I 850 vaci necorespunză­ centiate pentru vitelele de re­ la juninci sc constată că la co­
planului la electivul matcă, a- v ic u ltu rii nr. 230, prin care se lor nu s-au preocupat de îm- toare. bineînţeles in situaţia producţie care urmează a se operativele aqrîcole de pc ra­
vînd un rol deosebit de im por­ trasează sarcina efectuării de bunâtătirea furajării viţelelor, cind se realizează qraiicul de monta în continuare, iar cu un za circum scripţiilor veterinare
măsuri cu caracter tehnico-or- tant pentru creşterea produc­ 2 ori pe an (in cursul lu n i­ de lotizarea lor. iar reţeaua montă stabilit şi trecerile de procent do pînă la 25 la sulă Hărău. Teliuc. Cinciş, Velei şi
qanizaloric. Este. de asemenea, ţiei la lapte şi came la spe­ lor decembrie şi iunie) a cla­ de reproducţie de la nivelul viţele la juninci- In acesl clin aceste premii pot ii cointe­ Crlstur vitelele trec la juninci
(Urmare din pag. t| necesar ca membrii comitetului cia taurine. Astfel, există po ­ sării întregului electiv de v i­ un ităţilor nu a urm ărit zilnic sens. medicii veterinari de c ir­ resaţi cooperatorii care au tn- doar în procent de 10-30 la
de partid si sindicat să-si con­ sibilitatea ca In urma obţinerii tele. O dată cu aceste clasări procesul de reproducţie la v i­ cumscripţii au datoria să ac­ q rijit viţelele de la montă pî­ sută, fată dc unităţile din ra­
centreze cu precădere atenţia cîte unui viţel de la fiecare se întocmesc graficele şi pla­ tele. De asemenea, medicii ve­ ţioneze zilnic în diagnostica­ nă la fătare. za circum scripţiilor Simena.
de încărcat. Specialiştii exploa­ asupra desfăşurării muncii po li­ viţea să se stabilească, după nurile de montă la viţele pe terinari de circumscripţie şi rea şi tratarea cazurilor de Ca un aspect ncqaliv ară­ Sarmizeqclusa, Orăştie, T u r­
tării trebuie să se ocupe mai tice de la om la om in scopul prima fătare, destinaţia ju m n- luni şi pe semestru în toate în mod deosebi* cadrele teh­ sterilitate şi lunar să execute tăm însă că sînt cooperative daş, Gurasada şi altele, unri«5
stăruitor de extinderea meto­ întăririi ordinii, disciplinei şi 0 lor, cele necorespunzătoare unităţile aqrîcole cooperatiste. nice de la centru şi subcentrc- controlul qestaţiei in vederea agricole printre rare cele din : trecerile la categoria juninci
delor de mare productivitate contribuind la creşterea consi­ Pentru cooperativele aqrico- le de reproducţie teritoriale trecerii viţelelor montate Ia
răspunderii în muncă a tu tu ­ Bîrsău, Izvoarele Sălaşu de sînt cuprinse Intre 55-83 la
atît la Deva, cît şi Ia Muncel, în ror salariaţilor. Orqanizatia de derabilă a producţiei de car­ )e din judeţul nostru graficul trebuiau să manifeste mai caleqoria juninci. Jos, Holdea. Leşnic. Ohaba. sulă.
scopul creşterii productivităţii partid are datoria să Iraqă la ne de bovine. De asemenea, de montă întocmit la sfîrşitul multă răspundere faţă de a-: H o lărhea C om itetului exe­ Orăştioara de Jos şi Sibişcl Cunoscînd importanţa şl ne­
muncii reducerii consumurilor răspundere cu tărie pe membrii avînd un număr mal mare de anului trecut prevedea efec­ ceastă acţiune si să intervină cutiv al C.C. al P.CR. şi a f are. de la începutul anului cesitatea orqanîzării repioduc-
specifice şi obţinerii constante săi care nu m a n ife s t suficien- ju nin ci fătate, se creează con­ tuarea montei la un număr de mai hotărit in raza lor de ac­ Consiliului de M in iştri privind 1970. atît din montele efectuate 1 ti oi la vitele, tot 1 factorii che­
a unui volum de producţie su­ diţii în vederea selecţionării 2 900 capete viţele in semes­ tivitate cu măsuri orqanivato- îmbunătăţirea p re tu rilo r de în trimestrul IV al anului tre­
lă fermitate în realizarea sarci­ maţi să-şi aducă contribuţia
plimentară, peste prevederile celor mai bune exemplare pro­ trul l al acestui an. Din ana­ ric e şi cu tratamente pentru cumpărare a animalelor şi pro- cut. cît şî din cele realizate la această acţiune trebuie să
Ici
nilor şi să lucreze In aşa
zilnice, decadale şi lunare. In incit sarcinile fizice pe acest ducătoare de lapte cu care se lizele efectuate reiese că pla­ realizarea qralicolor stabilite. dusetor animaliere, precum şi în trimestrul I al acestui an. ia astfel de măsuri incîl qra-
acest scop sc poale acţiona şi vor putea înlocui vacile tarate nul nu s-a realizat decît în Deşi in ultima perioadă an e- alte măsuri de stimulare a nu au diaqnoslicat ca qestan- ficele de montă întocmite în
On — ultim ul din acest cinci­
prin folosirea intensivă a u tila ­ şi slab productive din cadrul proporţie de 92 5 Ia sută. xislat condiţii de hrămre mai dezvoltării zootehniei repre­ tă nici o viţea (!). Rezultate unităti să sc realizeze înteqral
nal — să fie realizate intcqral.
jelor din dotare, prin întărirea fermelor zootehnice ale C A P. Există unităti coopcratisie. bună a viţelelor in m ajorita­ zintă o puternică pîrqhie de nesati^fărătoare se înregistrea­ şi la termenele stabilite, nu­
asistenţei lehnire r u reparti­ Există la această exploalare Considerentele respective cum sînt cele din Brad. Ribita, tea unităţilor nu s-a acordat stimulare a acţiunii <ţo orqani- ză de asemenea, la C.A.P- mai astfel putîndu-sc îndeplini
zarea pe schimburi a mem­ suficiente forte $i rezerve pen­ impun o reproducţie îmbunătă­ Sintandrei. Rapollti Mare. V- atenţia cuvenită intrării aces­ */aro judicioasă a reproducţiei Mănerău. Cinciş. Nădăşlia de sarcinile ce revin fiecărei un i­
brilor corn iteLu lui de direcţie tru a se trece cu bine $j di- ţită la specia taurine, in mod nirea. Pcşleana Foţi. Ciistău. tora la montă. la vitele. în sensul că atit Jos. Cigmâu. Dineu M arc Bîr- tăţi agricole pentru traduce­
şi a celorlalte cadre de con­ liedul examen al redresării de­ deosebii la vitele, precum şi Turdaş. Spini. OrăStie şi altele Pentru înlăturarea deficien­ cooperativelor aqrîcole de p r o ­ cea Mică. Tîmpa. Brîznic. Lă­ rea în viată a programului na­
finitive a producţiei, al preqă- aplicarea unei tehnologii îna­ unde. aplicînd toate indicaţiile ţelor somnalatp se cere acţio­ duc lie. membrilor cooperatori, sau şi Vetel. Cu toate că efec­
ducere şj specialişti. Din oreo- ţional dc dezvoltare a zooteh­
cupările de căpătenîe ale con­ tirii tuturor condiţiilor pentru intate de creştere a tineretu­ date Şi urmărind zilnic desfă­ na! n e în lir/ia t în vederea rea­ cît Si producătorilor in d iv i­ tivul de juninc î clin cadrul unei niei.
lui taurin femei. La vîrsla de şurarea procesului de rooro- lizării montelor prevăzute în duali li se acordă ca premii ferme trebuie sa reprezinte
ducerii exploa'ărîi nu trebuie ca primul an al v iiin ru lu i r in-
cel mult 18 luni sau indife­ durtie la vi|rio. s-a reuşit să lunile iulie, august si septem­ c i :e 300-500 Ici ocnl.ru fiecare circa 2.5-30 la sulă din numă­
Ing PETRU RADU
scăpată nici obţinerea unor in ­ cinai sâ >e înfăptuiască si la rent de virstâ. la alinqerca se depăşească prevederile gra­ brie. I fol im îl viţolnle respec­ jnninrfî aflală la prima fila m . rul loial ol vacilor, la unită­ directorul Centrului jude|eon
dicatori îmbunătăţiţi la uzina Exploatarea minierlj Dc\ a in greutăţii corporale de 330 kg ficelor slnbiliB: pentru această tive să se poală diagnosli< a Uimit* unităţi ca : C.A.P, O- ţile respective procentul nu
de reproducţie şi selecţie a
de preparare, precum şi alte mod tiquros şi elicieut. la rasa BăJtală Românească şi acţiune. qestanle pînă la sfîrşitul anu- râşlie, Pricaz, Dobra, Gurasa­ este nici pe departe realizat. anim alelor