Page 24 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 24
A fost format noul guvern A ratra Conferinţă Ultimatumul
internaţională asupra organizaţiei Ilegale
italian folosirii paşnice a „Tupamaros"
ROMA G — C o re sp o n d e n ţi
Noua e r.h ip fi g u v e r n a m e n ta
Agerpres, N iro la c Puicea, lii — • c n de-a c in c e a d in ac energiei atomice M O N T E V ID E O 6 (Agerpres)
transm ite: Criza rlo guvern din tu a la le g is la t u r ă p a r la m r n l a ră Organizaţia ilegală „Tupama
Ilalia declanşată la G iulie prin im e p u iâ d u p ă a le g e r ile d in ros" a adresat guvernului u-
demisia cabinei ului c ondus de m a i 1968 — ce d e o s e b e ş 'e de ruguavan un ultim atum prin
Mariano RLmor s-a încheia!. r e a p re r r r lc n lă d o a r p r in ijlu - V IE N A 6 (Agerpres) — Se- care cere punerea In libértale „TURNUL EIFFEL
Prczcntindu-sc joi după-amia/ă 1 ai u ) m in is t e r u lu i I r c / n i c n e i, crclarnl general al O. N. U-. a tuturor deţinu ţilor politici POATE DURA INCA UN
la Pal a! ti] Quirinale (sediul Pre M a r in F e r r a r i A o q ra d i. rare U Thanl. a adresat o scrisoa din tară plnă vineri la miezul SECOL"
şedinţiei republicii). Cniilm Co p r e ia m in is te r u l d e ţin u ! tim p re tuturor ţărilor membre ale nopţii (ora locală) In schimbul
lombo a clei larat selubu s!a(u- d e Ş a p lr' a n i c o n s e c u tiv ' d e N a ţiu n ilo r Unite în ta ie le in- eliberării celor doi diplomaţi
lui i â acccolă inandnlul de a c ă tr e E m ilio C o lo m b o . p re i u n i vilă să participe la cea de-a răpiţi sâptămîna trecută — „Turnul Ei f fel rezistă
lorma guvernul pre/.enlindu-i Si p r in n u m ir e a lu i M a lL e n ■1-a conlermtă internaţională consulul general al Braziliei, bine şi poate dura incâ
lolodalo lisla noului cabinei. M a l. le o lli ca I ¡F u la r al M in is asupra folosirii paşnice a ener A lo ysio Dias Gomide, şi con un secol". Aceasta este
Presedinlele republicii. Gii.se|>- te r u lu i T u r is m u lu i si S p c c la c o - gici atomice. programată să silierul american Daniel M i- părerea factorilor respon
pp Saianat a semnat «doi de le lo r . In lo c u l lu i G iu s e o p o aibă loc la Genova intre 6 si trione. „Dacă nici o holărîre sabili ai societăţii care
cretul de Acceptare a demisiei J. u p is . In n o u l g u v e r n . P a r II septembrie 197I. s-a anun pozitivă nu va li Juată. noi administrează cel mai vi
guvernului Runior Si ce) p ri tid u l d e m o n a t- r re s tin d e ţin e ţai la sediul Aqcnţiui interna vom considera afacerea înche zitat monument francez.
vind numirea cabinetului Co 16 p o r t o f o lii. P S .l. — 6 P .S .i;. ţionale penlru energia atomi iată şi vom lace dreptate", se Precizarea o fost făcută
că de la Yiena. Primele l r e i* arată ln ir-u n mesaj al organi
lombo. — 4 şi P.R.I, — u n u l. in urma publicării in presa
conferinţe de acest fel. organi zaţiei „Tupamaros" difuzat la
zate în 1955. ]D58 si 1964. au postul de radio Montevideo. franceză a unei ştiri po
fost consacrate, in special slu- Joi dimineaţa, preşedintele trivit căreia monumen
Conferinţa cvadripartită dierii aspectelor sîiinţiitcc şi U ruquayului, Jorge Pacheco tul „a r fi condamnat la
tehnice ale folosirii enerqiei Areco. a convocat quvernul moarte prin ruginire". Se
menţiona chiar necesita
în problema vietnameză atomice. penlru a discuta situaţia crea tea dem olării lui in urmă
ultim atum ului
tă in
lumina
Penlru eca dc-a 4-a confe
rinţă. Adunarea Generală a prezentat de răpitori. Ulterior, torii 50 de ani. Totuşi, in
PARIS 6 (Agerpres). — Joi ’/¡tiei pe care sp situează gu ve r secretarul de presă al Preşe scopul conservării cele*
O .V U . a prevăzut o parlici-
s-a desfăşura! la Paris cea de-a nul dp la Washington. In cadrul nare mai larga, subliniind, in dinţiei republicii. Héctor Geor- brului edificiu, a fost ela
7P-a şedinlâ a Conferinţei şedinţei, el a iăcv.l un istoric tr-o rezoluţie adoptată in 1067, R.P. BULGARIA - Vedere □ ansamblului turistic „N isipurile de aur" de pe malul M orii qi. a anunţat că guvernul a borat un program de re
cvadripartite in problema v ie t a| con vorbirilor fără să abor că „datorită cxlinderii aplica Negre. M alul pustiu a fost incepmd din 1958 transformat de mina omului, pe o lungime de hotă rit în unanimitate să refu novare. In acest scop a
nameză. Pentru prima oară de deze problemele de fond ale ţiilo r practice ale1 energiei a- 4 km in staţiuni moderne. ze orice formă rle negociere fost alocat un fond a
legaţia americană a fost con conferinţei. Delegatul Republi lomice si a ner esităţii de a cu organizaţia „Tupamaros". cărui sumă totală se ri
dusă de noul ei şef ambasa cii Democrate Vietnam Nqu- se asigura o largă răspîndire dică la 3 200 000 000
dorul Dovid Biuce. Acesta a yen M in h V y a subliniat că a acestor aplicaţii, este de do franci vechi.
declarat ziariştilor că prezenta Slalele Unite trebuie să pună rit. reunirea linei conlerinle a Atenuarea Conceput de inginerul
sa ,nivdeschide o nouă fază" a capăt npcondilional războiului cărei ordine de zi să interese Heinz Kuhn, primul minis procedee de recuperare de zite a Urmelor americane ca Eiffel pentru „utilitatea
tratativelor. După cum se ştie lor din Vietnam şi să accepte ze a lil pe oamenii politici, cî! tru al guvernului landului către stat a zăcămintelor ce re activează in acest do ştiinţifică", turnul - înalt
vor rămtne neexploalate lirnp
acestea se află !n impas de vre reglementarea paşnică a p ro Şi pe economişti, planificatori conflictelor din Renania de Nord- Wcstlalla, de doi ani. Legea preconi meniu, Indiferent dacă au se de 320 de metri şi cinlă-
diul pe Veri loriul S.U.A. sau
şl-a încheiat miercuri vizita
me îndelungată ca urmare a po- blemei vietnameze. şi lehnoloqj". In Polonia, Informează agen zează naţionalizarea tuturor In străinătate. Potrivit admi- rind 7 000 de tone - n-a
inaugura
încetat de la
ţi,i PAP. In ultima zi a şe bogăţiilor subsolului. Ea a m slraliei, proicclui de lege rea sa, în 1889, să Slii-
Irlanda de nord derii sale, Heinz Kuhn a National la slîrşilul anului va aduce creşteri anuale ale nească pasiuni şi contro
fost
aprobată de Congresul
exp orturilor de ordinul a J
vizită lui Tadeusz
făcut o
verse. Incâ de la construi
Ajutoare de peste hotare L3ELFAST 6 (Agerpres). — In M arkow ski, m inistru ad-in trecut, iar decretul reglemen miliard de dolari. rea lui a circulat o peti
terim al industriei grele.
tează doar forma de aplicare
ţie care cerea distrugerea
Irlanda de nord se constală o Aceeaşi agenţie relatează a ei. 0 + 0 „u/iaşului sfeşnic" ¡me
că Marian Dmochou'skî. mî-
oarecare, atenuare a încordă diat ce construcţia va fi
Firma Tord a anonlat ma
rii. Pentru prima oară de la nistru adjunct al comerţului jorarea cu 5 şi 6 la sulă, In- terminată. Ilustrul octoge
l-a
evlerior al R.P. Polone.
acordate României declanşarea în urmă cu o săp- deputat in Bundeslaqul vest- ceptnd de anul viilor, a pre asalturi : un escroc l-a
nar a rezistat mai multor
p rim it pe Hermann I Jocheii,
lănnnă a actualelor tulburări,
tu rilo r tuturo r automobilelor
Belfaslul a petrecut o noapte
vindut unu» naiv bogă
ceva mai liniştită. In schimb, gorman din partea partidului sale. Agenţia U.P.I. subliniază taş ; in 1958 o maşină in
de opoziţie Uniunea Crcştin- că este al doilea indiciu din
Guvernul Uniunii Hirmana a ţii următoarele firme din Sue Sac hsenheimnr — Salzburq şi In alte localităţi ale provinciei Socială. care se află in v iz i aceaslă săutămînă (după un fernală era gata să ex»
donat un cec in valoare de dia t „Esab" — 5 aparate de retăleanul austriac Jnsel Spon- tulburările persistă. Ua Uon- tă in Polonia. anunţ similar al m rpo ratie i plodeze in apropierea lui.
1 000 lire sterline pentTu aju sudură, cu accesoriile necesa reg rlin Wnttcns au donat cite donderry. trupele britanice au ..Chrysler") că modelele anu Fără îndoială că turnul
torarea zonelor sinistrate din re ; , Atla.s-Copco' — 2 moto- 3 000 şîlinqi. intervenit rlin nou în noaptea lui 1971 vor cunoaşte în Eiffel va continua să fas
RomAnia. perforatoare, precum si 5 se ★ de miercuri spre. joi pentru a O ^ O S.U A. substanţiale majorări cinele pe cei ce sini în
★ turi «cule manuale, cu acce Firma italiană „O om " din dispersa un qrup de tineri ca 1 ucrările conlerlolel ml- de preturi. drăgostiţi de Poris şi... va
Crucea Roşie din Danemar sorii l „F lv g t Pumpar" — 18 cadrul concernului ..Fiat" a tolici adunaţi în districtul nlşlrllor apărării ş| de exter tenta pe disperaţi. (Pină
ca a acordat un ajutor In va pompe submersibile i ..Pum donat un autocamion de 3 to Bogside, unde. după cum a de ne al Tibiei. Republicii Arabe în prezent 350 de persoa
loare de 100 000 coroane da pex" — 2 pompe submersibile, ne iar un grup de cetăţeni clarat un purtător ric cuvînt Unite, Iordaniei, Sudanului sl 0 + 0 ne s au sinucis, oruncin-
neze. conslind din aparatură $î de evacuare tip Pumppx 2 000 ila lirn j, oriqm ari din Romă- al armatei, „au fost operate Siriei s-au închclal (ol la Ia New' Y ork a avut loc du se de pe turn).
instrumente medicale. $1 Pumpex 700. nîa. au donai suma de 170 000 cîlcva arestări". La ( oalisland. Tripoli. 0 + 0 Ieri cea de-a 40-a reuniune
★ ★ lire ilaliene lrv o lila te situată la 48 km Agenţia Renler precizea Ciocniri violente între a re p re z e n ta ţilo r la O.N.U.
Din R. F. a Germaniei au Asociaţia de pritenie Marea ★ vest de Bolfasl. in fata com i populaţia de culoare şi poli ai Franţei. M ărit Britanii. INCENDIU LA
(ost anunţate donaţii din pâr Brif anle-RomAnia a donat su Din Japonia an făcut donaţii sariatului local de politic a ză că delegaţiile egipteană ţie s-au produs Ieri in oraşul S.U.A. şl U.R.S.S. in proble ETAJUL 33
şi iordaniană au sah.U! re
lea unor firme şi instituţii. ma de 400 lîre sterline. iar firmele : „Nissho lu a i Compa- fosl organ)/,ată o demonstra american Lima. stalul Ohio
Firma „Dem aq” a donat 6 com- , London Cooperauvr S o cin y n\ " ■ I 000 dolari ; ..Krhai a ţie de protest in\poiriva înlem- luarea misiunii de mediere n Tulburările au fost declanşa ma crizei din O rientul A
propiat. fnlr-un
comunicat,
presoare vibratoare penlru U d ", din Marea Brilanie, 150 Shokai Llri" — 1080 000 v e n i; nilării unora dintre demon reprezentantului scerclanilui te de împuşcarea de către un prczcnlai presei la slîrşilul Un violent incendiu a
general a! O.N.U. în Oricn
( on.slrucţii de slrăzi, in va lire sterline. Tot rlin Anglia, „Sninitomo M elal" — 200 000 stranţi membru al gărzii naţionale n con vorb irilor de ambasadorul izbucnit miercuri intr-un
loare de aproxim ativ 70 000 firma „B o v ril" a suplimentat yeni : „Nippon M iniature He La Belfasl. Comitelui Cen tul Apropiat, suspendată în unei femei de culoare. P ri zgirie-nori de 50 etaje si-
mărci 1 lirma „Rheins-tal" a do donaţiile anterioare cu încă ring" — 100 000 veni. tral de apărare cetăţenească luna martie a.c marul oraşului. Cluisl.ian american. Charles Yost, se luat în centrul Manhat-
nat 25 000 mărci, iar firma 125 tone de ronserve alimenta ★ (orqamzalie catolică pentru Ciomunicat.ul final a! con Morris, a instituit restricţii i elevă printre altele, că col lan ului, provocind moar
.N liaq" suma de 10 000 mărci. re. De asemenea ing. Paul Reverendul Teofil Talpesh, drepturile civile) a arălaU Tn- ferinţei urmează să fie dat de circulaţie si a interzis vîn- patru ambasadori ..au discu tea a două persoane şi
Pe asemenea firma „D eckel" Laptpv din Uondra a donat su pa>!orul H iseriiii baptiste r o tr-o declaraţie dată publicită publicităţii ulterior, a anun 7atea armelor de foc şi a tat ultimele evenimente. a rănirea altor 20. Flăcările
a donat 71 electromotoare, o ma de 500 dolari S C .A.. iar mane din Wîndsor ICanada) ţii. că încearcă să obţină o în ţai ministrul iordanian de benzinei, preciind că ele sînt favora au izbucnit Io al 33-lea
maşină de şlefuit interior. 1,3 un grup de cctă|eni enqlezi. a donai suma de 1 000 dolari. tre v e d e re 'c u ministrul apără externe. Anton Atlalloh în- bile reluării de către Gunnar etaj ai clădirii, care adă
tone otel profilat şi alte male- de origine romAnă, a donat ★ rii al M a rii Britanii. lordul tr-o declaraţie făcută presei. 0 + 0 Jarrîng a misiunii sale". posteşte birourile băncii
viale diverse firma .H ellîqe " 215 lire sterline. Ansamblul muzical „Sanqer- Carnnqton. penlru a discuta In cercurile diplomatice do „Chase M anhattan", mai
a donai 5 aparate penlru ana ★ qruss Kum m clchor" din Nen- siluotia ..dezastruoasă şi pri- 0 + 0 Comisia pentru căi şl m ij la Naţiunile Unite se anro- multe zeci de persoane
liza apei potabile, firma con- Au mai făcut donalii urmă Isonburg Hessen. (are între mejdioasă" apărută ca urmare loace s Camerei Reprezentan cîază c.ă secretarul general rămînind blocate la nive
slrurloarp de maşini ..Pcter toarele firme şi persoane pa r prinde un l.urnru în ţara noas a măsurilor adoptate. ,.La un Guvernul columbian a p ro ţilo r a aprobat proiectul de U Thant va anunU reactiva lurile superioare.
Rauer" din Koln a donat 2 re ticulare din Austria : Asociaţia tră. a prr/.rnl al la Sibiu un an de la reformele şi prom isi mulgat un decret care regle leqe propus de administraţie rea misiunii diplom atului
morci mari penlru camioane de băncilor austriece şi a banche concert in beneficiul zonelor unile făcute, se spune în de mentează aplicarea legii na- privind Impulsionarea expor suedez în cursul urm ătoare
transport, iar lirma „U n ile v e r" rilo r din Yiena (..Verband der sinist raln. ţlonallză»ll minelor, stabilind tu rilo r prin scutirea de im po lor zile. HOŢII „DOREAU"
din Hamburg. a donat 8.5 lo oslerreichischpn Banken und claraţie. ne-am întors la si BIJUTERIILE ACTRIŢEI
ne culţi ru supă concentrată Bankiers") — 100 000 ş ilin g i: (Agerpres) tuaţia din august 1969". UZ TAYLOR
şi 7 tone săpun. In acelaşi scop firma „Voqel-Stockerau" ■— 10
- - concernul ..Tourîst.ik Union pompe centrifuge cu o treap Trei indivizi înarmaţi ou
International" din Hanovra a tă lip E şî V, in valoare de Manifestările golit miercuri o porte din
donat. 5 000 mărfi, iar lirmele circa 60 000 ş ilin g i: „Union seifurile hotelului new-
..Kocks" şi ..Webasio" au do Carbide Austria" — 13 000 şi- yorkei „Regency", după
nat clte 3 000 mărci. linqi. Tolodală jnqinerul ce au m obiliiat II per
★ Schusler din Ried Im Innkress de la Hiroşima soane. Ţinto hoţilor au
Firma ..Asea" — Slockhnlm a (Austria) a donat un aparat fost faimoasele bijulerii
donat 709 motoare plnct.rirr ru transportabil pentru filtrarea ole actriţei Liz Taylor. co
nu'eri variind înlre 017 şi 60 şj dezinfectarea apei. îm preu H1ROS1MA 6 (Agerpres). — Cu acelaşi prilej, a fosl ^ re ocupă in aceste iile,
CP (circa I milion coroane nă ui mai mulîe plăci filtrante Cu p rile ju l îm plinirii, la 6 au proiectat un film documentar i împreună cu soţul ei,
suedeze}. Au mai făcut dona şi 100 kg lanril-de /inle clor I gust, a 25 de ani de la lan realizat imediat după bombai- * Richard Burton, un apar
sarea primei bombe atomice, damenl. lmaqinile de coşmar \
In Parcul Păcii din Hiroşima ale dezastrului. roprezonl înd i tament al hotelului. Ten
tativa o eşuat, bijuteriile
a avut loc joi un mare miting ruinele fumeqînde «le orasu- "
la cate au luat parle ap ro xi lui. mii şi niii de cadavre t a i- T . actriţei ncaflindu-se in
nici unul din seifuri.
Dezastrele m ativ 30 000 de persoane cel prezenţi, prinlre care sc ^ »
¡-au cutremura»
bonizate.
p^
La ora 8 si 15 minute a.m.
(miercuri — 23h 15' GMT) m ul
aflau şi unii supravieţuitori ai
ţimea adunată în Parcul Păcii infernului declanşat acum un i ACCIDENT AVIATIC
a păslral un moment de recu sfprt de secol de explozia pri- \ » Un ovion de |jp U|
în
amintirea
celor
meî bombe atomice.
legere
produse de 200 000 de victime ale bom ★ \ „Phantom", aparţiriind
forţelor militare america
atomic care a
bardamentului
Mai multe niii rlp ştudenli
avut loc exact Io acea oră, In japonez.! au organizat în ace- 4 ' ne staţionate in Snania,
urmă cu 25 de ani. Cu acest eaşî dimineaţă un marş pe \ s-a prăbuşit în cursul u
prilej, prim arul oraşului. Set- străzile oraşului Hiroşima. ce- » nui zbor de antrenament
uraganul Celia suo -Yarnada. a dezvelit o pla agresiune. Interzicerea armelor \ ’ •<r de Io Bardenves Rea
deasupra poligonului de
rînd încetarea războaielor de
victime,
că tu numele altor
recent identificate, ale dezas
trulu i rle la 6 august 1945. fi nucleare, desfiinţarea bazelor k les, situat la 150 km nord-
Cei
vest de Sorogossa
m ilitare americano din Japo
W A S H IN G TO N 6. — Co- (¡1 penlru băut şi pregătirea xată pe monumentul ridicat în nia şi anularea Tratatului de i doi piloţi aflaţi |a bordul
lespondenln) Agerpres, C. A - mincăril. Uraganul a dezlăn amintirea acestora in parcul securitate japono-american. In- t aparatului şi-au pierdut
Icxanriroaie, transmite : U ra ţuit numeroase Incendii şl 1- cenlral al oraşului. FI a dat a tre demonstranţi şî ceî I 000 de ? viaţa.
ganul Celia. care după ce a nundatll. M ari Incendii au Iz LAOS - Forţele de eliberare ale Laosului duc o luptă continuă împotriva trupelor am eri poi ci lire unui apel pentru in poliţişti care au încercat să-i J Acesta este al doilea
t/aversat Marea Caraibilor bucnit la o rafinărie de pe cane şi a bazelor lor. terzicerea folosirii armelor nu împrăştie s-au produs înciden- \ accident al unui avion
*-a abătut luni şl marţi asu trol de Ungă Corpus Christl In fotografie : Bază inamiieâ distrusă de F.N.L, pe cim piiie Jarj, provincia Xieng Khoang. cleare şi instaurarea păcii In te. \ staţionat Io baza aeriană
pra unei porţiuni a coastei şl la un depozit de petrol din lnlreaqa lume. americană de la Saro-
de sud a Statelor Unite, a Inqleslde. unde au luat Ioc gossa, redeschisă in luna
provocat 32 de victime o- trp| lancnrl Imense de ben februarie, după evacua
meneştl si pagube mate- zină. re© bazei de Io Wheefus
t laie în valoare de sute. de Ca urmare a măsurilor în RIO DE JANE1RO 30. — Co ticiparea zeci de mii de m un ci (Libia).
milioane de dolari. Statul Te treprinse de organele locale respondentul Agerpres. Vasile tori şi 6tudenţî ar putea oferi
xas a lost cel mal greu lo vit pentru evacuarea din timp a Oros, transmite : După două b o l i v i a Tensiunea a scăzut, un prilej cercurilor m ilitare de
de uraqan, rare se deplasa populaţiei din toate localită săptămîni de tensiune poli 11- dreapta să intervină sub pre PRIMELE RACHETE
. u o viteză de 200 km pe o ţile ameninţate de uragan, că, situaţia din Bolivia pare să textul „m enţinerii o rd in ii" METEOROLOGICE
. a. Ce) puţin 12 localităţi au numărul victim elor omeneşti revină la normal. Preşedintele pentru a-şi pune in aplicare JAPONEZE
iost distruse tolal sau par a fost substanţial redus. Toa Bolivieî, qeneralul AUrerio O planurile. Anunţarea evacuării
ţial. Preşedlnlele N lxon a de- te localităţile afectate slnt vando Candia, a reuşit în u l dar neliniştea se menţine universităţii, considerată to t Japonia a reuşii «o
ita ra l aceaslă regiune „zonă pustii. Ici şi colo lucrează tim ul moment. în noaptea dc odată ca o „slăbire" a poziţiei lanseze prima rachetă
de dezastru", alocînd tonduri cile o echipă de salvare, cău- marii spre m iercuri, să evite m inistrului de interne Ayoroa, meteorologică. Prime ten
cenlru ajutorarea sinistraţi lind sub dărim ăturl pe cel declanşarea unei crize deschi a fost apreciată ca o realizare tativă de acesl fel, care
lor, repararea arterelor de daţi dispăruţi. In Sandta. Port se ca urmare a ocupării încă zîe un apel de a se trece la căriî unor reacţii Hc răspuns dia. luată de qeneralul Juan a obiectivului organizării mar a avut loc la 15 ¡ulii», «-a
• omunicaţie etc. Numai in Aransas şi Corpus Christl, de săptămîna trecută a U ni acţiune împotriva clementelor ale Tortelor de slmgn. pentru a Jose Tores, fostul comandant şului, şj s*a luat în consecinţă soldat cu un insucces din
Ualiunea climaterică Corpus suflul uraganului a demolat versităţii San Andreea din La de dreapta din guvern. Bailley sc folosi de acestea ca un pre al forţelor armate, au creat un hotărirea de contramandare a cauza defectării sistemu
Christl |335 000 locuitori) pa şl clădiri solide cu mal m ul Paz de către grupuri e.vtremis- arăta în scrisoarea dc demisie, text în vederea realizării telu cadru favorabil activităţii co manifestaţiei.
gubele materiale provocate te etaje. Zglrle-no rll din oţel le de dreapta Liderii sindicali adresată preşedintelui Ovando rilo r lor. Şeful statului a reu misiei de mediere constituită In cercurile politice din La lui de paraşutare a sen
rle furia dezlănţuită a nraqa- $1 beton aii suferit grave a- şi ai unor qrnpări politice de Cancha. c*i o scrie de miniştri şit să-l determine. însă. marii din reprezentanţi ai sindicate Paz ziu se exclude însă apari de: meteorologice.
tiuhii însumează peste 200 varlt Străzile au dispărut slînqa hoiărisrră. numai cu Şi ofiţeri .superiori conspiră în seara pe llaillcv. să revină a* lor. cercurilor studenţeşti şi ţia unor elemente neprevăzute Racheta lansată m iircuri
milioane dolari, a declarai complet sub dărâmăturile ca cîteva ore înainte, să realize vederea împingerii guvernului supra h o lă rîn i de demisie, du clerului. Lunga reuniune din în evoluţia situaţiei din Boli de la centrul din Ofu-
prim arul Jack Balkmon. „T ră selor. Copacii au fost scoşi ze în cursul clupă-amic/ii de bolivian spre dieopla şi îl de pă ce quvernul. convocat, de tre preşedinte şi membrii co via. Pentru politica bolivîană nato, (nord-estuf Iapa-
iesc de peste 70 de ani pe din rădăcini, Iar sttlpli lire miercuri marşul de protest Îm nunţa pe ministrul dc interne urqenţă. a reafirmat princip i misiei care primise un u ltim a trei aspecte continuă să fie a n,ei), s-a ridicat pirvă la
ttcesle meleaguri. spunea lor electrice şl de comunica potriva ocupării a rrs lri in sti Juan Avoroa ca fiind p rinci ile p o lilirc formulate la insti tum din partea sindicatelor să preciate ca neliniştitoare. Es o altitudine de 50,!> Im
pensionarul M. Latharn. dar ţii au fost rupţi şl proiectaţi tuţii. deşi q u v rrn n l interzisese pala lig u v j a complotului. M i tuirea ac luatului veqim. promi- soluţioneze prin negocieri si te vorba în primul rind de rea- în 100 de secunde. După
niciodată nu am mai văzut o la sule. de metri depărtare. manifestarea şi declarase că nistrul Inform aţiilor arqumenia ţînd totodată eforturi în direc tuaţia creată, astfel îneît pînă parlaţia grupurilor de guerilă, atingerea acestei înăl
•istfel de dezlănţuire a l i n i In radele porturilor Golfului va reprima sever orice ncres- totodată laplui că clementele ţia deschiderii spre forţele la miezul nopţii de miercuri apoi de arestările unor lideri ţimi, sonda meteorologică
ilo r oarbe ale naturii. Celia Mexic, toate ambarcaţiunile peclare a stării dc asediu in de dreapta intenţionează să populare. Toluşi. Bailley nu şi-a universitatea San Andreea să po litici de slînqa. precum şi a fost paraşutată spre
nu v ljila ca toate celelalte şi vasele mici au fosl d istru stituite săptămîna trecută- O r pună stăpinire dc toate pos retras criticile formulate in fie evacuată, s-a soldat cu o de recrudescenta agitaţiei stu sol. In timpul coborîtu au
uragane, ci urla în iio ră lo r ?1 se sau grav avariate. Altele ganizaţiile de slînqa, sindica turile cheie din guvern, folo- scrisoarea de demisie. holărîre luată in acest sens. denţeşti, intensificată de ames fost efectuate măsurători
sălbatic devastînd totul în au fost scufundate. Sule de lele. muncitorii şi studenţii Observatorii politici au luai Deoarece preşedintele Ovanrio tecul direct al elementelor de ale temperaturii straturilor
autoturisme parcate pe străzi sindu-se de ocuparea u n iv e r
calea sa". şi-au manifestat insă hotărirea sităţii de către membrii orga act cu interes de faptul că şe Candia promisese să aducă la dreapta care par să mizeze pe de aer, direcţiei şi vitezei
sau aliate In qaraţe au fost provocarea unor ciocniri ar
Toate localităţile pesle c*- de a evacua elementele de nizaţiei de extremă dreaptă ful statului şi-a exprimat marţi Îndeplinire prin orice mijloace curenţilor etc. In urma
ie şl-a tăcut drum uraganul rostogolite Şl mlnale de furia dreapta. „Falanga socialistă boliviana", Seara încrederea înlr-un m i hotărîrca comisiei, grupul care mate- Intr-un asemenea con succesului înregistrat
uraganului în apele golfului
iu rămas lără curent elec In cursul riupă-amiezii de pe care îi califica d ir p l „m e r nistru care. în scrisoarea sa ocupa universitatea a anunţat text. mal ales în cazul prelun- miercuri, autoritâţife ja
tric. qaze, lin ii teleqrallcc şl sau In şanţurile şoselelor. marţi .situaţia părea să (ic ex de demisie, denunla.se în mor) ;ă se va reliaqe în cursul d i qirii măsurilor excepţionale, poneze ou anunţat inten
Culturile au tost loial sau cenari încurajaţi dc elementele s-ar putea oferi apă la moară
le.leionlce, apă şl alimente, grav compromise. G hrm oloa- plozivă. Evenlmcnlcle se pre- cele mai reacţionare din sinul public acele grupuri din sinul mineţii de miercuri. La rin - ţia de o lansa asemenea
lin unele zone. oliclalltătlle cipilaseră. înccpînrl de luni guvernului însuşi". Baillev a quvernului şi al armalci care riul lor. liderii sindicali au a celor ce cer guvernului să rachete in flecare săp-
re albe de bumbac pot fi vă conducă cu „o mînă de fier".
locale au Interzis folosirea zute la 100 km depărtare de scara, o dală cu pre/cnlarea susţinut acuzaţiile formulate urmăreau să impună o restaura preciat că marşul penlru , a- Observatorii nu exclud astfel tâminâ.
demisiei dc către ministrul in de studenţi împotriva lui A v o re colonială". Acest fapt., pre
•'ezerveîor minime de apă po plantaţiile din (are au fost form aţiilor, A lb erlo Bailley, cum şi atitudinea ierinâ de păvarea autonomiei universita posibilitatea survenirii unor
tabilă pentru alte scopuri de- smulse. roa că ar „proteja" ocuparea sprijin ire a preşedintelui Can- re" la care îşi anunţaseră par situaţii im previzibile.
care adresase cu această oca- universităţii în scopul provo-
Tiparul i tntreprfndeieo poligrafică Doto, 44085
Redacţia fi administraţia ila ru lu i : Deva« sir. Dr. Petru Groza nr¡ 35, Telefoane i 12317 fi 11275.