Page 25 - Drumul_socialismului_1970_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂţ

PAGINA A IV-A
h Parafarea tratatului dintre

U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei

n Un nou funcţionar norii-

american, dr. Claude Fly, a

I
fost răpit la Montevideo

b Agenda economică

■ Curier, Atlas
!

In î n t r e c e r e a p a t r io t ic ă i 1
IN D \ \
ACŢIUNI AMPLE, TELEX \ \

PERMANENTE Calitatea in construcţii \ \

Recent, s-a deslăşurat în sala C lubului sindicatelor )
din Deva o amplă sl Interesantă dezbatere pe tema NOI LOCUINŢE \
întrecerea patriotică ce se îndiguiri şf taluzări de maluri comune sl-au realizat angaja­
organizează şi se desfăşoară în Si multe alte lucrări cu carac­ mentele Geoaqiu, Gurasada I­ .C alitatea In co n s tru c ţii', la care au participat m unci­ PENTRU M IN ER I! \
ficrare an în Ir e municipii, o- ter edilitar-qospodăresc. lia, Luncolu de Jos, Vorţa, Ve- lor!, briqadlerf, ş e ii de echipă şl m aiştri din cadrul V Ă II JIULU I \
va$e si comune pentru în fru ­ Rezultate frumoase, care iac tel şi Zam. T rustulu i de construcţii. \
museţarea si buna lor gospo­ cinste organelor locale si cetă­ Penlru ca bilanţul realizări­ Despre unele probleme actuale din domeniu) con­ In noul cartier „A e ro ­
dărire, cunoaşte In acest an o ţenilor, s-au înregistrat în mu- lor în cadrul întrecerii palrio- stru c ţiilo r, de mare Im portanţă pentru economia na ţio­ port", din m unicipiul Pe­ \
mare amploare. In toate loca­ •lire să fie cit mai bogat, pen­ nală, precum si despre m ijloacele de ridicare a ca lită ţii troşani. a lost ridicat,
lităţile judeţului nostru — ur­ tru a da un nou impuls ac­ lu c ră rilo r a v o rb ii inginerul Romulus Groza. După expu­ la cola fin a li, un nou
bane si rurale — au fost ini­ „Decada bunei gos­ ţiunilor de înfrumuseţare sl nere, a urm ai un lllm frealizat de m em brii cinecluhu- bloc cu 4 etaje, realizat
ţiale si organizate acţiuni de bună qosporiărire. Comitelui e­ lul) ce a prezentat aspecte leqate de activitatea din din panouri mari prefa­
muncă palriolică cu caracter podăriri şi xecutiv al Consiliului popular acest sector — cu re fe riri directe la calitatea unor con­ Electricianul Teodor Cinca, de la grupul de laminoare al bricate lu rnlza tc de po­ ;
permanent pentru realizarea judeţean a stabilit prin riecl- strucţii din m unicipiul Deva. Pe marqlnea film u lu i, la C, S. Hunedoara, urmăreşte, în sala electrică de comandă a ligon ul local. De Ia în­ I
obiectivelor stabilite, pe baza zta nr. 414 ca perioada 10-20 dezbateri au luat c u v lfilu l numeroşi vo rb ito ri. laminorului de profile mijlocii şi benzi, buna funcţionare a agre­ ceputul anului au lost \
propunerilor şi consultării ma­ înfrumuseţări“ august să fie declarată „Deca­ gatelor. Foto : N. GHENA puse la dispoziţia m ine­
selor larqi de cetăţeni. în pla­ da bunel qospodărlrl şl în fru ­ I
din Valea J iu lu i
rilo r
nurile de lucrări ale consili­ museţări". In această deca­ 773 apartamente $l două I
ilor populare. nfd p iile Hunedoara Deva sl dă. consiliile populare vor in i­ cămine cu 600 de locuri t
In cadrul acestor acţiuni, ce­ Petroşani, In oraşele Brad, O- ţia $i orqaniza ample acţiuni pentru nefam lliştî.
tăţenii. mobilizaţi de consili­ răştie. Haţeg şi Simpria, pre­ dc muncă patriotică pentru
ile populare, organizaţiile de cum şi în comunele Zam. Bo- realizarea obiectivelor stabili­ A lte hlocurl. însum tnd \
masă si obşteşti, au participat şorori. Sarnuzeqetusa. Geoaqiu. te în planurile lor de lucrări- sute de apartam ente. *e
la exenilarea de construcţii si Ilia Riu de M ori. Sîntămăria- împreună cu orqani/aţiîle de află in stadii avansate I
reparaţii ric străzi si trotuare, O rlra. $oinniş Vcţel, Vata de ma^ă Si obştpşfi deputaţii, co- de construcţie, urm înd t
reparaţii Şi întreţineri de dru­ Jos Vorţa, Cnscior şi multe mi'e'ele de cetăţeni şî asocia­ să-şi primească lo catarii
muri. amenajări si extin ­ «Iţele» Tn unele din aceste lo­ in lu n ile urm ătoare. La I
deri de zone şi spatii verzi, calităţi cum sînt m unicipiile N. BADIU Vulcan. D îlja si Llvczeni I
plantări dc arbori şj ar­ Hunedoara şl Deva, oraşele BENEFICII PESTE PLAN DE LA EXPLORATORI! ADÎNCURILOR se atlă in stadiu de f i­ I
16 săli de clasă. In anii \
Brad. Orăştle si Petrîla. anqa- nisaj cantine m uncitore­
buşti ornamentali. construcţii i
jamenlele luate în întrecerea şti, Iar Ia Petroşani, lo ­
şi reparaţii de poduri şi pode­ patriotică au fost realizate p i­ (Continuare in pog.. o 2-a| Una din preocupările de bază fenoplar, combustibil şi ener­ Traducind in fapte angajamentele asumate in între­ calul unul nou liceu cu \
ţe amenajări de baze sportive, nă la data de 1 Iulie. Dintre ale muncitorilor, tehnicieni­ gie electrică, necesare pro­ cerea socialistă, colectivul întreprinderii de prospecţiuni şi
lor, maiştrilor şj inginerilor ducţiei de cărămizi refractare explorări geologice Deva intimpipă cea de a 26-a ani­ construcţiei socialiste
de la Fabrica de produse re­ şi plăci termoizolante. versare a eliberării patriei şi Ziua minerului cu realizări s-au dat in folosinţă, fn I
fractare Baru este reducerea de prestigiu. Lucrătorii întreprinderii, cei care creează p ri­ centrele m iniere din V a­ !
La finele semestrului I re­ mele drumuri spre adîncuri, pentru punerea in valoare a
cheltuielilor de producţie şl în zultatul acestor preocupări si*a lea Jiu lu i, ap roxim a tiv I
Constituirea Comisiei judeţene de sistematizare special a celor materiale. Prin găsit materializarea în 467 000 noi şi noi rezerve de bogăţii ale subsolului, au executat 18 000 de apartamente i
îmbunătăţirea continuă a pro­ lei economii la preţul de cost, de la începutul anului un volum de lucrări geologice mai construite din fonduri \
plan
mare cu 16 la sută decît era prevăzut. Sarcinile de
a localităţilor rurale şi urbane ceselor tehnologice, exigenta ceea ce a făcut ca fiecare mie ce au revenit întreprinderi] pe 7 luni au fost depăşite va­ alocate de stat.
sporită în gospodărirea mate­ de lei producţie marfă să coste loric cu aproape 3 milioane lei UN NO U PUNCT DE \
moi puţin decît prevederile cu La lucrările fizice de explorări şi prospecţiuni s-au
V in eri dimineaţa, a avut 1oc lo Deva şe­ tetului judeţean de partid, preşedintele Co­ rialelor, îmbunătăţirea calită­ 34,92 lei. Demn de remorcat FRONTIERA LA I
dinţa de constituire a Comisiei judeţene de m itetului executiv al Consiliului popular ţii producţiei, colectivul aces­ este că aproape întreaga eco­ executat in perioada care a trecut de la începutul anului t
sistematizare a localităţilor rurale ţi urbane. .judeţean. tei întreprinderi a reuşit să nomie de cheltuieli se regă­ mai mult decît era stabilit cu 381,4 metri galerii şi peste G R A N IŢA CU RS.F.
Din comisie fac parte specialişti din cadrul In cadrul şedinţei dc constituire, comisia seşte in beneficii realizate pe­ 185 metri liniari de puţuri şi suitori. Succesele am intite IU G O S L A V IA I
direcţiilor de specialitate ale Consiliului a dezbătut si aDrobat rcqulamentele penlru reducă consumurile specifice sint rezultatul folosirii mai depline şi mai eficiente a \
tim pului de lucru şi a utilajelor, faot concretizat în creşte­
popular judeţean, din Întreprinderi si in­ organizarea şi funcţionarea comisiilor jude­ de argilă, şamotâ, diatomitâ, ste plan. rea productivităţii muncii cu 11,1 la sută peste prevederi, In tre lo ca lită ţile Jim- I
ţeană. municipale, orăşeneşti şi comunale, bolia, din România, sl
stituţii, reprezentanţi ai organelor locale de sarcinile ce-i revin in domeniul sistemati­ Srpska — Ţrnla, din \
partid Si dc stat.
zării si a adoptat planul de activitate al R.S.F. Lugoslavla, s-a \
Preşedintele acestei comisii este tova­ comisiei si tematica pentru programul |u- deschis !n tr-u n cadru
răşul Ioachlra Moqa, prim-seeretar al Comi­ deţean de sistematizare. festiv un nou punct de \
iro n tle ră pentru circu la­ \
ţia ru tie ră inte rna ţiona­ \
lă, pe baza acordului în ­
0 situaţie paradoxală mmm m im a cheiat între quvernele t
României $l Iugoslaviei.
Ia fe s tiv ită ţi au p a rtic i­
pat a u to rită ţi locale ro ­ I I
mâne $1 Iugoslave.
B A LA N Ţ A FURAJERA [FUMA SPORITĂ \ S
O dată cu Inaugurarea
noului punct de lro n - \
e deficitară, dar flnurile Acţiuneo de îmbunătăţire o Astfel. Io Hunedoara, prin a ­ ţiei rutie re Internationale s \
tteră. a fost dat circu la ­
St un drum asfaltat Jlm-
orgonizorii producţiei $i o plicarea studiilor privind îm­ bolia — Tim işoara, pe o \ \
muncii în economia judeţului bunătăţirea activităţii tehnolo­ lungim e de aproape .50
gice şî organizatorice la oţe-
se deprectaza in cimp! vastă, impusă de necesitatea lării. se osigură o moi buna TEZAURE DE \
nostru vizează o problematică
km.
\
îndeplinirii exemplare o preve­
deservire şi reducerea staţio­
derilor cincinalului octuol în nărilor lo cald şi Io rece o cup- MONEDE RO M ANE \
condiţiile obţinerii unei moi toorelor, ceeo ce o contribuit
Rolul determinant ni produc- la sulă din suprafaţa existen­ coasa a doua la trifoliene. înalte productivităţi $i eficienţe. Io depăşirea prevederilor pio­ In apropierea lo ca lită ­ \
jir i de furaje asupra îndepli­ tă. iar la trilolienc să fie rea­ Realizările pe ansamblul ju­ Principalele aspecte abordate nului cu oproope 15 000 tone ţilo r Buhuşl. Rediu $1 \
nirii indicatorilor de plan in lizată Si a doua coasă. Recolta­ deţului sint umbrite însă de în ocest sens se referă Io sta­ oţel. In codrul I. M. Barza, pro­ Borleştl au fosf descope­ \
sectorul zootehnic este bine­ tul nu s-a făcut Insă nici in rezultatele sub lim ita oricăror bilirea şi oplicorea unor pro­ movarea metodelor de exploa­ rite trei tezaure de m o­
cunoscut de către totî crescă­ proporţie de 50 la sută. ceea posibilităţi înregistrate de une­ cedee tehnologice noi. crearea tare cu aripi înclinate, cu fîşii nede romane, conţtnînd I
torii de animale. Din experien­ ce influenţează negativ atit le unităţi din zona Haţegului. condiţiilor pentru o mol buna directionole şi înmogozînore o peste f 600 de dina ri din I
ţa anilor trecuţi, cind in nu­ producţia cit si calitatea lin u ­ O adevărată mostră despre fe­ utilizare o capacităţilor de pro­ condus la un spor de producti­ argint, cm lşl In tim pul
meroase cooperative aqricole rilor. lul cum nu trebuie qospodă- ducţie, perfecţionoreo progra­ vitate fizică o muncii moi mo­ îm păra ţilo r Nero, Com o­ I
rilP fin a tu rilr nc-o oferă co­
nu fost asiqurate doar raţii de Orice încercare de a ju stifi­ operatorii din Livadia. unde a mării, fabricării şî desfacerii re cu peste 8 ia suta. dus Sl Septlm liis Seve­ I
întreţinere pentru animale, ca o asemenea situaţie ncsa- mai rămas de pfoGmat recolta­ producţiei, raţionolizareo trans­ Rezultate concludente ou rus. Descoperirea aduce I
s-au putut desprinde o serie Usfăcăloare pe scama supra­ tul finului de pe circa 2 000 portului intern, reducerea chel­ dat studiile privind reduee- nn| sl Im portante dovezi
de învăţăminte privind in iţie­ punerii in ultimele săplămînî, ha (?). tuielilor materiale, îmbunătă­ reo cheltuielilor materiale de despre situaţia econom i­ I
rea unor acţiuni deosebite, c- a unui volum mare de lucrări, O serioasă răminere In u r­ ţirea calităţii produselor. producţie. îndeosebi o consu­ că a M oldovei in secole­ I
ncrqîce. in scopul .slrînqcrii este lipsită de temei. A rg u ­ mă se semnalează Şi la C.A.P. Sub influenţa oceslor fac­ mului specific. Pe ansamblul le II sl IU c n.. re la ţiile
fără pierderi şi valorificării su­ mentele care pledează în fa­ Sarniizrqetusa, cooperatorii de tori, Io Centrala industrială judeţului, aceasta se reflectă stabilite tntre Im periul I
perioare a nutreţurilor, îndeo­ voarea afirmaţiei sini nume­ aici av!''** fi*' roşit finul de pe Hunedoaro, I.M. Barzo, Cen­ intr-un volum de economii su­ roman $i dacii liberi, t
sebi a linurilor. Existenta a roase- Iată ejieva dintre ele. trala cărbunelui Petroşani, co n stitu iţi tn trib u ri In­
pcsie 32 000 ho ocupate cu fi* La cooperativa agricolă din N. TlRCOB I.M. Hunedoora, I.C.S H. şî plimentare îa preţul de cost dependente pe te rito riu l I
naturi naturale si a 4 060 ha ru l- Băcia. unde forţele şi m ijloa­ Trustul de construcţii Deva s-au în voîoare de peste 33 mili­ dintre Dunăre sl C arpaţll I
lîvaie cu trifoliene oleră con­ cele au fost judicios folosite, obţinut realizări importonte. oane lei. nordici.
diţii din cele mai bune pentru concomitent cu terminarea tre- I
hrănirca îndestulătoare a ani­ icrişuluî s-a reuşit ca înlreaqa (Continuar« in pog. o 2-a) t
malelor proprietate obsiească cantitalp de finuri să fie strîn-
pe perioada de stabulatie. să şi depozitată la ferma de a­
— Contrar aşte.ptărilor însă. nimale. De ademenea, la
din estimările, făcute ne spu­ (" A P . Mesteacăn. Gurasada,
nea incfinerut Ion Herţ. de la Zrirapţt. Vata şi Ribita este în ­
Direcţia agricolă judeţeană se cheiată prima rnaxă la fîna- I a c u m d o u ă l u n i, a p e l e a u DISTRUS TOTUL
in 'revede un deficit de circa turile naturale, iar la coopera­
5 tKJO-6 000 tone nutreţuri li- tivele agricole din Hatrq. Sfn-
bi'uflsc. Situaţia nu da'nres- tămăria-Orlea Lunca. Rişculi-
'e ailor cauze do rit slabei ta etc., recoltatul s-a efectuat
preocupări a consiliilor de în proporţie de 80-95 la su­
conducere ale C A P . pentru tă. In total in unităţile din VI VIVA lAltlOßESTE DIA Mill
recoltarea transportul şi de- zona Bradului au mai rămas
p-vllarea la timp a întregii de cosit linurile de pe mai pu­
p rnductii de linuri. Dacă nu ţin de 200 ha clin cele 1 C80
s-ar fi ignorat această cerin­ ha existente. Unele cooperati­
ţă. la ora actuală era firesc să ve. printre care amintim pe După ce ne-au rănit apele, oameni. Pentru refacerea casei tă. Pentru refacerea gospodă­
î-p qâsească recoltate lin u rile cele din Mesteacăn, ZdrnpU. am chibzuit ce trebuie să fa­ s-au pus la dispoziţia cetăţeni­ riilor. în Deva. de pildă, sint
naturale de pe cel puţin 85-00 Ţebea şi Boşorod au făcut şi cem mai întH $i'ce putem lăsa lor unităţile socialiste si orga­ în lucru documentaţiile pentru
mai la urmă. nc-am socotit pa­ nizaţiile coope.ralisle. Dacă a­ ajutorarea a încă "0 de cetă­
gubele şi posibilităţile de a­ cestea n-au acoperit tot tere­ ţeni. Aici, la Deva — aflăm
coperire şi am găsit că resur­ nul. oamenii s-au transformat la consiliul popular municipal
sele de refacere rapidă stau în ei înşişi in conslructori. — s-au distribuit ajutoare bă­
vitalitatea statului nostru, 3n — Doar nu. o să aşteptăm neşti în valoare de aproape
hărnicia oamenilor tării in m i­ lotul de la slaf — spune Ana 5 000 000 lei. Au fost aprobate
na frăţească de ajutor întinsă D rim bea/ de pe strada Horia. penlru a li vînduie cetăţenilor
de pe toate meridianele, cu Sfatul nc-a dai alimente, hai­ cu qospodării in refacere la
rea mai profundă înteleqere o- nei din ajutoarele din tară şi preţ ,.pentru sinistraţi* 230 to­
menoască. Şi am trecut rfe rliv străinălale. ne-a dat bani. ma­ ne de ciment, IG2 000 bucăţi
ta refacere. Aşa s-a intimplat teriale dr. construcţii. Noi cărămidă, 177 5 lonc var. 322
la Ilia. aşa la Deva. la Gelm.xr ne-am apucat să ne reparăm
un: material lemnos şa. M a jo ­
sau oriunde apele au măturat casa. ritatea cetăţenilor posesori de
lotul in cale. Acelaşi lucru îl spun mulţi cecuri penlru sinistraţi şi-au
Ieri om trecut pe străzile cetăţeni cu gospodăriile în re­ dus de mult materialele acasă.
I forja. Traian Vuia. Branişte» facere. A ju to ru l pe care l-a au avansat mult cu lucrările
şi G rivitei din Deva. Mai pe­ dat stalul prinde contur In de refacere
ste lot stăruie aspectul de şan­ contururile caselor refăculc Peisajul pe caro l-am îni.îlnîl
tier. cu miros de tencuială sau reparale, ale dependinţe­ pe străzile amintit«' e familiar în
proaspătă Se repară casele, se lor. alo bunurilor din gospo­
ţoale localii utile calamitate din
reface rc-a fost stricat. Aproa­ dărie nou-noute reali/ate în judeţ Pe. zi ce trece, ajutorul
pe la fierari' poartă sau in fie­ |o< ul ( plor distruse. m uliilateral dat de stal. de s1 a-
care curie slfiu depozitai« ma­ In judeţul Hunedoara s-au !o prietene, de organizaţii .şi
U.M.M.R. Simerio. In secţia 4 mecanico, muncitorul Miron
teriale de construcţii, rare aş­ distribuit pină anim ajutoare societăţi animale de idealuri
Henţ verifică, la presa de probă, un iot de arcuri pentru va­
teaptă să (apele viată în pe­ băneşti din parlea slatului in umanilarisle, primeşle numele Refacerea coselor, străzilor, a tot ce apele ne-au distrus a atras pe şantiere, intr-o
goane. reţi sau acoperişuri ; casa are valoare ri* peste 12 milioane* < i entuziastă muncă, un mare număr de elevi. In fotografie : elevi de liceu muncesc la fabrica­
sufletul ei, împrumutat de la lai. Şi acţiuoea nu • încheia­ ION CIOCLE1 rea cârom iiilor la unitatea specializată din Vaţo. Foto : C. CIOBOATA