Page 26 - Drumul_socialismului_1970_08

? DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4848 £ SIMBATA 8 AUGUST 1970

MINERII HUNEDOREM ÎNFĂPTUIESC Seară Ridicaţi bariere in calea spre

ştiinţifică magazin a produselor

EXEMPLAR SARCINILE TRASATE DE PARTID la căminul cultural din
Recent s-a desfăşurat
salul Cozla o Interesantă j
şl atractivă seară ştlln- ! de slabă calitate!
ţlflcă, pe marginea unor ¡
filme documentare. („To- {
Colectivul E.M. Paroşenl — în primele vârâse", ..Mama Iul A- j
drlan" şl „Dr. Gheorghe j A trecut un trimestru de la ta dîn ramura metalo-chlmlcfl
rînduri ale întrecerii M arlnescu'). adoptarea unor măsuri comple­ (I.C.R.M.), beneficiar Interme­
diar intre producător şi consu­
La această manifestare ! xe pe linie de stat. in ceea ce
priveşte întărirea exigentei mator. Depozitul I.C.R-M. din
— organizată de Comisia * producătorului fată de sin© în­ Deva. care comercializează a-
judeţeană pentru răspin-
VUCATIA dlrea cunoştinţelor cui- j j suşi si de necesităţile cumpă­ cesle articole, se află tntr-un
rătorului.
local nou. $1 cu toate acestea
Spre regretul
tural-ştllnţttlce — cunos-
pînâ acum nu are un spaţiu
cum părători­
cutul lector Vaslte Gă- lor, Insă, ne mol tntîlnim. la destinat recepţiei, şt nici re-
lnaru din Deva a vorbit l produsele Electronicii Bucu­ ceptioner de specialitate, nici
TEHNICA m m ü celor peste 100 de ascul- ; reşti, cu dovezi ale lipsei de cel puţin o priză electrică, la
grijă fată de calitatea produ­
care ©paralele să fie încercate.
j
tătorl despre
„V astlta -
sului pe care-şi pune marca. Recepţia de fapt se rezumă —
tea operei marelui neu­ Cumpărătorii hunedoreni cel ca şl Ia alte depozite I.C.R.M.
De$i foarte lînăr si avind do prima jumătate a anului tre ­ rolog Gheorghe Marl- puţin sa văd obligaţi a Încer­ — la existenţa cantităţilor în ­
înfruntat toate greutăţile ine­ cut. in primul semestru din nescu“. j ca multe televizoare pică etnd scrise In documentele de în ­
rente începutului, harnicul co­ arest an. în abatajele de la „se nimereşte“ unul care să soţire. Situaţia durează de
lectiv al minei Paroşeni s-a Paroşeni se obţine un randa­ satisfacă exiqentele. Defecţiu­ mult timp. N u miră deci îa d I u I
consacrat de finitiv intre co­ ment mai mare cu 27.2 la su­ nile cele mai frecvente se p ro­ că ajunq mărfuri necorespun­
lectivele minereşti de frunte tă. Şi mai concludentă este di­ duc la receptionarea sunetului zătoare calitativ In fata cum ­
ale Văii Jiului. namica productivităţii pe ex­ şi sincronizarea Imaginii la tele­ părătorilor, fără a se pune o
De buna seamâ, secretul ploatare, unde sporul faţă de Legume—verdeţuri ! vizoare. Spre stupefacţia cum­ barieră in drumul lor spre ma­
trebuie căutat In însăşi na­ perioada corespunzătoare a părătorului, au fost qăslte te­ gazin de către ce( în drept.
tura colectivului, a oameni­ cinului Irecut este de 42,8 la pentru toamnă j levizoare pur şi simplu nea­ De altfel considerăm că aici,
lor care-1 alcătuiesc. Tena­ sută. Iată cum, într-o perioa­ samblate. tocmai aici, la depozitul
citatea si abneqalia, caracte­ dă extrem de scurtă, pornind \ : Vezi sl nu-tl vine să crezi I C.R.M. ar fl cazul să se de­
ristice tuturor colectivităţilor de la randamente mai puţin Pentru obţinerea de legn- ! că în judeţul nostru există o pună activitatea principală de
minereşti, se împletesc aici decît modeste, E. M. Paro- me proaspete pe o perioadă j „reprezentantă“ a uzinei (ce oprire a aparatelor defecte şi
cu tinereţea, cu pasiunea si şem a urcat astăzi alătur] de Borbalia mmereosco. Foto : V. ONOIU pompos se intitulează I ). O re ­ repararea lor, sigur dacă re­
cft mal lungă din an, lntr-o j
spiritul de iniţiativă, cu deo­ Lupeni pe treapta celei mai prezentanţă care nu respecta prezentanţii Electronicii în ju ­
ie rle de cooperative agrtco- ;
sebita receptivitate fată de înalte productivităţi a mun­ Je s-a Început Insămtnţarea j graficele de reparaţii stabilite deţ «r depune mal mult inte­
nou. Forţa de creaţie colecti­ cii. cu organizaţiile comerciale. In res s! er da dovadă de mai
unor cultu ri care vor 11 va- j
vă a găsit un admirabil cîmp Ca rezultat direct al aces­ lorlflcate tn toamnă. Astfel, ; luna Iunie din cele 6 zile, a puţină comoditate I N u mai e
de afirmare M această mină, tor eforturi, colectivul de la Succese ce definesc un colectiv se prevede cultivarea a 2,5 ! 8 ore, ctt erau obligat! să lu ­ nevoie de sublinierea necesi­
creaţie a cincinalului aciua). mina Paroşeni înscrie pe ha cu salată, 5 ha cu spanac, i creze 1n maqozinele din Dev«. tăţii amenajării spaţiului de
Tehnica cea mai modernă, în­ graficul de onoare al între­ 0,5 ha cu ceapă verde şt j au lucrat !n 2 zile (12 si 15) recepţie de la depozitul I C R M.
truchipată în combine $i cerii închinate Zilei m ineru­ cile 4-5 ore, în total 8-10 ore şl încadrarea postului de re-
0,5 ha cu mazăre. !
complexe de extracţie de lui si aniversării a 26 de ani în primul rînd a celor de îna­ specifice de material lemnos Dintre suprafeţele am inti- ! Intr-o lună, repartnd 15 bucăţi cepţioner cu cel puţin un spe­
înalt randament, în metode do la eliberarea patriei, a­ Colectivul de muncă a! IM . intare. De asemenea, am avut s-a extins utilizarea înlocuito­ te, ta C.A.P, Geoaglu s-au lo- j televizoare. Astfel s-au acumu­ cialist în acest domeniu, d o ­
de exploatare raţionale si e- proape 10 000 tone cărbune Barza se înscrie pe araiicul în­ în vedere extinderea metode­ rilo r lemnului de mină cu tor- lat aparate „Dacia", „In tim tat cu aparatura necesară-
ilciente, se îngemănează si peste plan, iar pro ductivita­ trecerii din acest ullim an al lor de extracţie de mare pro­ cret. armare metalică si prefa­ sămtnţat deja 4 ha cu spa- j 647“ care-sl aşteaptă rtndul la M in iste ru l Comerţului Inte­
de
se completează cu o rar In- tea muncii pe acest an mar­ cincinalului cu rezultate sar­ ductivitate prin depistarea de bricate din beton, aslgurîn- nac, Iar !a Slmerla s-a cui- j reparaţii la magazinul 3 din rio r organiza împreună cu
prestigiu. Indeplinlndu-şi
tlln ltă preocupare pentru r i ­ chează o creştere de 180 kg noi zone şi panouri pretabile du-Se astfel la fiecare I 000 to­ tlvat salată pe un hectar j Deva (de etnd credeţi ?), chiar furnizorii mar! din tară (in­
gurozitate în organizare, re ­ pe post, faţă de sarcina pla­ cinile de plan pe 7 luni îna­ penlru acesle metode, folosi­ ne minereu extras o economie $1 ceapă pe 0.5 ha. Aseme- j din anul 1968. clusiv Electronica), pentru per­
flectate în dinamica deosebii nificată. în condiţiile redu­ inte de termen, minerii noştri nea acţiuni stnt întreprinse ; Deşi de calitatea m ărfurilor sonalul comercial de specialita­
au realizat o producţie qloba- rea transportului mecanizat pe de 1.5 mc lemn de mină. De şl la fermele horllcole de la i
de viguroasă a rezultatelor cerii preţului de cost cu cir­ lă suplimentară în valoare de qaleriile secundare, precum $1 asemenea, s-au economisit im ­ în prim ul rînd răspunde fa­ te. cursuri de Iniţiere, fn con­
tehnice sl economice. ca 3 iei pe tona de cărbune. îmbunătăţirea folosirii fondu­ portante cantităţi de cheres­ C-A.P. Deva, Sintandrel şl j brica producătoare, d© răspun­ d iţiile In care există reprezen­
Faptele cele mai notabile Există aici brigăzi de m i­ 6.3 milioane lei, au vîndut si lui de timp productiv si alte­ tea, exploziv, energie electri­ Rapolt. ! dere nu est© scutită nîcl o r­ tanta uzinei în judeţ, suqerăm
care pot face cinste oricărei neri care constituie prin rea­ încasat produse în valoare de le. Aceste măsuri conjugate cu că si altele. ganizaţia comercială cu ridica- orqanizarea unor — să le spu­
5.4 milioane lei peste preve­
mine fruntaşe, ocupă astăzi lizările lor nu numai mîndria dorinţa fiecărui salariat, a co­ A n ticip in d bilanţul anual/ pe n e m — in struiri fără scoaterea
la Paroşeni o arie vastă. Re­ exploatării, ci şi o pildă dem­ deri. au economisit 416 mc de m uniştilor tn mod special, de baza rezultatelor obţinute pl- din producţie pentru cei in te­
marcăm in prim ul rînd că in nă de urmat penlru numeroa­ material lemnos şi au redus a munci fără rezerve, au con­ nă în prezent, a h o tărlril între­ resaţi (comisii de recepţie,
prezent 47 ia sulă din pro­ se formaţiuni minereşti din cheltuielile de producţie cu dus la depăşirea masivă a an­ gului nostru colectiv de a Balanţa furajeră vînzători) în care sB se tra­
ducţia de cărbune a minei întreaga Vale. Printre ares- 3.2 milioane lei. gajamentelor luate, răspunzind munci sl pe v iito r cu eforturi teze aspectul tehnic şi ju rid ic
este tăiată. încărcată si trans­ Iea se numără com u nişti v Zilele care preced cele două astfel unei cerinţe majore a e­ înzecite, avem garanţia câ sar­ al unei recepţii dîn punct dc
portată la suprafaţă mecani­ Constantin Zaharia. care in evenimente ale lunii august — conomiei noastre naţionale la cinile actualului cincinal vor treţuri necesită o preocupare vedere can titativ şi calitativ
zat. abatajul frontal de pe stra­ Ziua minerului şi cea de-a 26-a ora actuală. fi realizate si depăşite la toţi maî susţinută din partea şefi­ al m ărfurilor în conform itate
aniversare a eliberării patriei
Se cuvine apoi să relevăm tul 15, obţine cu combina o Ceea ce caracterizează în indicatorii, far demarajul pe (Urmare din pàg. 1) lor fermelor zootehnice, a cu noua legislaţie adoptată în
strădaniile şi seriozitatea cu produetiviici'o fizică de 12 — sînt marcate de randamente mod deosebit activitatea colec­ 1971 va asiqura ritm u ri înalte consiliilor de conducere ale acest domeniu. Cu cit mai re ­
care se acţionează la Paro- tone pe post lal.i de 8 pla­ si producţii dintre cele maî tivului ^nostru de muncă este de producţie, eficientă econo­ C.A.P. şi a consiliilor popu­ pede se vor lua aceste măsuri
Seni pentru perfecţionarea nificate. A lă tu ri de el. Glienr- înalte obţinute în acest an. mică ridicată în v iito ru l cin­ mai mult de 1 000 ha. O sla­ lare comunale pentru m o b ili­ de către cei In drept, cu atit
organizării producţiei si a oho Chişlcag tot pr stratul M in e rii sectoarelor II Sl III preocuparea mai Inlensă Ia cinal. bă organizare a acţiunii de re­ zarea tu tu ro r cooperatorilor la mai mult vor fl scutiţi cum pă­
muncii. în scopul adaptării 11 depăşeşte randamentul Musariu. cei de la Brădisor si toate nivelu rile penlru buna coltat sa constată, de aseme­ muncă, astfel îneît înlreaqa rătorii de surprize neplăcute,
acesteia )a condiţiile impusa ulanifii ol cu 2 5 tonp pe nost. Valea M orii scot zilnic din a- gospodărire sl folosire a m ij­ LOGHIN DINEŞ nea, la cooperativele agricol© producţie^ de furaje să fie de nervi şl timp pierdut.
de utilizarea tehnicii moder­ Rpmarcabilc sînt şi realiză­ dincuri mii de tone de mine­ loacelor materiale sl băneşti. din Clopotiva, Rîu da M ori. strînsă sl depozitata fără pier­ $
ne. Numai tn acest an s-au rile obţinute dc minerii K'al- reu peste plan. secretarul comitetului de partid Pui, Peşteana. Densuş, Şeret, deri. EUGEN SLAVU
prevăzut si realizat Inteqral man Clhcza. cu o înaintare Elementul hotărî lor al suc­ Pentru reducerea consum urilor de la I.M. Barza Rîu A lb si Sălasu de Sus. La
9 studii- Printre acestea a­ de 80 ml pe o sinqură Hr- ceselor noastre 11 constituie fiecare din unităţile am intita
mintim îmbunătăţirea susţi­ radă Nicoloe Croitorii ru creşterea randamentelor fizice mai trebuie efectuată prima
nerii tn abatajele frontale din 00 ml avansare la abatajul cu 8.2 la sulă. ceea ce a asi­ coasă pe suprafeţe cuprinse
gurat o depăşire a pro du ctivi­
straiul 15 penlru sporirea frontal pe stratul 18. Inedite din istoria între 300-650 ha. Nici realiză­
randamentului tăierii cu com ­ Aceştia sînt astăzi para­ tăţii muncii pe salariat cu rile cooperativelor aqricole din
bina creşterea liniei de front metrii prin care se exprimă ] 100 lei- Orqanizatia noastră, Ruşi. Bretea RomAnă si Bretea
de lucru, îmbunătăţirea mo- vocaţia pentru tehnica mo­ de partid împreună cu com i­ Slreiulul nu pot fi considerat»
noqraliei de armare la fron­ dernă si desăvlrşîrca în or- telui de direcţie si cadrele de mineritului hunsdorean satisfăcătoare- La aceste u n i­
tale pe stratul 18 si altele. qani/are — tinereţea, ascensiu­ specialişti din întreprindere tăţi a rămas de recoltat mat
Datorită acestor măsuri hi- nea si aspiraţiile colectivului şi-au oriental alentia spre per­ mult de jumătate din produc-'
n e r jn in d ile . productivitatea mineresc de la Paroşeni. fecţionarea continuă a proce­ Mineritul, ocupaţie de frunte a locuitorilor meleaguri­ ti a de fînuri naturale.
muncii a marcat un salt can­ Parametri care alcătuiesc o sului de producţiei îmbunătăţi­ lor hunedorene, îşi ore începutul adine înfipt in trecutul Acum. d n d in majoritatea
tita tiv si calitativ fără pre­ admirabilă rampă de lansare rea dotării cu mecanisme si istoriei. Dintre toate boqăţiile pămîntului, aurul o otras cooperativelor aqricole s-a În­
cedent în Valea Jiului. £x- sun' marile îm pliniri viitoare- utilaje corespunzătoare în în mod special atenţia, exploatarea Iut cunoscînd o am ­ cheiat sau se apropie de sfir-
ploare deosebită. Ascuns în odincul minelor sau strălucind 111 secerişul păioaselor. s-au
prîmale sintetic. rezultatele scopul sporirii vitezei de a­
în nisipul unor rîuri de munte, extragereo lui presupuneo creat condiţii ca o mare par­
arată că In comparaţie cu N. PADUREANU vansare a tuturor lucrărilor şî
o muncă migăloasă si iriovitoore. te din forte să fie concentrate
Pentru localnici, dorin«£ de o-şl uşura munca sî de a la strînqerea furajelor. Pentru
cîştiga maî bine, precum si experienţa ocumulotâ de substituirea deficitului de fi­
veacuri au dus la strădania de a îmbunătăţi jl perfecţiona broase este foarte Important ca
metodele de extragere. Astfel, s au ridicat din rîndurile paralel cu recoltatul lin u rilo r
minerilor. Ia începutul secolului ol XVIII-lea, inovatori o căror să se organizeze acţiuni susţi­
faimă o depăşit qroniţele Transilvaniei. Sînt cunoscute vo- nute Ia cosirea vegetaţiei ier­
loroasele invenţii ale lui Idu Crăciun din Zlatna si Ursu boase din mirişti apreciindu-se
Muntean din Săcărîmb, care creează noi tipuri de şteompuii că pe această cale se pot asi­ Din depozitul de produse finite al Fabricii de conserve
şi instalaţii de spălat ouruf, fapt care duce la sporirea gura cel puţin 5 000 tone fu­ Deva se expediază un nou lot de produse consumatorilor.
considerabilă o producţiei. La steompul lui Ursu Munteon, raje. Foto : N. GHENA
Obţinerea unor cantilăll spo­
în loc le 130 de mó¡i de minereu sfărîmot si spălat în 12
rite $i de bună calitate de nu-
ore la o spălătorie obişnuită, se sfărîmau si spălau in a­
celaşi număr de ore 310 mojí, într-o lună producţia
crescind de la 2 680 la 6 821 mă|i.
Setea de aur o Curţii de Io Vieno a dus Io dezvolta­ Acţiuni ample, permanente
rea extracţiei, fapt core atrage după sine necesitoteo unor
cadre cu înoltă calificare. In anul 1835 se înfiinţează Io
Săcărîmb şcoolo medie de minerit, prima de acest fel în bule să constituie pentru or* judeţul, un îndemn de-a mai
Transilvania. Aici. elevii primeau cunoştinţe din domeniul qancle locale alo puterii de poposi sî altă dată oc melea­
mineritului şi topitoriei, precum şi noţiuni de matematică şi (Urmare din pag. 1) stat. organizaţiile de masă şi gurile noastre.
fizică. obşteşti, pentru toţi cetăţenii,
Documentele de arhivă ne dau şl alte date despre un nou prilej de afirmare a i- Fiecare municipiu, oraş si
faima cîştiqotă de minerii plaiurilor hunedorene. In anul ţf (le de locatari. consiliile nîţiativei şi spiritului qospo- comună trebuie să se prezinlc.
la ora bilanţului care se apro­
1842. viceregele Eqiptului — poso Mehmet Aii - solicită populare vor mobiliza n\asele dăresr. a talentului orqanizA-
larqi de cetăţeni la executarea pie. cu rezultate cit mai bune
Cu/tii de Io Vieno specialişti care să conducă partea teh­ lo ric si a hărniciei In muncă.
de noi lucrări cu caracter e- şi să ocupe un loc fruntaş în
nică o unei societăţi pe octiunî înfiinţata de el cu scopul Trebuie să depunem toate e­
dilitar-qospodăresc si de în fru ­ cadrul întrecerii patriotice. A ­
de a extrage ourul prin soălore. Nu întîmplător oceastă f or tu r i 1 e pentru ca la realiză­
museţare, pentru realizarea tu­ cestui scop trebuie $ă-i in rh i-
cerere oîunge lo oficiile miniere din Certej Sâcărîmb. D o­ rile de pînă acum să a-
turor obiectivelor şi îndeplini­ năn: toate forţele. Participarea
cumentele care se păstrează nu ne dau. din păcate, posi­ dăuqăm altele noi ş\ mai valo­
rea, pînâ la 31 august, a an­ masivă a cetăţenilor la aceste
bilitate să cunoaştem răspunsul. Este însă neîndoios faptul roase. pentru a face din fie­
Bilanţul rodnic cu care colectivul E. M, Teliuc întimpino Ziua minerului şi cea de-a 26-a gajamentelor luate In întrece­ acţiuni, aşa cum au făcut-o rle
aniversare a eliberării patriei incorporează şi hărnicia, priceperea şi dăruirea in muncă a câ specialişti mineri de pe meleogurile noostre au împăr­ rea patriotică. care localitate o unitate ad­ altfel si pînă acum, va asiqu­
tăşit din ştiinţa lor şl oltor ooooare.
brigăzii conduse de minerul Alexandru Popa. împreuna cu ortacii săi el a scos din adincuri m inistrativă cît mai frumoasă ra realizarea angajamentelor
Prof. M. ANDRITOIU Decada bunel gospodăriri sl
aproape ţ 000 tone de minereu de fier de bună calitate, înfrumuseţări, prin acţiunile do şi mal bine gospodărită, o carte luate în întrecerea pnlriolîr.a
Arhivele statului Deva
amploare deosebită ce vor fi de vizita cu care să ne m in- şi prin munca si hărnicia lor
fniţiate şi organizate în fiecare drjm. un punct de atracţie pen­ vor da un plus de frumuseţe
municipiu, oraş Si comună, tre- tru toţi cei care ne vizitează fiecărei aşezări omeneşti.
| In mediul sătesc, j „cim pul p lin ii“ , penlru recol­ resei ne-a pus in ,.lri*'-Icmă. ieţii aceştia trebuie în g rijiţi* cat“ în ziua fără... plăcinte. nu stăteau chiar aşa. Ne-am ridicilatea primei păreri. La cale de tineret respectă In­
dintelui C.A.P. şl a bucătă­
sc
pe
dă
care
Bătălia
Am găsit un prînz cu reale
— e de părere tovarăşul Ră­
tre­
convins în clipa clnd
tarea la timp şi fără pierderi După ce nc-a vorbit de a­ vaş Păun, preşedintele C.A.P. calităţi la C.A.P. Vaidei, ceam pragul bucătăriei de Turdaş şi Băcia n-am mai dicaţiile Comitetului jude­
păreri.
Dormitoarele
căutat
ţean al U.TC. cu privire la
unităţi comerciale j a cerealelor, cunoaşte, în portul tinerilor tractorişti in Simeria. .Cu el am recoltat .A vem ciorbă de cartofi cu unde răzbătea un schimb bă­ şi-au prezentat singure cartea arija iată de tinerii muncitori
campania acestei veri, un actuala campanie, despre ce­ mecanic 70 ha de qrîu din carne de porc. varză cu orez tăios de cuvinte. Oamenii de v iz ită : lenjeria de pat de pe oqoare. Prezenţa aces­
moderne plus de efort, impus de con­ le 100 de ha de qrîu recol­ cele 90 ce ne-au mai rămas şi carne, pline de casă proas­ ne-au arătat pîinea mucegă­ murdară, neorjnduială, duşu­ tora e însă foarte puţin sim­
j diţiile deosebite create de ne­ tate, preşedintele C.A.P. Sint- după inundaţii, cu el am eli­ pătă“ — ne prezenta, ridi- ită, cu care au fost serviţi la mea Imbîcsită. Totul respin­ ţită. In unele unităţi ea se
In planul de modernizare j fasta primăvară a anului '70. andrei, iov. M ihai Huiet, pre­ berat 60 ha de teren, am efec­ etnd capacele de pe vasele masa de prînz, seslzînd şl alte ge. „N-avem femeie de ser- rezumă la activitatea de... a­
| a a c tiv ită ţii com erciale in j T ine rilo r mecanizatori li se
chitare a cotizaţiei (?!). Dacă
j mediu) rural, U.J.C.C, Hune- i cere. aşadar, maximum de n-am găsit o preocupare a
j doara şi a prevăzut constru- j răspundere, de dăruire chiar,
organizaţiilor de tineret, ni
j Irca a noi u n ită ţi — maga- | pentru ca fiecare zf bună de
s-a vorbit, fn schimb, peste
zinc m ixte şl cu autoservire lucru1 să se încheie cu un bi­
tot, despre existenta unui
j — a lit prin in v e s tiţii p ro p rii, j lanţ cît mai rodnic. Aştep­
contract încheiat între I.M .A.
cit şi cu s p rijin u l contribu- j tăm dc la ei mai mult ca orl- Orăslie sl unităţile aqricole
] t¡el voluntare a m em brilor i cînd. Dar contribuim cum se pe car© aceasta Ic doserveslo.
, cooperatori. Printre aceste ; cuvine la reîmprospătarea „Există o clauză contractuală
j noi construcţii se numără j continuă a capacităţii lor de care se referă la oblîqalia
j rea a m agazinului modern | muncă ? O vizită — e drept cooperativelor aqricole de
utilat din Lăsău, dat de cu* j neavenită pentru unii — prin producţie de a asiqura masă
nncl in folosinţă, şl u n llă tll j cîtcva cooperative aqricole ciza părinteşte : „Ascultă bă­ tuat arăturile de vară. am în- aburfnde, Ileana Btldea. ru- lipsuri în pregătirea şi servi­ viciu pentru tractorişti“ . „El sî cazare, contra cost. nre-
cu autoservire din Sarmtzc* i de producţie deservile dc ieţii. Ne qîndim şi noi să-î sămîntat culturi duble, om gîndu-ne cu insistentă să-i rea mesei. Justificări s-au vin seara obosiţi din cîmp şi cizează Inginerul Emil Szo-
getusa. ] IM .A . OrăSIie ne-a prilejuit ajutam cu cite ceva. Au min- depăşit valoric producţia pla- încercăm priceperea. Avea cu găsit si aici- Oare cu elo clnd să se mai gospodăreas­ kety. directorul I.M.A. Orâs-
In tr-o convorbire avută cu ! în tiln iri cu situaţii inedite. care bună, ca la ei acasă. mlicală pe luna iulie* — com­ ce se mfndri. Iar bucătăria şi poate fi mărită rapacitatea de că ? r — se emit păreri şl 1fe. Dacă această clauză ©­
tovarăşul V ld o r Bucur, $c* { De trei o ii pe săplămină. pletează inq. M itică Popcscu. magazia de alimente te in v i­ muncă a lucrătorilor de pe într-un Ioc ş( în altul. Dar la respectată pe perioada de
Iu) se rviciu lu i organizarea carne.-.". Mana Andresel Aici şeful secţiei IM .A ., Iov. tau să le treci pragul. La ogoare ?! sectîa I.M.A. de la Simeria v lr f a campaniei, clnd Toate
a c tiv ită ţii şl a m uncii din Foita vine mîncînd bucătăreasa e de altă părere: Aurel Mermezean, îşi face Mărtineşti. pe locul zis „Dea­ cum poate fi altfel. Nu e a- forţele stnt concentrate în
rad m l U J.C.C., am fost In­ „Le dăm carne tn fiecare zi", sim|i 13 prezenţa în munca şi lul Neqru", unde treieratul ceeaşf situaţie? Cine or fl această direcţie, de îndată ce
: form aţi câ la Lăsau a tost Debutul In raidul propus iar tractoriştii ne vor­ via|a tinerilor mecanizatori. era tn toi, tractoriştii A n to ­ Fuga de „acasă“ qospodaril ? Secţia se încheie, obligaţiile con-
; Introdus deja un însemnat l-am făcut la C.A.P. dîn Slnf- beaţi de invariabilele ma­ Ia Turdaş. Ilie Mogoşan nie Munteanu şi losîf Rîpaci C A P. sau tractoriştii ? N l, tracluale trec pe un plan se­
volum de m ărfuri alim entare, j andrei. Speram să ne fie de caroane cu brînză. De par­ unul dintre tractorişti, ne a­ ne-au mărturisit — dar nu — Cei mal mulţi stăm în cumva e vorba de o colabo­ cundar. E o constalare din
i te xtile şl rfc încălţăm inte, ! bun auqur. Ne-a fost... Trac­ tea cui o ii dreptatea? Cît sigură că „în sat mîncarea prea convinşi — că sînt sat. la qazdă, doar patru au rare fructuoasă intre aceştia ? campaniile trecute. Am cerut
; iar la Sai mlzegctusa, în zile- j
toriştii nc-au Ieşit în cale pe priveşte cadrul si ambianta e mai bună“ , aşa că a renun­ ..mulţumiţi de masă si casă“ . rămas la dorm itorul comun, Cu siguranţă, aceasta e „ta i­ secţiilor noastre l.M .A. o
: Ic ta re vor urma, sc va des* j
nepusă masă. Şi. cum tot de­ ..dătătoare“ de poftă nici nu ţai la meniul oferit de C.A.P. Pe de altă parte. inginerul penlru ră l-au amenajat la na" de la Simeria, pe car© preocupare mult mal in te n­
i chirie unllatea n i autoscr- j spre masă voiam să discutăm, mai sînt semne de întrebare, La Prîcaz primim o altă a*v- Ioachim Avramescu, preşe­ capătul grajdului, şi vă da(i alte unităţi n-au dezlegat-o să“ .
! vire. „S ituată pe o principe- i dialogul s-a înfiripat repede. Le-au înlocuit cele de mira­ guiarc. Ne-o face însuşi bu- dintele C.A.P., ne încredinţa seama... încă sau poate nu vor s-o Dacă In perioada de v îrf
1 lâ re|ea turistică, Intr-un ; Meniul n-a fost qreu de re­ re... Ce-ar fi să se dea o rălarul Ilie Patachie : „t.'n fel că greutăţile pe care le-au — Sînt mulţum it! copiii, dezlege. De ce să-sl facă pro­ a campaniei am întîlnit si­
puternic centru de comună j ţinui. Aurel Costina si Ni- „fugă“ pînă în vecini. l i dar consistent, ajunge Io o înlîmuinat în procurarea a li­ n-au nimic de obiectat cu p ri­ bleme ?!... tuaţiile consemnate în raidul
I - ne spunea In te rlo cu to ru l j
colac Nicolcscu ne-au pre­ C A P. Simeria să se ..fure" masă". E punctul său de ve ­ mentelor au fost depăşite, că, vire la cazare... ★ de faţă, cum va fl după ? în­
nostru — acestei un!tă(l l-a ;
zentat o „lis tă “ care nu to ceva din experienţa a- dere. ..Le facem şi plărinle, prin sprijinul consiliului Iată două păreri. Prima a- Am urm ărit ţn raidul noslru trebarea o adresăm tuturor
fost expedial deja un volum I obliqă la alegeri chinuitoare : restora. Nu de alia, dar do trei ori pe săplămină“ în- popular comunal masa lucră­ parlîne tractoriştilor de la condiţiile de masă si cazare un ităţilor agricole vizitate ru
rle mariă, a cân ii valoare se j dimineaţa cafea cu lapte, aici ru nici două luni rearră să ne risipească ne­ torilor de pe ogoare nu mai C.A.P, Sinlandrei. a doua ale tinerilor tractorişti, pen­ menţiunea : aşteptăm un răs-
ridică le aproxim ativ 150 000 |
brînză. sau marmeladă. ld in urmă casa de cîmp dumerirea foarte convins dr constituie o problemă. preşedintelui cooperativei a- lru că aceştia constituie ma­ o"n<; concret, fapifc.
lei. suplim entar celui exis- j
prînz o ciorbă Şi., macaroa­ a secţiei I.M.A. se afla sub calităţile deosebite ale mesei Deşi am fost încredinţaţi qricele. fn prezenta căruia rea maînritale a mecaniza­ Ro'd realiro* de
tenl in vechiul maqaztn care j ne cu brînză scara idem. Con­ apele Mureşului, iar a/i totul prrq âlilo de dumnealui N u ­ că la C.A.P Băcia totul merge ne-am convins — şi s-a con­ torilor. Am vrut să vedem şi
a intrat în inventar de pre* j LUCIA LICIU
fruntarea cu opiniile preşe­ sclipeşte de curăţenie. ..Bă­ mai că raidul noslru a „p i­ bine la fala locului lucrurile vins şi dumnealui — de ve- felul In care organizaţiile lo­ ILEANA LASCU
dare“ .