Page 28 - Drumul_socialismului_1970_08

DBUMUL SOCIALISMULUI # Hr. 4148 ) SIMBATA 8 AUGUST 1970

Un nou funcţionar Succesul ansamblului roma­ Reuniunea primi­

nord-a merican, nesc „Doina“ la nadrid lor miniştri din ATLAS

In cadrul turneului pe care
dr. Claude Fly, a fost îl întreprinde in Spania, an* şi veselia contagioasă, eleganţa I ţările nordice
şi coloritul fin " care au carac- {
samblul artistic de tineret Doi­ terizat programul prezentat. La I
na al m unicipiului Bucureşti rîndul său, cotidianul „A rrîba" j
răpit la Montevideo a prezentat la M adrid cinci afirm ă că „ra r s-a prezentat i OSLO 7 (Aqerpres). — In SAT ATACAT DE
in faţa spectatorilor m adrileni j
spectacole, inregistrînd un suc­
ces deosebit, remarcat de în­ un. ansamblu atît de disciplinat ] localitatea norvegiană T ro n d ­ ELEFANJI
heim a avut loc ¡oi o re u n iu ­
treaga presă spaniolă. Ziarul în evoluţiile coregrafice sj atît j ne a p rim ilo r m in iştri ai Sue­ Satul Twifu din parlea
M O N TEVID EO 7 (Aqerpres}. M itrione, răpiţi săplămîna tre­ „ABC“ apreciază formaţia de bine pus la punct sub ra- j diei. Danemarcei, Finlandei. centrală a Ghanei a fost
Politia m uquayană a c o n fir­ cută. Datorita faptului că qu- românească, condusă de d iri­ port muzical“ . Cotidianul ; Islandei şi N orvegiei, consa­ «. atacat de o turmă de
mat că in dim ineaţa zilei dc jorul Dinu Stelian, drept unul ,Nuevo D iario" elogiază „sa- I crată exam inării unor proble­ \ elefanţi. Animalele ieşite
1
v in e ri un nou funcţionar vernul a refuzat să accepte dintre cele mai prestigioase voarea populară a cîntecului nuri. precum şi a in te n ţiilo r \ din fire au distrus satul
Intre
me p rivin d
cooperarea
nord-am erican, dr. Claude Fly. condiţiile puse dc răpitori, ca­ ansambluri care au vizitat şi dansului românesc, execu­ ţă rile nordice pe d ife rite pla­ şî semănăturile. Locuitorii
anqajat de quvern, a fost răpit re au ameninţat cu execularca tate de un corp de balet m i­ \ au fost nevoiţi să ceară
la M ontevideo de către orqa- captivilor, la M ontevideo dom­ Spania in ultim ii ani. Ziarul nunat şi o orchestră cu solişti vederea adm iterii lor în Pia|a \ ajutor grabnic guvernu­
N orvegiei şî Danemarcei de a
nizatia ileqală „Tupam aros“ - evidenţiază „vigoarea execuţiei excepţionali“ . începe tratative cu C.E.E. In lui.
Nu se cunosc încă îm p re ju ră ­ neşte o atmosferă de lensiune \
rile ră p irii sale. C om unicatul stimulată şi de noua răpire comună
U.RSS. - Intr-una din secţiile crescătoriei de păsări
p o litie i precizează num ai că survenită vineri. lingă oraşul Frunze. de In tr-u n com unicat difuzat la OPERAJIUNE TEHNICA
autom obilul fun cţiona rulu i a­ Remanierea guvernului marocan încheierea reu niunii, organiza­ NEOBIŞNUITA
merican a fost descoperit în - tă la in iţia tiv a p rim u lu i m inis­ i
tr-una din suburbiile capitalei tru norveqian. Per Borten, se 1 O operaţiune tehnică
U ruquayutui. RABAT 7 (Aqerpres). — Lo Rcuter, au m enţionai că a fost subliniază că p a rticip a n ţii au 1 neobişnuită a fost reali­
că regele
Rabat s-a anunlat
Ambasada S.U.A. la M onte­ Nota ministrului de externe a l Bra­ M aro culu i, Massan al M-lea, a deschisă o anchetă In Icqătu- h n lă rit crearea unui C onsiliu zată cu succes la Var­
ră cu felul în care cei doi m i­
video a confirm at la rtndu l procedat la o rem aniere a gu­ n iştri şi-au condus departa­ m in isteria l nordic si in te n sifi­ 1 şovia : vechiul palat Liu-
său răpirea. P o triv it de cla raţi­ vernului. din componenţa că­ mentele respective. carea colaborării lo r pe plan l bomirski în greutate de
ilo r p u rtă to ru lu i de cu vin t al ruia au ieşit m in istrul aqricul- Prim ul m inistru Ahmed La- economic, tehnic şi cultu ral. 7 circa 10 000 tone a fost
lu lu i sl lucrează din 1968 In ziliei către ambasadorul Uruguayan tu rii şi reform ei agrare. M oha­ zoriu. conducerea M in iste ru lu i S-a convenit orqanizarea unei I de poziţia sa iniţială, cu
rotit cu 78 de grade faţă
ambasadei, noua viclim ă este
raki a preluat. În mod p ro vi­
un specialist în problem ele so­
med Benhima. şi m in istrul lu ­
noi reu niuni în luna noiem brie
ajutorul a 1 600 role care
U ruquay pe bază de contract cră rilo r publice si com unica­ A g ric u ltu rii, iar m in istru l do la Copenhaga pentru a se dis­ ’> se deplasau pe zeci de
ţiilo r. Mohamed Im ani. Cu toa­
Mohamed
generalul
interne,
cu M in iste ru l A q rîc u ltu rii. cuta m ijloacele de în tă rire a şme de oţel.
RIO DE JAN EIR O 7. — Co­ nu va accepta să elibereze pe te că nu a fost dată nici o ex­ O u lk ir. şi-a asumai p o rto fo liu l 1
Dr. Claude F ly este a! tre i­ respondentul Agerpres. Vasile treilea document de la Acade­ plicaţie a acestei măsuri, sur­ lu c ră rilo r publice şi com unica­ cooperării p o litice Intre ţă ri­
lea cetăţean străin cu statut Oros, transm ite : M in istru l de tc»ti d o lin u lii p o litic i pînă Ia mia de p o litie din statul nord- se din Rabat, citate de agenţia ţiilo r. le nordice. 1 AMBRA
diplom atic răpit în ultim ele opt exlerne al Braziliei. M ario G ib­ miezul nopţii dc vin eri, atît american Indiana, unde d ip lo ­ I
zile la M ontevideo de către son Barbosa, a Inm inat amba­ consulul. <il si funcţionarul matul sechestrai a fost mai Îna­ Vînâtoni de balene so­
m em brii orqanlzaliei „Tupam a­ sadorului uruquayan o notă in nord-am erican. Daniel M itrîo - inte şef de politie. vietici găsesc adeseori în
ro s". Această ultim ă răpire a care se afirm ă că quvcrnul ne. răpit concom itent, vor fi In u ltim u l com unicat tupa­ stomacul caşaloţilor ucişi
avut loc cu clteva ore înainte lichid aţi. Preşedintele uruqua­ maros se afirm ă : „M itrio n e
brazilian „m anifestă cea mai yan Jorqe Pachoco Areco. a este un spion nord-am erican, t o valoroasă substanţă a-
de expirarea uflim a tu m u lu l a­ profundă preocupare“ fată do declarat că ..problema e de in filtra t de către quvernul tă­ I romatâ — ambra. De
dresat de orqanizatia „T upa­ soarta consulului A lo ysio G o­ natură poliţienească, dată fi­ rii sale în orqancle de sigu­ I obicei sînt bucăţi pînâ la
m aros“ gu vern ulu i uruquayan mide, răpit săplămîna trccuiă ind caracteristica de d cliclc dc ranţă ale statului uruquavan“ . i 10 kg, dar uneori ele
la M ontevideo dc către orqa­ drept comun a a cţiu n ilo r or- Politia uruquayană a d is tri­ sint mult mai mari.
pentru îndeplinirea co n d iţiilo r \
nizatia „Tupam aros". Nota bra­ q a n i/a lie i „Tupam aros". adău­ buit. im ediat zia riştilo r o notă Astfel, cei de pe flotila
In vederea e lib e ră rii consulu­ ziliană a survenit la puţin lim p gind că „un {¡nat tragic al in care neagă lo q ă ltirilc lui i \ „Sovetskaia Rossia" din
lu i general al B raziliei. A îo y - după ce u ltim u l com unicat *1 victim e lo r sechestrului va a- M itrio n e cu organele dc sigu­ S O rientul indepârtat au
sîo Mares Dias Gomide, şi a u to rilo r sechestrului afirma traqe repuNia qenerală fată ranţă- Pe de altă parte. M in is­ i ■ descoperit in stomacul u­
co n silie ru lu i am erican. Daniel că, dacă quvernul uruquayan de responsabili". terul A pă rării a o fe rit un pre­ nui coşalot o bucată de
Din in iţia tiv a B raziliei, re u ­ miu dc un m ilion de pesos In i
niunea m in iştrilo r do exlerne schim bul unor in fo rm a ţii care \ ambră cintârind 300 kg.
r din ţările Bazinului la Plata, ar putea conduce la depista­ \ stomacul anim alului, am­
După ce se extrage din
prevăzuta pentru 12 auqust la
rea si capturarea au to rilo r ce­
Asuncîon, a iosl am inată sine lo r două sechestre. i i bra se spală şi se usucă.
AGENDA ECONOMICA dîe. măsură in lorp relată în cer­ zului în tir/ie . num ărul de ţin u ­ t Cea mai valoroasă ambră
In lim p ce soluţionarea ca­
este
cea albă şi cea
curile autorizate de aici ca o
..înăsprire a poziţiei bra zilie­
ţilo r p o litic i a sporit cu Încă
ne. ca urm are a intransigen­ circa douăzeci, ca urm are a 1 aurie. oamenii
In antichitate
tei m anifeslalc de guvernul u- in v e s tig a ţiilo r poliţieneşti. A s t­
S IT U A Ţ IA ECONOM IEI C AN AD IEN E 11 atribuiau proprietăţi te­
ruquavan în problem a consu­ fel. ar fi vorba acum de e li­ i rapeutice neobişnuite. In
lu lu i G om ide". berarea a circa 180 de persoa­
„Este evident c i problema In fla ţie i constituie preocu­ prezent, ambra se utili-
O rganizaţia ..Tupam aros" a ne, in cazul c.ind quvernul s-ar
parea esenţială a op in iei publice şl a p o litic ii naţiona­ 1 zeaiâ în parfumerie.
lăsat. joi. în lr-u n bar din M o n ­ decide totuşi să accepte condi­
le*, apreciază exp e rţii O rqanizaţlei pentru Cooperare
tevideo un plic continînd fo­ ţiile , inam ica e xp iră rii term e­ 1
Economică şi D ezvoltare (O.E.C.D.) in lr-u n studiu anual DETECTOARE
tocopii ale docum entelor per­ nului fixat. In lr-o asemenea i­
asupra situa ţiei econom iei canadiene. P o triv ii aprecie­ 1 ELECTRONICE
sonale ale lu i Daniel M itrio ne. poteză. încă fără vreun su­
rilo r lor, „pînă In prezent Infla ţia a rezistat surprinză­ cu intenţia aparentă de a do­ port consistent, organizaţia \
to r In !a|a m ăsurilor economice* adoptate dc a u torită­ vedi autenticitatea com unica­ Deţinind cel mai mare
ţile canadiene. „Tupam aros" ar aştepta con­ l
tu lu i nr. 6 în care se form u­ cretizarea m ăsurii plnă la m ie­ record de decese de pe
Pe baza p o litic ii economice aciuate a Canadei,
lează term enii ultim a' im ului zul nopţii de m arii, conform I urma bronşitei, Rotterdam,
O.E.C.D. prevede „o intensificare a a c tiv ii Aţii în cursul
către quvern- Intre h trtiile din u ltim atum u lui. In Brazilia spo­ ce| mai mare port euro­
lu n ilo r viito a re ", sim ultan n i o creştere a şom ajului plic fiqurau • un document de reşte starea de nesiguranţă a pean, a instalat in cele 31
care va afecta probabil 6 la sută din to ta lu l forţei de acreditare a lui M ilrio n e în a u to rită ţilo r si se consideră ca' de străzi ale sale nişte
muncă plnă Ia s firş ltu l anului In curs. l
calitate de consilier tehnic pe cert faptul că în cazul lic h i­ } „detectoare electronice“ ,
linqă Comandamentul p o litie i dă rii consulului, re la ţiile din­ Secretarul de slat W lilia m menite să semnaleze unui
V A FI NECESARA O N O U A REEVALUARE A M Ă R C II tenţia preventivă fără . jude­ )
din Mppleyj.d.eo.. o le gitim a ţie tre cele două ţări vor avea de Rogers a anunţat acceptarea cată a celor suspectat! de a ordinator emaHS(llle no­
eliberată de F.B.I.; şi un al suferit. de către Republica Arabă U- \ cive. îndată ce procentul
P ericolul unei In fla ţii în economia vest-germ ană per­ fi provocat dezordini publice. i
sistă. Aceasta este concluzia la care aiunq un ii experţi, nltă şi Israel a propunerii In urm a unei reuniuni a q ii- I de oxid de carbon depă­
după ce analizează o serie de fenomene semnalate în p rivin d Incotarea lo c u lu i — ve rn ului, m in istru l de Inter­ i şeşte limita autorizată, se
incepind de v in e ri 7 august,
declanşează
actuala evo lu |le economică a R.F. a G erm aniei. El con­ orele 22,00 G M T — pe o pe­ ne a precizai că qu vern ul nu de alarmă. un semnal
sideră că reevaluarea m ărcii, la s flrş llu l lu n i] octom brie Parafarea tratatului dintre rioadă de cel pu fln 90 de zile. are in te nţia în m om entul de \
1969, a Interve ni! m ult prea ttrzlu pentru a mal fată dc a lua măsuri în acest y
pulea micşora supraîncălzirea co n ju n ctu rii econo­ El şi-a exprim at speranţa că sens. CINE INVITA LA DANS î
această hotărîre „va avansa \
mice din această Iară. Expansiunea m onetară a con­ perspectivele pentru o pace © + - ©
\
G uvernul uruquayan a o-
tinuat în duda tu tu ro r re s tric ţiilo r Impuse. Băncile U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei justă şi durabilă In O rie n tu l re de un m ilion de pesos (a* \ Eqalitaiea dintre băr­
l'arU culare au acordat numai în luna Iunie a.c. credite A p ro p ia t". te rii o recompensă in valoa­ bat» şi femei a fost invo­
noi In valoare de 6 400 000 000 mărci. M O SC O VA 7 (Agerpres). — re la liilo r dintre cele două sta­ O bservatorii precizează că cată, de curind. în scopul
Va îl necesară o nouă reevaluare a m ărcii ?. se în­ Agenţia TASS anunţă că. v i­ te. In cazul Iordaniei nu este p ro xlm a tlv 4 000 de dolari) \ so V io n ă rii unei „serioa­
treabă specialiştii. Sltua(la balanţei dc nlâţl vest-qer- neri 7 august, la Moscova au Spre satisfacţia p ă rţilo r, ca necesară o declaraţie de în ­ oricărei persoane care va pu­ \ se“ dileme : cine invită lo
mane nu va mal perm ite acest lucru. Excedentele au tea furniza o inform aţie p ri­ i dans ? In cadrul lucrări­
luat s firs it tratative le începu­ rezultat al tra ta tive lo r a fost cetare a focului. In tru c lt la vind locul unde se află cel
fost suficiente numai pentru a compensa „ie ş irile " de te la 27 iulie. în numele gu ­ elaborat textul tra ta tu lu i d in ­ Am m an nu a fost denunţată în tre ve d e rilo r au fost abor­ ( lor conaresuluî Asociaţiei
capital. Remediul a n tiin lla ţio n ist clasic al p o litic ii mo­ vernelor lor, de către m in istrul tre Uniunea Sovielicâ Şi Re­ expres rezoluţia O.N.U. din date problem e referitoare la doi diplo m aţi ră p lfl săptămâ­ profesorilor germani de
netare nu a dat rezultatele scontate. C apitalurile „ie ş i­ afacerilor externe al U.R.S-S-, publica Federală a Germ aniei, Iunie 1967 p rivin d încetarea situaţia din A frica, re la ţiile na trecută — consulul gene­ ţ dans - desfăşurat recent
te* peste qranlţă. după reevaluarea m ărcii, n-au re­ Statelor U nite cu ţă rile din ral al Braziliei, A lo ysio Djas la Hanovra a fost
A nd rei G rom îko, şi m in istrul text care a fost paralat v in e ri, focului. Gomide şi con silieru l am eri­ t
venit decit parţial. menţionează TASS. acest continent, precum şi luat in discuţie obiceiul ca­
afacerilor exlerne al R. F. a © + • © problem e de interes reci­ can Daniel M itrio n e — de t re acordă dreptul de a in­
Intre cei doi m in iştri a avut M in is tru l afacerilor ex­ m em bri ai organizaţiei ile ­
CRIZA CĂRBUNELUI ÎN EUROPA O C C ID EN TALA G erm aniei, W alter Scheel. In proc. vita la dans doar bărbaţi­
loc, do asemenea, un schimb terne al R.A.U., M ahm oud gale „Tupam aros".
tim pul co n vo rb irilo r, au fost 0 + 0 lor, Concluzia sună cam
de păreri In tr-o serie de pro­ Riad, care a sosit In tr-o v i­ 0 -4 -0
Criza cărbunelui continuă în Europa .ocddentală. In analizale problem e referitoare bleme Internationale de in te ­ zită de două zile la Islanbul. A nton A la lla . m in istru l Io r­ Secretam ! general al O rga­ \ aşa : „se anulează vechiul
prim ele 6 lu ni ale anului s-a înregistrat o nouă m icşo­ danian al afa cerilor exte r­ obicei, după care doar
la dezvoltarea in continuare a res reciproc. a avut v in e ri o întrevedere nizaţiei N a ţiu n ilo r, Unite,
rare a cere rii de consum. A vîn d In vedere că produc­ cu om ologul său turc, Ihsan ne. a sosit Joi la Roma. in ­ U Thant. a cerut gu vern ulu i * cavalerii puteau invita fe­
ţia a scăzu! în lr-u n ritm mal lent decît cererea, stocurile tr-o vizită de tre i zile. A la l­
Sabri C aglayangil. In cursul Statelor U nite o scrie de „In ­ meile la dans. Incepînd
de cărbune au continuat să crească. la va avea co n vo rb iri in spe­ de acum, doamnele şi
căreia a fost exam inată evo­ form aţii o ficia le “ asupra pla­
lu ţia situaţiei din O rie n tu l cial cu m in istru l italian al a­ n u rilo r acestuia de a scufun­ domnişoarele vor putea
face rilo r externe. A ld o M oro,
Declaraţii după încheierea tratatului A propiat. în problem e de interes reci­ da în apele A lta n lic u lu l con- \ să se adreseze direct ce­
să
lor cu care doresc
© + - ©
proc. telnere încărcate cu gaze to ­
A genţia China Nouă anun­ xice. a anunţai un purtător danseze. Nu este, însă,
ţă că Joi a sosit la Pekin o + - o de cuvîn t al O.N.U. nevoie ca ele să se ridice
M O S C O V A 7 (Agerpres). - a G erm aniei. Vrem să c o n tri­ G uvernul Irlan de i de nord Demersul lu i U Thant sub­ dacă persoana nleasâ se
După cum anunţă agenţia buim la destinderea încordării, preşedintele C o n siliu lu i Co­ a respins cererea unul grup liniază in q rijn ra rca pe care o află în preajm ă"
R evoluţiei
m andam entului
TASS, m in istru l alacerilor e x­ care va fi spre binele tu tu ro r Sudaneze, G aalar EI N um el- de deputat! aparţlnind m ajo­ resim t ţările din apropierea
terne al R. F. a Germ aniei. popoarelor din Europa. T elu l ry , care. Ia in v ita ţia guver­ rită ţii parlam entare p rivin d re q iu n il în care ar urma să EXPEDIŢIE PE
W a lte r Scheel, a declarat pe nostru este de a co n trib u i Ia nu lu i R. P. Chineze, va iace aplicarea „îm p u te rn ic irilo r spe­ fie scufundate conleincrele y
aeroport la plecarea din M os­ o mai mare securitate şi la o o vizită oficială In această ciale" care autorizează de­ am intite. AMAZOANE
cova : „A m încheiat con vor­ mai rodnică coexistentă in tre tară- La sosire, oaspetele
b iri îndelungate şi complexe. noi. Plecăm din M oscova cu sudanez a fost (ntlm p ina t de S Un grup de cercetători
S-a re u şit să se obţină un re ­ sentim entul că am pus o ba­ G u En-lai. prem ierul Consi­ \ brazilieni fi vest-germani,
zultat care satisface ambele ză solidă pentru o asemenea liu lu i de Stat al R. P. C hi­ La Copenhaga se 'desfăşoară (n prezent lu cră rile unei j de la Institutul brazilian
p ă rli. T ra ta tu l asupra căruia evoluţie, spre care tindem ". neze. şi de alte persoane o ­ conferinţe m ondiale In problem ele în vă ţâ m tn lu lu l $1 \ de geografie şi, respectiv,
am căzut de acord vizează v i­ La rîn d u l său, m in is tru l afa­ f id ale. form aţiei agricole, organizată sub egida U.N.E.S.C.O., ; \ Institutul geografic de pe
ito ru l. el urm ind să deschidă ce rilo r exlerne al U.R.S.S., A n ­ F.A.O. (O rganizaţia N a ţiu n ilo r U nite pentru A llm e n ta lle : s lingă Universitatea din
o nouă pagină in re la ţiile d in ­ drei G rom iko, a su b lin ia t că O -K D şl A g ric u ltu ră ) şi B.l.T. (B iroul In tern aţion al ai M un cii). ; Heidelberg, va realiza in­
tre Uniunea Sovietică şi R.- F­ tratative le „au fost încununa­ Preşedintele R epublicii De­ La conferinţă participă peste 400 de deleqaţi reprezen- i \ tre 1970 şî 1973, citeva
a Germ aniei. te de rezultate pe care ambele m ocratice Congo (Klnshasa) tin d 106 ţâri şl num eroşi observatori. j \ expediţii in regiunea Am a­
Tindem, in acelaşi tim p ~ părţi le apreciază p o zitiv. şi-a încheiat vizita o ilcia lă In şedinţa inauqurală, d ire cto ru l general al \ zonului, în scopul studierii
a spus In continuare W alter G uvernul sovietic este con­ de tre i zile la W ashington. U.N.E.S.C.O., Rene Maheu, a subliniat că această con- I y acestui fluviu. Guvernul
Scheel — spre îm bunătăţirea vins că aceste rezultate cores­ In capitala federală am erica­ ferinlă, plasată snb semnul A n u lu i International al j 1 brazilian urmăreşte prin
re la ţiilo r dintre Europa de Est pund atU intereselor Îm bună­ nă el a con ferit cu preşedin­ educaţiei, trebuie să dem onstreze că J n v ă tă m tn tu l \
şi de Vest. De la bun început tă ţirii de zvo ltă rii şi e x tin d e rii tele N lxon. secretarul de stat agricol va înceta să răm înă o rudă săracă a educaţiei*, j aceasta clarificarea cilor-
am lăsat să se înţeleagă în colaborării între |ă rile noastre, al S-U.A., W lilia m Rogers, şl va probleme legate de
mod clar că pentru noi nu este c it şl intereselor destinderii cu alte oficialităţi« In cadrul structura economică a ba­
vorba num ai de a reprezenta continue în Europa şi securi­ zinului amazonic.
Interesele naţionale ale R- F. tă ţii europene". I
OLIMPIADA CEA MAI
t
LUNGA
S-au împlinit 25 de ani de cit fiecare popor să aibă Jocurile Olim pice de la
clnd, la 6 august 1945, era certitudinea s e c u rită ţii sa- y München vor dura cel
otom ied f fi făcea spectaculos On sfert de veac de la tragicul debut al erei atomice y mar mult dintre toate
Cu 25 de ani în urm ă. era
f i tragic intrarea tn istorie. atomică îşi făcea un debut y olim piadele moderne care
Incercind să forţeze victoria s-au desfăşurat pină a­
asupra unei armate deja tn- tragic tn istoria omenirii. y cum. O lim piada mun-
Nouă a n i m ai ttrziu, la
frînte, comandamentul am e­ La citeva zile, din Hiroşi- o dată îngrijorarea opiniei cheneză va fi inaugurată
microencefalie şi cazuri foar­ pietre radioactive, nu oferă zate — sfidlndu-se indepen­ Obninsk, in Uniunea Sovie­ y
rica n hotăra, la data a m in ti­ te frecvente de leucemie şi nici el prea multe elemente denţa şi suveranitatea ţării ma pornea primul marş al publice mondiale şi in pri­ tică, prima centrală nucleară y la 26 august 1972 şi va
tă, aruncarea asupra oraşu­ cancer. Supravieţuitorii de simbol şi memorial. O — fn angrenajul militarist păcii din acest an, ce avea mul rind a celei japoneze, din lume deschidea cea de-a dura pînâ la 10 septem­
lui japonez. Niroşima, a unei bombei atomice nu suferă de enormă aglomerare de case necesar S.U.A. pentru purta­ să se încheie după citeva faţă de cursa Înarmărilor doua cursă a atomului — în­ y brie, depăşind cu o zi
bombe noi, a cărei putere construite haotic stinghereş­ rea războiului In Indochina, săptămini la Tokio, fn preaj­ al cărei ritm depăşeşte as­ trecerea paşnică. C aracterul y perioada stabilită de sta­
nebănuită avea să ucidă, în boli specifice, dar sini per­ te monumentul rid ic a t fn implictnd o indirectă pârtiei- ma comemorării exploziilor tăzi pe cel al dezvoltării. bivalent al acestei noi ener­ tutul Comitetului Olimpic
citeva secunde. aproape 90 manent debili, obosesc foarte memoria victimelor — vie de la Hiroşima şi Nagasaki. In mesajul adresat actua­ gii, formidabila sa forţă, s Internaţional. Cu toate
de mii de oameni. La 9 au­ repede, imbătrînesc mai de­ amintire a tragediei de la Intre timp, in capitala Ja­ lei Conferinţe internaţiona­ aveau să-i confere, in dece­ y acestea, forul respectiv
gust 1045. Nagasaki cunoştea vreme ; nu primesc n ic i în­ 6 august 1945. poniei se deschidea cea de-a le împotriva bombelor ato­ niile următoare, un rol pri­ şi-o dat consimţămintul
soarta Hirosimei. 240 000 de grijire specială, nici medi­ lfi-a Conferinţă internaţiona­ mice şi cu hidrogen. toi>a- mordial fn cele două pro­ lo neaşteptata prelungire
m orfî, J7 425 de mutilaţi şi camente, nici contribuţii de Comemorarea a 25 de ani lă pentru interzicerea armei. răşul Nicolae Ceauşesctt, cese contradictorii: cursa a calendarului olimpic.
1.1083 dispăruţi — acesta ajutorare. Incercind să re­ de la bombardamentele ato­ COMENTARIUL ZILEI atomice şi cu hidrogen. Pre­ preşedihtele Consiliului de înarmărilor şi revoluţia teh- Münchenul va mai aduce,
este bilanţul tristei misiuni pare greşeala, americanii au mice asupra oraşelor Hiroşi- zenţa la această conferinţă Stat, spunea : „Este convin­ nico-ştiinţifică. Prima a în­ însă, şi o alta noutate în
îndeplinite de echipajele de creat un fel de agenţie a ma şi Nagasaki a coincis a numeroase organizaţii ale gerea noastră fermă că a semnat Hiroşima. A doua — programul olimpic : pentru
pe bombardierele „Enola cărei misiune este să se anul acesta cu prelungirea sosit timpul să se acţioneze folosirea energiei nucleare, prima dată vor fîgura în*
Gay" şi .,Marele Arist ocupe de victimele bombei automată a aşa-zisului tratat partizanilor păcii d in lumea fn modul cel m ai hotărit cu posibilităţile pe care le tr-o olim piadă cele 21 de
Au trecut 25 de ani de la atomice. Atom Bombs Ca­ de securitate japono-ameri- pare a Japoniei la acest întreagă, precum f i proble­ pentru a pune capăt cursei oferă dezvoltării, în sensul sporturi recunoscute de
lansarea bombei atomice şi sualty Commission (acesta can şi implicit cu menţine­ război repudiat in lumea în­ mele abordate - organizarea Înarmărilor, să se Între­ constituirii unui sistem de către Comitetul Olimpic
în Japonia mai trăiesc şi este numele agenţiei) este rea bazelor S.U.A. pe teri­ treagă. Milioane de cetăţeni unei campanii mondiale in prindă măsuri practice în securitate care să excludă y Internaţional. Un salt fa ­
astăzi peste 300 000 de victi­ mai mult un institut de cer­ toriul nipon Văzlndu-şi spe­ japonezi au demonstrat, la domeniul dezarmării gene­ războiul din i'iaţa popoare­ tă de O lÎm oiada de la
me mai mult sau mai puţin cetare care tratează bolnavii ranţele înşelate, forţele pro­ sfirşilul lunii iunie, pe stră­ sprijinul popoarelor din In­ lor, care să faciliteze dez­ Tokio, unde au figurat
iradiate, mai grav sau mai ca pe nişte cobai de expe­ gresiste din ţară au scos in zile principalelor oraşe, opu- dochina şi lupta pentru eli­ rale şi în primul rind pen­ armarea f i cooperarea. doar 19 probe sportive.
puţin grav mutilate. Cea rienţă, decît un institut de evidenţă din nou că Okinaxca nindu-se reînnoirii tratatului minarea armei nucleare din tru distrugerea armelor de
de-a doua generaţie semnala asistenţă. Hlroşima, oraşul şi alte baze americane de pe japono-american. Okinawa — au arătat incă nimicire fn masă, astfel in­ EUGENIA CRISTEA (
deja cazuri frecvente de renăscut d in acel deşert de teritoriul japonez sint utili­
___________________________________ /
Redacţia fl administraţia ilarului i Deva, str. Dr. Petru Grota nr; 3S. Telefoane I 12317 yl 11273» Tiparul I întreprinderea poligrafi cd DevcU JJ0A1