Page 29 - Drumul_socialismului_1970_08

^ w // / // / // / // y / // / / // / // / // / // / // / // / // / // / y // / // / // / // / // / / /w // / // / // / // / // / // / ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!

PAGINA A IV-A

t ■ încetarea focului între tru- f

| pete egiptene şi israeliene |

| Si Un nou guvern de cen- f

I tru-stînga în Italia l
s !
i "Mişcarea de eliberare i
1 din Africa de Sud se in- !

1 iensifiică j

1 gg Curier, Atlas |
i ___ I
ANUL XXII. Nr. 4849 DUMINICA 9 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

ZIUA MINERULUI Ritmuri intense „DIALOG CULIURAL-

de lucru
SPGRTIT“ TELEX
In aceste zile. care preced
cea de-a 26-a aniversare a \
eliberării patriei, pe marele \
şantier enerqctic de la In scopul in te n sifică rii m anifestărilor cu ltu ra l-sp o r­ \ IN CINSTEA ZI1 El MINERULUI
M intia, constructorii si mon- tive de masă în perioada de vară. C om itetul jude|ean
torii desfăşoară un ritm in ­ al U.T.C., C om itetul judeţean pentru cultu ră şi artă, t U n ită ţile C entralei m inelor l
tens de lucru la qrupurile C onsiliu l judeţean al sin dicalelor şi C o nsiliu l jude|ean de fier şi nem etalllere din i
nr. 3 si 4. Recent, s-au în ­ pentru educaţie fizică şi spori au in itia l, cu începere
chis cilind rii de joasă si C lu j cinstesc Ziua m ln cru - .
de la 1 auqusl. o nouă m anifestare dc amploare stih lu i şi ziua de 23 Auqust cil 1
înaltă presiune si se con ti­
denum irea de „D ialo g cu llu ra l-s p o rtiv *. l a această ma­ realizări dc seamă. Planul ^
nuă lucrările la qeneralo- nifestare, care se va term ina la 30 septembrie, participă
n il nr. 3, pentru centrare Si pe 7 lu ni. la producţia glo- «
solişti şi orchcslre de muz.i« ă populară şi uşoară, g ru ­ hală, a lost depăşit cu pe- '
bclonare definitivă, opera­
puri vocale şi form aţii de dansuri, iar în trece rile spor­ sie 7 m ilioane lei. la pro- \
ţiune rare va (i terminată
in cinstea zilei de 23 Au- tive sc vor desfăşura la urm ătoarele discipline : hand­ ducfla marfă cu aproape 6 1
qust. La conducte se lac bal şi volei (hăieli şi felc|. Irin lă şi ciclism . m ilioane lei. Iar econom iile
probele hidraulice, iar la ca­ La inlrecere parlicipă ţoale oraşele precum şt \\ la pre lu l de cost peste plan
zan s-au terminat toate su­ din cele mai »nari comune ale judeţului. M odalitatea de se cifrează Ia mal bine de
durile la sistemul de presi­ desfăşurare, după cum indică şf numele, va cuprinde in- 1 900 000 lei. Anqajam entele
une si conducte, uim ind să ttln lrl bilaterale, între oraşe ori sale (tur şl retur). E chi­ anuale au lost Înd eplinite In
înceapă curînd probele hi­ pele care vor acumula cel mal marc punctai vo r fl proporţie de aproape 80 la
draulice. Concomitent, sta­ declarate invlnqăloare, olerindu li-sc cupe şi diplom e. sută.
★
diile fizice la grupul nr. 4
La sărbătorirea lo r din a-
$i lucrările de construcţii
tnrcqistrează vilcz.e sporite, cesl an, m in e rii dobrogeni
ce vor permile colectivului se prezintă cu un boqal b i­
lanţ- A stfel, au (ost date în
de muncă de la şantierul E-
exploatare noi u n ită ţi eco­
nerqoconsirucţia să-$i rea­
nomice. cum sînl exploata­
lizeze sarcinile de plan pe 8
Demnitatea şi tenacitatea, hotârirea si optimismul delinesc astăzi impresionantul portret colectiv al minerilor Văii rea de calcar de la M ahm u-
iiulu i. Foto : V. ONOIU luni pină in ziua de 23 A u ­ dla. noua lin ie pentru pre : 1
gust.
I lucrarea m in e re u rilo r com - \
plexe dc la Somova, pentru (
obţinerea con centratului de !
ST plumb şl zinc, stafia de llo - i
ta(ie a m in e re u rilo r cu p rlle - ţ
De mii de oni sfredelesc străfundurile pămîntului ro­ re de la Bala. cea de dla- 1
mânesc. De zeci şi zeci de generaţii, cu sudoare, cu tena­ Preocuparea permanentă pentru perfec­ to m llă albită de Ia Adam cK- »
citate, odeseo cu o supraomenească trudă au smuls $i Pentru protecţia muncii ţionarea procesului de producţie, ridicarea sl. produs care înlocuieşte \
adus ..Io ziuă", dintr-o lume fără de cer. comorile core ra liilc ă riî, respectarea riquroasă a d iscip li­ cu succes cao lln urlle Im por- ţ
au stat la baia civilizaţiei moteriole din toate timpurile. nei tehnoloqice 51 calitatea superioară a tale din A nq lla şl Grecia- ’
Minerii... miniere cărbunelui prim it de |a E. M. I.upenl, sînt
Din vremi imemoriale această profesiune a pretins s¡ (actorii princip ali care au co n trib u it la creş­ C o lectivu l de m un cilo r! şl ţ
a format la oameni trăsături de corocter cu totul aparte : La u n ită ţile C entralei m in e re u rilo r neferoa­ terea qradului de recuperare qlobală a specialişti al în tre p rin d e rii ,
se Deva s-au alocai in acesl an pentru proiec­
dirzenie, solidaritate. întrajutorare. pina la sacrificiu, producţiei nete din cărbunele extras cu 1,5 de prospecţiuni şl e xp lo rări i
ţia m uncii fonduri in valoare dc peste R
optimism, sobrietate. Poate nici într o altă activitate pro­ m ilioane Ici. In prim ul semestru, din acest puncte şi la reducerea norm elor de cenuşă qeoloqlce din C lm pulunq. ^
ductivă nu se afirmă - în momente qrele. in lupta cu dez­ fond s-au cheltuit aproape 4 m ilioane lei, care la cărbunele special cu 0.2 puncte. care işl desfăşoară a c tiv i- ^
lănţuirea forţelor oorbe ale naturii - otit de puternic şi-au qăsit m aterializarea într-un modern Efectul acestor acliuni sl-a găsit m ateria­ lalea pc o Inllnsă zonă din '
spiritul de colectiv, de întrojulorore intre oameni. Poate lizarea şi in reducerea ch e ltu ie lilo r de pro­ nordul M oldovei, sc prezin- \
nici una d>n formele in core se salută semenii nu exprimă şi con lo rta bil qrup social la E. M. Deva. ducţie cu 750 000 lei, în realizarea unor be ­ tă cu noi realizări In Înde- i
moi mult optimism co ocel simplu : ,.Noroc bun I". electrificarea minct Deva, lu crări de pro­ ne ficii suplim entare în valoare dc 650 000 plinirea pianului şl a anga- !
tecţie la m aşinile dc exlrae|ic, re p ro filă ri
Minerii... lei. jam enlelor asumate In in - j
de su ito ri la E. M. Barza, 100 de dispozitive
Vigurosul detaşament al minerilor a înscris, de-a lun­ trecerea socialistă. La fora- (
pentru combaterea pra fu lu i şlllcoqen. in tro ­
gul timpurilor, pogîni de eroism in luata maselor populare ducerea apel potabile, u tila je pentru perlo- Prin extinderea mecani­ jo i cu sondele, sarcinile de '
pentru libertóte si dreptate socială. Minerii din Zarand ou ra jitl umed, echipamente de protecţie sl de producţie au fost depăşite S
oarticinat In revoluţia lui Horio, Cloşca si Crisan. în în­ plnă acum cu 930 m etri 11- t,
lucru, Invăţăm tnt şl cercetări în acest do­ nlarl. Iar la în a in tă ri In qa-
cleştările anilor 1848-1849. Eroico qrevâ a minerilor din zării în abataje
meniu şl altele. Ieriâ cu aproape 400 m etri 1
Lupeni, de acum 41 de ani, o intrat în istorio mişcării
muncitoreşti din toro noostră, a Partidului Comunist Ro- Preparatorii din Lupeni lin ia ri. lnsem nale depăşiri
măn, ca primo mare bătălie de clasă din periooda crize» A îă lu rl de cel peste 40 000 de m ineri din au fost înscrise la execuţia
Judeţul nostru, co le ctivu l m inei C.helar Îşi s u d o rilo r sl la săparea ga­
economice generóle o orînduiriî capitaliste. le riilo r.
Minerii... sporesc „caratele“ Intensifică preocupările şl e fo rtu rile In ve­
Conlinuînd troditüle qlorioase ole înaintaşilor, minerii derea o b ţin e rii unei can tităţi lot mal fn-
Ou devenit. în anii construcţiei socialiste, unul din detoso- cărbunelui scmnale de m inereu, prin creşlerea pro­ \ (Agerprcs) ^
men'ele de frunte ale harnicei noostre clase muneitoore. d u c tiv ită ţii m uncii.
In acest» ani. pe lînqă dezvoltoreo fără precedent o tradi- C olectivu l de muncă al Preparaţlej de Pentru mecanizarea m uncii în abataje,
tionolelor centre miniere — Valea Jiului. Apusenii. Poiana la Lupeni, m obilizat cil for|e sporite pentru la G heţar se utilizează In prezent peste 50
Rusca», Moromures - pe harta economică a patriei au a adăuqa noi „carate“ cărbunelui scos din de maşini de încărcat, din care 10 au lost
opărut Gorjul carbonifer, minele de la Bălan, Moldova adîncuri, raportează In cinstea Z ile i m ine­ Introduse anul acesta. Prin aplicarea de A ITEM IAR CASA NOASTRĂ
Nouă, Leşul Ursului. Somovo $î alte si oile şantiere a'ein- ru lu i şl celei dc a 26-a aniversări a elibe­ metode de exploatare de mare productivitate,
rlustrinf extioctive Minerii nu ou construit însă numoi noi ră rii patriei, rezultate dc prestiqiu. In p ri­ in c ln rl abataje ale m inei s-a ob ţin u i. în
mme. Ei au durat tunelurile de la Bicaz. hidrocentrolo mele 7 luni ale anului, ha rnicii preparatori prim ele 7 luni, im randament de R14 tone
subterană de pe Argeş, importante lucrări Io Porţile do au o b ţinu i 24 000 tone cărbune net peste m inereu pe post O atenţie deosebită se a­ -au scris — in ultim ele Inim ă pentru tot a ju to ru l pe acum. la bătrlneţe. „Eu cum să
cordă, in acelaşi lim p. e xtin d e rii proce­
Fier. îor în prezenl adună păienjenişul de ope din Munţul sarcinile plan lllcale , din caro I 400 lone S două luni — despic llia (are l-am prim it. De la stal. m ulţum esc că n-am lost lăsaţi
^
Lotrului intr-un mare Izvor dc lumină si putere cărbune specia) pentru cocs şl 16 400 tone deelor moderne de susţinere, m ijloc prin m ulte pagini. Aproape de la oameni pe care nu-i cu­ pe dru m uri ? Şl pentru banii
In cadrul acestui detaşament, minerii de pe meleoqu- care s-au realizai 073 mc econom ii Ia con­ s-ar putea reconstitui inlreaqa nosc. dc la noi din fără şl de pe care l-am p rim it. pentru
cărbune spălat norm al. sumul de lemn de mină.
rile hunedorene ocupă unul din primele locuri. Colectivele dramă prin care au trecut oa­ departe, din lumea larqă... îşi m ateriale şl pentru a ju to ru l pe
noastre minereşti - core reprezintă cel mo» numeros orqo- m enii. Pentru că la Mia apele însoţeşte m u lţu m irile cu la ­ care nl l-a dai cooperativa din
nism muncitoresc din ¡udeţ - extrag circa 40 la sută d»n revărsate s-au înscris in isto ­ crim i de care nu se ruşinează, llia , cum să m ulţum esc ? Dacă
producţia de cărbune o tării, peste două tre.mi d.n cea de ria acestei aşezări ca cea mal id , in casa nouă, totul nu nc ajuta stalul, n-aveam de-
minereu de fier s» porticipă cu cote importante Io bolanta dram atică paqlnă. Fila urm ă­ A vorbeşte despre omenie. ctt să ne luăm slra lţa -n bilă.
naţională de minereuri complexe, materiale de construc­ toare. însă, este luminoasă. Şi pereţii încă reveni, şi şl eu sl baba mea. şl s-o p o r­
ţii 5! alic materii prime. Pag, a IlI-a Vorbeşte despre încrederea o- corlu) in (a rc au lo cuit Im e­ nim prin lume. Câ după apă
Anul de cumpănă între cincinale qăseşte mmem hu- m uiui In el Şi In semenii săi. diat după ce apa s-a retras, şi nu ne-a rămas nici pe ce să
nedoreni angrenaţi cu tenacitate si eroism în elorlul gene- despre dem nitate şi solida rita­ hainele puse pe umeraşe, şl punem capul. Dar acuma stn-
rol ol poporului pentru refocere. îndeplinirea exemplorâ te, despre acea q rijă fără m ar­ araqazul. Iotul. Şt aici. ca şl tem Iarăşi oameni. Şl-om a-
a pionului pe 1970 si crearea condiţiilor pentru transpu­ De la citi­ gini a p a rtid u lu i şi stalu lu i la Aron Sav. solidaritatea ce v *a casă nouă, la b ă trlne ţe“ .
nerea in viată a proaromului partidului de făurire o so­ nostru pentru oam enii a ila |i in a legat oameni necunoscuţi es­ Casa Iul Stanca e ridicată p i­
cietăţii sociolisle multilateral dezvoltate. Intr-un asemeneo suferinţă. te prezentă la tot pasul. „A m nă la ccnlură. mai Irebule „să
„A pa ne-a tuat totul. Ne-a
context. cînd toţi se dăruiesc, este greu să evidenţîezi pe cei prim it alim ente din Bulgaria, i se pună pălăria", cum spu­
dus casa. cărăm idă cu cărăm i­
moi huni. pentru că si minerii din Lupeni. Pnroşen» Anînooso din Olanda şi Germania, ara­ nea el qlum ind 1 şl-o II o casa
5ou Petrilo, si cei de la Barza sau din Poiana Ruscăi. 5» tori la re­ dă, pină la fundaţie O vedeam gaz din Ita lia . C ortul în (are să le rămînă şl la nepoţi. „A la
cum se năruie — ne spune
cei core prospectează noi boqălii ou obtirtut 5» obţm suc­ I ucreţla M arian. A lunei ne*am stăm, pină tin d ne term inăm veche era umbră pe llnqă as­
casa, e din Statele U nite ale
cese de prestiqiu. rrrz u l sfîrşiţl. Dar u lla ţi-v ă . A m e ricii — ne spune C arollna ta“ . C ilă satisfacţie in vorbele
Minerii... Azi avem Iar casa noastră In Sav. Am prim it bani şl mate­ bă lrînu lul...
OII • M II I II J •,«
Un întreq popor sărbătoreşte astăzi Ziua minerului, dacţie, dc două luni ne-am ridicat casa" riale să ne refacem casa — -au ! scris despre llia
N u -ţl vine să crezi că această
oducîndu-le cotor core muncesc în adîncurl mesaje pline pînâ-n loam nă-i qata şl casa S m ulle paqinl. Despre oa­
rasă a fost ridicată fn lr-u n noastră — , fala a fosl fn ta­
de căldură. împlinirea unui an de Io Istoricul Conqr^s tim p a lit dc scurt. Şl nil cum băra pentru co p iii sin istraţi de meni. despre solidaritate,
al X-leo al Partidului Comunist Român dă Zilei minerului la redacţie a lost înainte, cl mal trainică, la Brelea. Acum c la N ă vo ­ pagini care vor rămîne neşter­
1970 semnificolii deosebite sl prilejuieşte noi ofirmărî mal frumoasă- dari. la marc, pentru o lună. se In Istoria acestei ase/.ăil
Din senin, femeia Inrcpe să Am să scriu p a rtidu lui, să-l
ale dragostei şi neţărmuritei încrederi cu care minerii ou spre care necunoscuţi „de pe­
pllnqă. m ulţum esc ca unul părinte
înconjurat şi urmat întotdeauna partidul. la cititori — De ce plînqed ? Acum to- pentru lot ce face ca să ne ste ţări sl m ărt“ au Inflns
m lln l de a ju lo r. Au Irim îs a li­
1. MIRZA fut aparţine trecutului... ridicăm . Vreau să vă rog şi
— Nu de-aia plinq. Plinq de cu ceva. A venit în lr-o zl un mente. îm brăcăm inte, ohierte
autobuz şf lata le-a făcut cu
bucurie. Acum m ulţum esc din de uz casnic — de la linqurâ
mina ta co p iii din maşină. Au
pină la araqaz — co rtu ri. In­
o p rit şi au coborît. Noi căram
stala ţii de purificare a apei.
cărăm idă. T o|j cîţl au fosl,
vreo 40, au pus mina. Erau e­ (oale purtînd mesajele cetei
le vi de la o şcoală sanitară
mai profunde solida rităţi um a­
Cînd toate acţiunile încep „de luni", pierderile din G ala|i. Vă roq să le trans­ ne. Şi. cu a ju to ru l dai de sta­
m iteţi câ le m ulţum im ".
n altă parte, alte case. tu l român. lila renaşte cu fie ­
în roşu, l|i creează Ima- care zl, din p ro p riile -! ruine,
din recolta pot lua proporţii nebânuite mă rplaccrc. lo slf şl V alerla oamenii au Iar casele lor.
qlnea a ceea cc se chea­
Stanca Işl ridică o nouă casă,
S. POP
Cooperativa aqricolă din rile calamitate. Pe tarlalele »în­ prins unele aspecte care e vi­ caz de schimbare a vremii, ra cooperativei. de luni, se pierd ore şi zile
Şoimuş iace parte din rîndul de a fosl posibil s-au reinsă- denţiază o slabă contribuţie a este uşor de prevăzut perspec­ O altă mostră In leqătură care influen|ea2ă în mod ho-
unităţilor care au înregistrat m intal 50 ha cu porumb, pe 2 cooperatorilor la executarea tiva organizării şi reuşitei a- cu felul cum sînt „organizate" tă rijo r soarta recoltei.
pagube însemnate de pe ur­ ha s-au plantat cartofi, iar al­ lucrărilor agricole de sezon, ccslei acţiuni. treburile în cadrul cooperati­ Cunoscînd deficientele sem­ 0 nouă aerogara
ma inundaţiilor. Revărsarea te 10 ha le-am cultivat cu le­ precum şi o serie de dcfîcicn- O imagine concludentă asu­ vei ni s-a oferit cind a fost nalate, se pune în tre b a re a :
Mureşului a aleetat peste 270 gume. |e organizatorice Intre altele, pra preocupării conducerii u- vorba de întreţinerea c u ltu ri­ de ce organizaţia dc partid,
de hectare, din care 100 erau Fără a minimaliza importan­ in loc ca Ia recoltatul păioa- nitătii pentru asigurarea bazei lor. Ieri dimineaţă, dc abia du­ conducerea cooperativei şi
cultivate cu pâioase, 13 cu le­ ta acţiunilor iniţiale în vede­ selor să fie mobîlizali toţi co­ furajere este uşor de format. pă ora 9. mecanizatorul Au- consiliul popular comunal p ri­
gume. 36 cu luccrnă e'.c. In rea refacerii potenţialului dc operatorii. cu mic cu marc, a La fermele de animale se a­ quslin Olarii a lost trimis la vesc cil indiferenţă rezolvarea
loial, pierderile suferite din a­ producţie al unităţii trebuie lost nevoie să se apeleze la flă depozitată o cantilate ne­ IJcjan să aducă un cultivator unor probleme vitale pentru la Bacău
verea obştească se cifrează la remorcat faptul că nu sînl e- forţe dinaiara cooperativei, a- glijabilă de balo|i de paie şi cvi care să intre* la prăşîtul proqresul cooperativei aqrico-
aproape 300 000 Ici pui7ale nici pc departe posi­ cordindii-li-.se drept retribuţie trilolicne. In schimb, cea mai porumbului reînsămîntat pc le ? Dar orqanrte aqrlcole ju ­
Refacerea potenţial ului dc bilităţile de creştere a produc­ o cantitate apreciabilă de ce­ mare parte din producţia dc cele 50 hectare. „De luni, r>c deţene aliate la numai cîţiva La Bacău au început lucrările de construcţie a unei noi
producţie şi înlăturarea paqu- ţiei agricole. In situaţia actua­ reale- Cu toate că a mai rămas nutreţuri se găseşte „depozi­ spunea brigadierul, vrem să hm dc Şoimuş rum sp rijin ă Şl aerogări. Clădirea este proiectată intr-un stil arhitectonic
b rlo r au pus în faţa orqamza- lă, cînd se cer depuse eforturi de lieierat recolta dc pc mai tată“ ... în cîmp. împărţin» terenul pe oameni, îndrum ă această unitate pen­
11 o 1 de partid, a consiliului dc maxime pentru punerea în va­ mult dc 20 ha (din care o l>»»- — Aşteptăm să vină o ploa­ dar mai in tii trebuie să-l pră­ tru a înlătura cit mai grabnic modern, conţinînd elemente de aria specifice Moldovei.
conducere si a tuturor coope­ loare a tuturor resurselor exis­ nă parte o reprezintă orzul se­ ie şi apoi ne apucăm şi de şim mecanic". Cu alic c u v in ­ paqitbele provocate de cala­ Noua aerogara va li înzestrată cu aparatură de ¡naltă
ratorilor sarcini multiple şî tente. este qreu dc imaginat cerat încă din luna iu lie!), cositul miriştilor — ne spunea te. se pierd două zile bune dc m ităţi ? Este de aşteptat ca tehnicitate, pentru dirijarea zborului avioanelor, servicii
complexe. Cmn s-a acţionat şi ca. sul» p rivirile a cîtorva sule pină ieri acţiunea nici nu era tovarăşul Muntcann. De ase­ lucru pentru ca trcicralul şi răspunsul să se concrclizcze speciale meteorologice. Alături de clădirea principală se
se acţionează însă pentru ma­ de cooperatori, să sc mai afle măcar începută. Pe arie se gă­ menea. ain contractat recolta­ prăsiIa manuală la porumb să în îm bunătăţirea- sim ţitoare a
terializarea lor? pe < împ. lăsate pradă capi ici- sea transportată o cantitate rea a 15 hectare cu furaje dc înceapă de la... începulul săp­ va construi un bloc tehnic şi o platformă de îmbarcarea
— In prima urgentă, ne spu­ ilor naluriî. însemnate <anlî- intimă de snopi. Ni s-a spus la I A S Simcria tămânii. Nu se putea oare ca reziiHatelor econom ico-finan- şi debarcarea călătorilor.
nea tovarăşul Teofil M untea- tăli de cereale şi luraje. Din că se intenţionează ca baîo/a Dala începrrii recoltatului e la lucrările respective să fie ciarc ale cooperativelor a g ri­
nu prescdinlele cooperativei discuţia purtată cu preşedin­ să lie pusă in luncliuno abia pusă insă sul» semnul înlrehă- mobilizate forţele in cursul z i­ cole. (Agerpres)
agricole, am urmărit să redăm tele cooperativei şî brigadie­ peste două zile (rcspecliv de rii. urmînd să sc qăscască o lei de ieri şi dc azi ? Aşteptind
1n circuitul productiv terenu­ rul Nicolae Dumitru, ain des­ luni 10 august a.c. — n.n.). In echipă de cosaşi to t... dinaia­ ca toate acţiunile să înceapă N. TIRCOB ______