Page 30 - Drumul_socialismului_1970_08

? DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4849 ® D U M IC I 9 AUS'JST 1970

DE ZIUA MINERULUI

Cincinalul a fost în acest an...

Nimic din programul de realizări soclal-culturale penlru
minerii Văii Jiului n-a avut de suferit, cu toată răzvrătirea
îndeplinit mp!ar din mal a naturii. Pentru satisfacerea nevoilor minerilor,
pentru creşterea nivelului lor de viată, ca şl al tuturor ce­
tăţenilor ţării de altfel, nimic nu a lost abandonai, nimic
arainat.
Q S-ac construit şl predat in acest an In Valea Jiu­
Din a d ln cu rlle Lupenllor, de­ progres sînt creşterea produc­ stantln, V aslle Caila şl M ih ai lui : 214 apartamente pentru minerii din Petroşani, 90 pen­
venite peste decenii un glorios tiv ită ţii m uncii şl prom ovarea Rlaqa care, m uncind in acest tru cel din Pelrlla, 166 la Lupani, 273 la Vulcan.
sim bol de luptă minerească, masivă a teh nicii m oderne In cincinal In abataje frontale • La mina Dllja a lost dat In folosinţă un cămin pen­
din acele ad ln curl unde s-a subteran — spune tovarăşul mecanizate — adevărate uzine tru nefamilişll. de 300 de locuri, In a cărui construcţie şl
fă u rit cu trudă $1 tenacitate Laszlo. Fată de prim ul an al moderne subterane — au ex­ dotare au lost investiţi circa 5 000 000 lei.
tradiţia m uncii eroice, en tu­ cin cin a lu lu i, p ro du clivita te a tras cu briqăzile lo r mal bine 9 Se află fn construcţie cămine similare pentru sala­
ziaste. pentru Înfăptuirea sar­ m uncii pe exploatare este as­ de 2 m ilioane tone de cărbu­ riaţii nefamilişll de la minele Llvezenl şt Paroşenl.
c in ilo r trasate de partid, răz­ tăzi mai mare cu 36 la sută, ne. • La Petroşani a început construirea unul liceu cu 16
bate aslâzl la ziuă o veste de iar preved erile In iţia le pentru Cu asemenea oameni de săli de clasă.
rem arcabilă bogăţie In fapte acest an sînt depăşite cu pe­ preţ. p rivim cu Încredere sar­ & Se apropie de finalizare sistemul general sistematizai
şi sem nificaţii. ste 200 kg de cărbune pe post. c in ile m obilizatoare ce ne re­ de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor Văii Jiului.
In cinstea m arii sărbători Realizarea apare cu a llt mai vin din m ăreţul program tra­ # Tot de o dată recentă - un an || mal puţin de un NOUL PRODUS Al
naţionale, a an ive rsării elibe­ rem arcabilă cu c it a lost do- sat de partid pentru v iito ru l an — slnt două aşezăminte destinate copiilor : o creşă şl gră­
ră rii pa triei, co le ctivu l Exploa­ b lnd ită In plin efort de m oder­ cincinal şl ne exprim ăm răs­ Minerul loan Davld, de la diniţă la Petroşani şl o casă a copiilor şcolari la Urlcanl. INDUSTRIEI LOCA ]
tă rii .m iniere Lupenl rap ortea­ nizare tehnică a extracţie i şl picat hotărlrea de a le înfăp­ E. M. Aninoasa, se afirmă # Serviciile policlinicii dtn Petroşani au fost exllnse şl
ză — de Ziua m in e ru lu i — În ­ de perfecţionare a organizării tui cu totală abneqatie şi dă­ printre cei mal harnici şi p ri­ dotate cu aparatură nouă şl cadre specializate. Intre allcle LE DEVA, SEU
deplinirea şi depăşirea plan u­ producţiei. In cel 4 ani şl 7 ru ire minerească. cepuţi şefi de brigadă din s-a înfiinţai un cabinet de chirurgie dentară şl un cabinei de
lu i cincinal la p rin c ip a lii In ­ lu n i din acest d n cln a l, la m i­ întreaga Vale a fiului. mATĂ PENTRU T0A
AL. VALERIU pediatrie.
dicatori. na noastră f-au executat mat
V a lo rile şl rezonanta acestui bine de 25 kilo m e tri de lu cră ri JUDEŢUL JNÂMBA
succes Întrec cu m u lt to t ceea penlru deschiderea d ru m u rilo r
ce m in erii Lupentulul au con­ spre no ile clm p u ri de cărbune. LATE SPECIALE
le de m are capacitate, care as­ DESTOINICIE Şl ABNEGAŢIE
semnat ca rea liză ri de p re sti­ Acestea au fost p re gă tite şi
giu In u ltim ii ani. Ele a m p lifi­ exploatate prin abataje fro n ta ­ Nu pot crede că la vre­
că p ro p o rţiile şi dau o nouă mea clnd a fost „pastorul
strălu cire re m a rca b ilu lu i pal­ tăzi deţin o pondere de peste Vlneent“ In centrul minier
mares de m uncă al acestui co­ 80 la sută din to ta lu l produc* Le Borlnage, van Gogh a In­
lectiv, de tre i ori fruntaş pa Hei. M in e rii din M u n ţii Poiana tllo r hunedorenl, în plus, 1 260 conducerile exp lo atărilor, ale trat măcar o dată In mină.
ram ura carboniferă a tâ rli In Schim bări ca lita tive funda­ Ruscăl au astăzi un renume tone fie r în concentrat. In a­ Altfel, un tablou despre mi­
acest cincinal, Încununează ad­ m entale s-au petrecut tn m un­ unanim recunoscut Si de ne­ cest fel, m in erii bazinului Po­ în tre p rin d e rilo r, În tre g u l colec­ neri l-ar Jl aureolat mal
m ira b ilu l p o rtre t al c o le c tiv ită ­ ca m in e rilo r din abataje. Sus­ contestat. M unca lor plină de iana Ruscăl au co n trib u it efec­ tiv de m ineri au chibzu it cu mult nemurirea. Pentru că
ţii m inereşti a LupenJlor. ţinerea m etalică modernă este abnegaţie ş| destoinicie, per­ tiv la sporirea producţiei de m aturitate, au In iţia t cele mal minerii slnt pe potriva zei­
— în d eplinirea cin cin a lu lu i aproape dublă fată de prim ul severenţa îm ple tită cu am biţia, aqlom erat, fontă şl otel la com­ eficace măsuri penlru ca sar­ lor. Nti-1 cunoşti nici pe de­
este pentru flecare din cel pe­ an al cin cina lu lui, rid lcln d u -sa con ştiin ţa şl responsabilitatea bina tu l din Hunedoara, şl-au cin ile stab ilite să fie Înd epli­ parte. doar dacă-l vezi, dacă
ste 5 000 de m ineri al noştri o la o pondere de 70 la sută din m e n irii lor le-au adus o faim ă nite exem plar. S-a mers pe stal de vorbă cu el, dacă,
Îm p lin ire la care am aspirat producţia totală, Un salt con­ minerească binem eritată. Che­ pus pecetea hă rniciei lo r la extinderea m asivă a mecaniză­ trăieşti printre el, afară, la
statornic şl pentru care s-a siderabil 1-a făcut tăierea ş) marea p a rtid u lu i de a spori ne­ creşterea producţiei de metal ri! tn abataje, au fost aplicate „ziuă*1. Pentru că. afară, a-
dat o bătăile dlrză — afirm ă încărcarea mecanică In abata­ contenit producţia de m inereu pentru economia naţională. o serie de metode no! de ex­ mesleclndu-se printre cei­
pe drept c u v ln t tovarăşul loan je- Pe seama In trod ucerii com ­ de fier, de a rid ica p ro d u cti­ Este un m inunat p rile j de m în- tracţie a m inereului, de mare lalţi, lulnd paria la bucuri­
Raczek, se o e ta ru l com itetului binelor. p lu g u rilo r şl altor u- drie pentru e! faptul că slnt randam ent şl produ ctivitate, ile şt necazurile lor, slnt şl
de pa rtid al m inei. tila ţe moderne, tăierea m ecani­ vitatea m uncii în abataje şl a coautori statornic! şl entuziaşti m ln ereu rlle sărace In con ţinu t el oameni. Să-l potl cunoaş­ ESTE REALIZAT %
Jzblnde tita n ic u lu i e fo rt de­ zată a cărbunelui In abata|e a liv ra sid e ru rg lştllo r m inereu cit al o te lu lu i marca „H unedoa­ de fle r au fost va lo rifica te cu te, trebuie să fii cu sufletul
pus de toate briqăztle din a- crescut de peste 12 o ri faţă de mal bogat în fier, el o onorea­ ra ” . g rijă . p alături de sufletele lor, In DIN CONCEN A
bata]e şl g a le rii, de echipele 1966. ză cu fapte de muncă care le S-ar cuveni aici să notăm B ilan ţu l pe care co lectivu l mină. acolo unde mllnlle lor
fac cinste, le aduc laudele cu­
electrom ecanice şl cele de pe E fo rtu rile concentrate în di­ cu m ajuscule num ele acelor m i­ de muncă de la 1. M. Hunedoa­ zămislesc lumea subpămtn-
venite, astăzi, de 2lua lor. SI
arterele subterane de trans­ recţia creşterii randam entelor neri. vagonetari, a rtific ie ri, şeii ra 11 trece astăzi In revistă, leană, lumea lor Învrăjbită TRATE NATURA-W
port, de m aiştri şi ingin eri, es­ şl fru c tific ă rii avantajelor teh­ cum In tra d iţia noastră m un­ de echipe şl brlqadă, care prin cu m lndrle, constituie un p ro ­ doar de dorinţa erelor de-a
te acum deplină. Prevederile n ic ii moderne se reflectă In citorească ne-am făcut bunul e fo rlu rlie m uncii lor de fie ­ lo g al În fă p tu irilo r viito a re . mal întineri o dată, de-a le­ LE DE PORTO CA
pe întreg ul cincinal au fost sporirea eficien te i economice. obicei ca. la ceasurile sărbă­ care zl şl-au adus o c o n tri­ păda măcar penlru o clipă-
tori!. să încheiem b ila n ţu ri, să Aşa cum de ani şl ani m in e rii
substanţial depăşite, din adîn- In această perioadă consum ul buţie m ajoră )a obţinerea suc­ donă noianul milioanelor de
p riv im o rizon tu l m uncii v iito ­
cu rlle m inei exlrăq ind u-se su­ specific de lemn de m ină a ceselor am intite. I| vom am lnll din ad tncurile m u n ţilo r Poiana ani ce-! poartă tn spinare,
ru lu i cu ochi rea lişti şl în ­
plim entar fată de p la n u rile de scăzut cu 43 la sută, fiin d mai pe Franclsc Costescu, Sandu Ruscăl scot la lum ină boqă- să-sl simtă Iar o clipă tine­
producţie aproape 250 000 to ­ redus fată de sarcinile s ta b ili­ crezători, vom în tă ri cu clteva Safta, loan Z. Pop, loan M al- ţia subsolului acestui ttn u t — reţea clocotlndu-le în vene,
ne de cărbune cocsîlicabll, Iar te In iţia l pentru acest an cu cifre, cu netăgăduite argum en­ can. G heorghe Cocioabă, să fie slăpinele pămîntutul,
ptnă la finele anului, m ln a L u - 8,46 mc la 1000 tone cărbune te faptele de hărnicie ale co­ Gheorqhe lacob. Petru Furdui, sursă de prim ranq în a p ro vi­ să-I mingile şi să-l blclnlas-
penl va aslqura, fată de planul extras, In acest context nu es­ le c tiv u lu i în tre p rin d e rii m iniere de la E. M . Teliuc j Constantin zionarea siderurgie] cu m inerea că.
cincinal in iţia l, un volum de te lip s it de Im portantă faptul Hunedoara. Ţucheudrea, loan Sclntele, de fle r — şl păşesc în prim ele
producţie extrasă mal mare cu că m in e rii de la Lupenl au ob­ In cele şapte lu n i scurse din A u re l Zam fir, V aslle Coman, rîn d u rî ale hărniciei m inereşti,
peste 725 000 tone de cărbune ţin u t In acest cin cina l 12,5 m i­
acest an, prevederile sta b ilite Constantin Balea, de la E. M .
cocstfîcabll. lioane le i econom ii Ia preţul el vo r şti şl de acum înainte A
Tovarăşul A le xan dru Laszlo, de cost. la producţia globală au fost G helar i Petru Costa {Cocoş), să poarte cu m lndrle şt onoa­
şeful se rviciu lu i plan şl anali­ — Acest prim bilan ţ al în ­ depăşite cu 2 601 000 1el, cele G heorqhe Herban (Scurtu), lo - re floarea m inunată a m uncii Marejie
ză economică de la mină, adu­ d e p lin irii c in cin a lu lu i poartă la producţia marfă vln d u tă şl sif luhas, T rand afir Lupu, de
ce numeroase şi concludente semnătura în tre g u lu i nostru încasată cu 1 179 000 lei, pro­ la E. M. Zlaştî, responsabile, plină de dăruire întreprinderea
exemple care stau la baza d i­ cole ctiv — arată lnq. V aslle şi abnegaţie.
nam icii deosebit de accentuate C iriperu, d ire cto ru l m inei. Do­ d u ctivitatea m uncii a fost rea­ In co n d iţiile creşterii sub­ 4
a producţiei de cărbune. resc însă să rem arc In mod lizată în p ro po rţie de 101,7 la stanţiale a sarcinilor de plan, GH. I. NEGREA
— Elem entele h o târltoa re de deosebit pe m in e rii Petre Con- SLtă. S-au expediat slderurglş- Măre|la mlneruiui n-o
poţi vedea şl simţi dectt
văzlndu-1 acolo In adine,
pipăind flecare ochi de bol­ „Marmura“.
Deschizători de dru­ tă nou născută, flecare fi­
bră a zidului ce-l sprijină
ascultător lumea.
avut parle
Minerii n-au
muri spre noi comori de un „mic prinţ" cum a-
vlalorll l-au avut pe Salnt-
Exupery care, în vorbe tn- Simeria
C lnd vorbim despre succese­ m inerii, sondorii şl toţ! ce ila lţi cîntător aranjate, să dezvă­
le m iilo r de m in eri hunedo- lu cră to ri, coautori la descope­ luie oamenilor faptele ace­
reni. clnd eloqtem priceperea rirea bogatelor zăcăm inte de lora care, zi şl noapte. In
şl hărnicia, tenacitatea şi băr­ cărbuni, m in ereu ri şi m inera­ luptă necontenită cu subpă-
băţia, pasiunea şi abneqatia le nem etalifere. Cele 7 lu ni a­ mţntul. cn trudă şl mlqală.
oam enilor care trudesc In a- le anului le-am Încheiat cu pun la temelia fiecărui în­
dincu ri. qln d u l ne poartă şt la depăşiri la to ii in d ica to rii. Pla­ ceput de galerie suflet din Cu sediul în oraşul Simeria, str. Cuza Vodă, nr. 24,
că u lă to rii co m o rilo r din qene- nul v a lo rilo r curenle a fost În ­ sufletul lor, învie o altă lu­ judeţul Hunedoara, livrează din stoc, pe bază de notă de
rosul subsol hunedorean, la d e p lin it In proporţie de 116 la me, neştiută, nici măcar bă­ comandă sau cerere, la ţoale întreprinderile din ţară, la
c ri ce sînt deschizători de sulă. Pe lu cră ri, prevederile nuită. supusă şl nesupusă, ICOMCOOP-urt şi la gospodării individuale particulare,
drum uri spre m arile bogăţii sînt depăşite cu 12 la sută la temătoare doar faţă de el.
m inerale. foraj. 11.2 la sută la lu cră ri minerul, zeul. care l-a dat C.A.P., următoarele produse:
M unca acestor oameni, alcă­ m iniere şl cu 67,5 la sută la viaţă, In care chipul şl ase­
tu it! tn cunoscutul colectiv al redeschideri. B eneficiile în tre ­ - DALE MOZAICATE format 25x25, 30x30, 40x40 di­
În tre p rin d e rii de prospecţiuni p rin d e rii sînt realizate tn p ro ­ mănarea Iul s-au risipit cu ferite tipuri şi culori. Preţul de vînzare este intre 27-38
şi exp lo ră ri m iniere Hunedoa- po rţie de 210 la sută. Ceea ce amărăciune şt dârnlde ase­ lei mp format 25x25 pentru sectorul de stat şi între 35-49
ra-D eva, are astăzi un preţ ne bucură In mod deosebit, meni soarelui.
deosebit. Lor le revine sarcina dincolo de aceste cifre, stnt Minerul este el tnsuşi în lei mp pentru sectorul particular. Pentru formatul 30x30
grea şi de răspundere de a în­ rezultatele Încurajatoare ale şi 40x40 preţul de vînzare este intre 54-61 lei mp pentru
făptui sarcinile stab ilite de zăcăm intelor din perim etrele abataj şl galerii, acolo unde sectorul de stat.
partid p rivin d identificarea şi actuale de prospecţiune şi ex­ flecare clipă tnseamnă în­
darea în c irc u itu l v a lo rific ă rii plorare, succesele InreqistTate cordare, unde bucuria tru­ Domeniul de utilizare : pardoseli, băi, coridoare, te­
superioare In economia na ţio­ la punctele de lucru de la O­ dei se cheamă Încă un pas
nală a m arilor resurse de sub­ haba Ponor. B rusturi, O coliş, rase, alei, cantine, cămine, hale industriale etc. Anga­
stanţă m inerală u tilă . Nădâştte, H ondol. In fudet s-au făcui către mal adine, unde jăm montajul acestor lucrări.
Spre lauda lor. e xp lo ra to rii forat şl se Iac qaleriî şi p u ­ noaptea-1 singură, fără lu­
p la iu rilo r hunedorene sînt la ţu ri pe lunqim i de m ii de me­ nă şl stele, adevărată bez­ - MOZAICURI GRANULATE - culori : alb, roşu, ne­
înălţim ea m isiunii încred in ţa­ tri şi avem slquranţa punerii nă, unde constelaţiile bolţi­ gru în granulaţiiîe 0-1, 1-3, 3-5, 5-7, 7-15 mm in cantităţi
te, ra p o rlln d şi în acest an în evidenţă de noi resurse de
succese de seamă în cinstea substanţă m inerală u tilă care lor de stlncă poartă nume­ nelimitate, direct de la sediul întreprinderii.
Colectivul E. M. Teliuc, care a chemat la întrecere toate colectivele din ramura extrac­ le oamenilor, al minerilor
Z ilei m inerului sl a celei de-a
ţiei de minereuri din judeţ, înregistrează succese remarcabile în îndeplinirea sarcinilor de 26-a aniversări a e lib e ră rii pa­ să con tribu ie la creşterea ba­ care le-au plămădit. - PLACAJE FINITE DE MARMURA Şl PIATRA la di­
plan. In rindurile fruntaşe ale colectivului se situează şi brigada minerului loan M. Popa, zei de m aterii prim e pentru
trie i de sub juqul fascist. Cu mensiuni fixe şi libere pentru diferite lucrări de construc­
care a extras In acest an aproape 1 200 tone minereu peste plan. ju stifica tă satisfacţie, inq. C o r­ Industria noastră socialistă. RADU SELEJAN
Foto : V. ONOIU ţii, montaj şi tablouri electrice. Oferta se referă pentru
nel A rsin, d ire clo ru l în tre p rin ­
derii, vorbeşte despre qeologlL FL. BARBU anul in curs şi pentru anul 1971.
im — — — — i— —

" " ^
Sliliuni ţi imn minerale in [inului houtăţi m o m i

„MERGĂTORUL- cu fum I io ore a NASA « construit, la
Hunedoarei 8 PICIOARE Institutul da cercetări A nss, un agre­
g a i de
m ăsurători
de Ja d istanţa,
In o ile c o n u l, unele proceda«, care destinat în registrării electrocardiogra­
mei aslro n o uţllo r In tim pul «secutó-
ou fo i! respinse de program ei« de rll d ife rite lo r mlycArl ia u ope ra ţiu ni,
e ip lo rA rl ip o |lo lo după un anum it A gragalul constă dinlr-un em iţător
«tadlu de cercetârl, {¡-au găsit a p li­ minuscul, lip it da p iept, p revâ iu t cu
ca ţia practică pe P i mint. Printre o- e lectrod |l a cţio n a t de o boierie,
Apărută recent, lucrorea cunoscute Încă de daco-ro- ce iteo ie numără o m ojino de m eri precum |l dlnlr-un receptor portativ.
„Staţiuni şi Izvoare minerale moni. Totodată se sugereozâ („L un a r Tic*), conslruito de secţia de Semnalele transmise receptorului pot
în ţinutul Hunedoarei” urmă­ largile m odalităţi de valorifi­ ib o ru ri cosmico a firm ei „A e ro je f G e­ fl descifrate, In forme o m p llllca le , cu
reşte - aşa cum mărturiseşte care a acestor Izvoare, cu ni­ neral* din S.U.A., care urma să fie ojutorul unul p o lig ra l seu osciloscop.
folosita ca un vehicul purtător foro
Un sistem măsurat da la dlstonţă, u-
autorul ei, Cornel Stoica - mic moi prejos decît cele de echipaj, ra dioghidot, pentru evploro- jo r m odificat, este folosit de un spi­ STPINCEPE A Sl PREDAREA
cunoaşterea şl volorificorea la Geoagiu. rea suprafeţei lu n ii. U niversitatea din tal din New V o ri Io ogregotul de
C otifornla a însărcinat firm a m enţio­ control cardloc, In trotam enlul Inten­
moi complexă a apelor mine­ Lucrarea este voloroosă atît nata să construiască o varlentA cu siv. Sistemul perm it« pacientului să
rale din Judeţul nostru. pentru cei care urmăresc să-şi opt picioare a vehiculului „Lunar se deplosese pe o ra ta de 10 m de DEŞEURILOR TEXTILE Ş l A DEŞEU­
Combinînd legenda cu de­ tonifice sănătoteo cit şi pentru Tic", destinată co piilo r infirm i. Noul Io a paratul receptor, fără ca electro­
model — care a corespuns a şteptări­ cardiogram a să fia întreruptă.
scrierea geografică şl prezen- cei care Iubesc drumeţia. Fie­ lor — poate. în plus, tA porcutgă
toreo ştiinţi o, cititorul este care colţişor de pămînt este terenuri accidentate, Inacce tibilo pen­ ELECTROZJI-BURETE RILOR D E jm iŢ CONSTITUIE ¿7
purtat peste meleagurile hu­ prezentat cu tot ce ore el moi tru un cArucior rulant o b ljn u il şi
chiar |â uree po scări. Un copil In*
nedorene atît de bogate în pitoresc, mai apropiat de su­ lirm poale manevra vehiculul prin in­ D eosebit de Im portant este lap tu l
fapte Istorice şl frumuseţi no- fletul poporului nostru. term ediul unei manete, operote e ­ că aceste Inovaţii fac obiectul unor DATORIE PATRIOTICA,
turole. Sînt descrise pe lorg ventual de bărbie, In cotul unor co­ perfecţionări pe plan In ternaţional.
O contribuţie personală o p ii p a ra litici care nu se pot servi Lucrările directorului loboraterulul de
lrvooreîe de ape minerale dă ­ autorului : referiri la zona Bo- nici de bro(e, nici de picioare. b iologie cosmică ol Institutului de ( ^
tătoare de vioţâ şl sănătate, zeş-Bâcila cit şl la zona de- cercetări o iu p ro creierului din codrul
c e n t r a l a e l e c t r i c a U niversităţii din C olifornio, dr. W.
de Io Boholt, Pouliş. Chimln- presionoră Boîţa, unde ou fost A IN IM II ARTIFICIALE Ross Adey, se ocupă de perfectarea
dia, Banpotoc, Bozeş-Băcîia. identificate Izvoare minerale. unul nou sistem de electroencefalo­ yncJeStafa ce tfe fCu/eJÍceté/i*
gramă (ESC)- O am enii de Jliln ţă so­
Veţel, Bretelin şi oiţele, pre­ Avind un caracter de In­ Prin folosirea tehnologiei aplicate vietici au avut in iţia l ideeo de a
cum şi Influenţa binefăcătoare cursîi Io numeroose obiective formare şliinfifico, studiul sta­ In deiveltareo unor aparate ro dio lro monta In casca cosm onauţilor elee- ne con/ntSu íÁ ' cei •
tro il-b u rete de EEC, ostiei Incit con­
pentru
topice mici
transfoim orea e-
o acestor ape în tratarea gas- turistice din apropiere, consti­ ţiunilor şi Izvoarelor repre­ norgiel nucleare in onergie e le ctri­ tactul cu craniul să lie sta b ilit prin vea fa â riu w n jou waSerta
că, „A e rc je t" a conceput un sistem sim pla a ţe ia re o c ă iţii, loro lig o -
tritelor, colitelor, o afecţiuni­ tuie motive şl un îndemn de zintă o valoroasă contribuţie pentru aclivorea Inim ilor a rtificia le mente speciale cu epiderm a copului,
Acest sistem este a tit de mic, incit
lor hepoto-biliore. a stărilor o cunoaşte conţinutul lucrării la cunoaşterea iudeţului nos­ poalo fi montot in abdomen, unde. sau lă>6 îndepărtarea părului. Dr. tur m a uecejezva
Adey cunoţteo oceoslă idee }¡ a con­
de anemie sau ole alergiei o- in Întregime. Autorul face o tru şi în acelaşi timp ea este conectai fiind cu inim a, ii lurniieasâ ceput un sistem sim ilor de electrod-
burete,
m ontaţi intr-un tel de cască
Jîmenta re. descriere interesantă o izvoa­ un ghid pentru cel care do­ acesteia energie clţivo ani. de baie fi care necesită numai de-
Voloareo teropeutică a o- relor minerale termale de la resc să-şi folosească cît moi CONTROI MFDJCAT gresarea epiderm ei fi o pârului. Dr.
Adey a pus oceaslâ bonetă de elec*
DE I A DISTANŢA
trosi Io disposiţia Institutului de cer­
Bobîlna, de lingă Geoagiu,
pelor termoîe de la Geoagiu-
util şi mai plăcut timpul liber.
r tită cu posibilităţile de ex- puţin cunoscute astăzi, dar ale Ing. IOAN SAMOILESCU p rile ju it, de o i» T s n ro , punereo Io cetări atupro creierului, core a Iclo-
Băi, Vota sau Călan, împle­
slt sistemul
la copiii
schisolrenlcl,
Programele de evnlorArl cosmice nu
sau pentru obţinerea de noi dote a-
căror calităţi curative ou fost
supro stării creierului In lim oul som-
punct a unor sisteme autom ate de
nom bulism ulul.
supraveghere • pacie n ţilo r. O firmă