Page 32 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 32
OBUMUL SOCIALISMULUI f i Nr. 4849 J OUVflNICA 9 AUGUST 1970
Încetarea focului între trupe Prelungirea tratatului 1 —
de menfinere a bazelor \
egiptene şi israeliene militare americane în Spania 1
NEW YO RK 8 (Aqerpres). — de securitate“ . P urtă to rul de
M in is tru l afacerilor externe cu vin t al D epartam entului de IMPORTANTA
Declaraţia egipteană Declaraţia israeliană Bravo„ a plecat v in e ri seara Stat. Robert M cC loskey, a DESCOPERIRE
Lopez
al
Spaniei, G reqorio
precizat numai că aceste note
din N ew Y ork spre M adrid, „con ţin d e ta lii p riv in d bazele ARHEOLOGICA
după ce a semnat, la W ashing americane din Spania” .
CAIRO 8 (Aqerpres), — Aqenţla M EN a TEL A V 7V 8 (Agerpres). — Prim ul m inistru ton noul acord hispano-anierî- C o nd iţiile in care a fost în Arheologii italieni a fir
transmis com unicatul M in iste ru lu i A fa ce rilo r al Israelului, Golda M eir, a iăcul v in e ri seara can care prelungeşte pe term en cheiat acordul hispano-aineri- mă că au descoperit un
Externe al R.A.U. privind încetarea focului pe o declaraţie radiodifuzată in care, am intin d în de cinci ani m enţinerea actua can au provocat nem ulţu m iri oraş antic a cărui vechi
tim p de 90 de zile tn lre R.A.U. sl Israel. cheierea acordului p rivin d încetarea fo ru lu i le lo r baze m ilita re ale S.U.A, in rîn d u rile unei părţi « con me ar fi de peste 3 000
Sublinlindu-se că R.A.U. consideră paşti pre în tre R.A.U. sl Israel, ş|-a exprim at speranţa de pe te rito riu l spaniol. gresm enilor am ericani. Sena ani. Făcînd o serie de
lim in ă ri care au fost în lre p rln şl in ullim a vre că aceasta va co n siliu l prima etapă spre rea In aceeaşi zi, Departam entul torul Frank Church a cerut o r săpături pe valea rîului
me la O.N.U. ca fiin d acceptabili, in declaraţie lizarea păcii,, direcţie in care mai sînt încă de Stat al S.U.A. « d e zvă lu it că ganizarea unor audieri de că Pad, ei au recoltat o se
se a ra tă : „M in is te ru l A fa ce rilo r Externe al m ulte d ific u ltă ţi de depăşit- In acelaşi tim p, pe lînqă acordul propriu-zis, tre C om itetul senatorial pen rie de probe m ateriale
R A.U. consideră că, prin aceasta, se deschide prem ierul israellan şl-a exprim ai speranţa că in tre cele două guverne s-a tru re la ţiile externe ..astfel in referitoare la existenţa u
calea m isiunii reprezentantului special al se încetarea focului va ii respcciată permanent procedat si la un schimb de c it să putem să ne dăm seama nor aşezări dalind din
cretaru lu i qeneral al O.N.U., ambasadorul note diplom atice, al căror text care sînt adevăratele prevederi epoca bronzului şi pină
pînă cînd pacea va fi stabilită in tre cele
C unnar Jarrinq, care are sarcina să înfăp două ţări. nu este dezvăluit „din m otive ale a co rd u lu i“ . în secolul V al erei noas
tuiască rezoluţia C o n siliu lu i de Securitate al ------------------------------------------------------------------------------------- I tre. Fotografii aeriene ale
O .N .U .'. încetarea focului esle efectivă la Canalul zonei excavaţiilor au per
Un purtător de cu vin t m ilita r a anunţat la Suez, incepînd de la ora 22,00 GMT, a declarat Partidul Revoluţionar Dominican cere de- \ mis scoaterea la lumină a
C airo că încetarea focului in tre trupele eqiple- un pu rtă tor de cu vin t m ilita r Israellan. care unor ziduri« clădiri, mor
ne ş| Israeliene a Intrat oficial în vlqoare a precizat că schim burile dc locuri d ln lre misia preşedintelui Balaguer minte şi chiar a unul am
fiteatru. Arheologii sînt
sîmbălă la ora 1,00, ora locală (vineri, ora forţele israeliene sl eqiplene in partea de sud de părere că localitatea
22.00 G M T|. a canalului au încetai la ora 21,40 GMT. RIO DE JAN EIR O 8 — C o va arăta Incapabil să s lă v i'
respondentul Agerpres. Vasile lească debandada generală « antică descoperită ar fi
Oros. tra n s m ite : P artidul Re te ro rii, a rep resiu nilor p o liti"- una şi aceeaşi cu cetatea
Otesia descrisă de isto
vo lu ţio n a r Dom inican, cea mai
Raportul adresat Consiliului de Sec im portantă grupare p o litică de nesti $i a d e licve n te lo r” . ricul romon Plinîus in
o p o zitio n işli afirm ă
Liderii
na
cartea sa „H istoria
opoziţie, a cerut ie ri demisia
că este im presionant va lu l dc
preşedintelui Joaguin Balaguer crim e $i atentate p o litice ajuns tu ra lii". PI in iu s vorbeşte
„în cazul cînd gu vern ul său se pe punctul de a dezagrega despre tribul otesini ale
N E W YORK 8 (Agerpres). - In raport este m enţionai, to t în scrisoare, esle să se com plet structura guvern ulu i cărui aşezări le semna
Secretarul general al O.N.U,, odată, con ţinu tu l scrisorii adre ajungă. conform rezo lu tivi si că „preşedintele Balaguer ar lează de-a lungul m aluri
U Thant, a adresat un raport sate Iul U Thant, la 7 auqusl; C o nsiliu lui de Securitate din Irebui să demisioneze im ediat". lor riului Pad. Printre ves-
C o n siliu lu i de Securitate in ca de către ambasadorul Jarrinq. noiem brie 19(17 la un acord A cuza ţiile P artidului Revo 'ig iiîe descoperite se nu
re se subliniază cS, după In care se subliniază că asupra instaurării unei păci Reprezentanţii Între p rin d e trevederii a avut loc un luna Iulie Ia 4,5 m ilioane per lu ţio n a r Dom inican sînt m oti mără unelte rudimentare
părerea sa şi a ambasadorului ..R.A.U., Iordania 51 Israel, ca ju slc şi durabile între părtî. rii sovietice de com erj exte schimb, de păreri în proble- soane, ceea ce reprezintă 5 vate. între altele, de o serie de pescuit, vechi de peste
G unnar Jarrinq. există actual re. au acceptat rezoluţia în hazale pe ..recunoaşterea re rio r „P ro m sîrlo iro p o rt" şl ai tne de interes comun. Relc- la sută din to ta lu l forţei de de atentate comise contra l i 3 000 de ani, precum şi
mente o bază rezonabila care loate părţile. arăUnd că sînt ciprocă de către R.A.U., Io r com paniei siderurgice ita lie rindu-se la evoluţia re la ţiilo r muncă, a anuntat vin eri M i d e rilo r opoziţionişli. inclusiv o serie de amfore, vase,
perm ite acestuia din urm ă să dispuse să o aplice, vor de dania şi Israel a su vo ra n ilă lii. ne „F ln sid cr" au semnat v i algero-m aliene. după ultim a nisterul M un cii al S.U.A. A cel de m iercuri, clnd a fost uc(> sculpturi, ornamente din
le la im ediat contactele sale cu in lo q rilă lii Ic rilo ria 'e si inde neri la M oscova un contract, în liln ire a so lilo r de stat ai cesta este ccl mai ridicat n i bronz etc., conservate in
semna reprezentanţi pentru unul din colab oratorii fostului
părţile, în vederea începerii de pendentei politice a fiecăreia p o triv it căruia, la s iîrş ilu l a* celor două ţări. m in istru l a vel al şom ajului în re g istra i preşedinte Juan Bosch morminte.
discu ţiile care vo r avea ioc n u lu l in curs. din Ita lia vor constatat existenta unor ele din februarie 1965. Surse o fi
d iscu ţii sub auspiciile sale cu dintre rle retragerea Israelu Ele sînt puse în leqătură eu Potrivit opiniei experţi*
p riv ire la problem ele O rie n tu sub auspiciile sale. Scopul lui din te rito riile ocupale in începe să lie livra te fn U n i mente pozitive care determ ină ciale am ericane au afirm at că începerea ce’ ui de-al doilea lor, descoperirea Otesiei
lu i A p ro p ia t. d iscu ţiilo r, se menţionează co n flic tu l din 1967“ . unea Sovietică ţe vi sudate cursul lo r ascendent. tendinţa de creştere a şoma mandat prezidenţial conseculiv poate fi trecută pe locul
de mare diam etru pentru 0 + 0 ju lu i este ..norm ală" In lu m i
conductele de qaze. T ran na p o litic ii a n liin tla ţio n îsle al preşedintelui Balaguer. dală a| doilea, după cea a o*
zacţia încheiată, relevă aqcn- Un com itet alcătuit din re prom ovate de adm inistraţia fiin d victo ria sa In alcqerîle roşului etrusc Spina, in
U Thant salută TEL A V IV 8 (Aqerpres). — lin ia îndeosebi faptul că Israe tia TASS, esle una dintre ce prezentant! a 12 ţă ri produ Nîxon. din mai. care a fost insă c a lifi ierarhia marilor descope
P urtătorul de cu vin t al M in is lul este qata să evacueze tru le mai im portante in istoria O + O cată de opoziţie ca „un model riri arheologice moderne.
parafarea tratatului te ru lu i de Externe israclian a pele sale din te rito riile ocu re la ţiilo r com erciale sovîelo- G uvernul sud-african a a de fraudă".
anuntat că Israelul a făcui o pate în co n flictu l din 19G7. aşa llalien c. prevăzind livrarea nunta! că intenţionează să e INIMA ARTIFICIALA
sovieto—vest-ger- rezervă la ra p o rtu l secretaru (u n i se arată in raportul lui in U.R.S.S. a unui m ilion de laboreze o nouă lege prin PENTRU ANIMALE
li Thant — dar adaitoă ii'in ă -
sudale
Şi
ţevi
a
lu i qeneral al O.N.U.. U Thant.
tone de
adresat C o nsiliului de S ccuri- toarca precizare : „la Irontiere 100 000 de tone de ţe vi fără care se Interzice populaţiei Din nou, inci La Institutul de cercetări
de culoare să ocupe
unele
man tale. sigure si recunoscui«*, determ i sudură destinate sondelor posturi in zonele lo cuite de in domeniul chirurgiei cli
Se ream înlesle că, răspunsul nate dc tratate de pace. ne peniru gaze, albi. După cum a anunţat dente în Irlanda nice şi experimentale al
N E W YORK 8 (Agerpres). O + O M inisterului Sănătăţii al
S ecretariatul G eneral al israelian la planul Roqers sub- gociate între p ă rli“ . Pîet K oornhof, m inistru ad U.R.S.S. s-a realizat o
Un tribu na l revo lu ţiona r l i junct pentru adm inistraţia
O.N.U. a dat vin e ri p u b lici inimă artificială menită
bian a condamnai v in e ri pe Banlu (care se ocupă de de nord
tă ţii lin com unicat fn care să inlocuîască inima a n i
fostul m inistru al apărării, problem ele populaţiei de cu
salută, In numele secretaru colonelul Adam el-Haw az. şl malelor de experienţă.
lu i qeneral al O.N.U., U Mişcarea de eliberare pe fostul m inistru de Interne, loare) negrii nu vo r mai pu BELFAST 8 (Agerpres)- — Inima naturală este în
Thant. parafarea Ia Moscova Mousa Ahraed Massoud, la în tea fi angajaţi ca vînză to rl. N o i incidente au izbucnii tn locuită cu o proteză co-
telex,
telefonist!, operatori
a T ra ta tu lu i d lnlre Uniunea din Africa de Sud chisoare pe viaţă, sub acu casieri sau fun cţiona ri Jn b i Irlanda de nord in noaptea de nectindu-se simultan or
Sovietică si Republica Fe v in e ri spre sîmbălă. s-a anun
zaţia de a li com plotat răstur cătoare şi consum atoare de ro u ri. ganismul la o circulaţie
derală a G erm anici. „Secre- narea de la putere a actua cereale a încheiat la Gene ţat la Belfast. In oraşul Lon artificială a singelui. Pro
Jaru l qeneral speră că acor continuă să ia amploare lu lu i guvern al Libiei, a a- va o reuniune care a durat O + O do nd erry trupele britanice au teza cordului se compune
dul in te rve n it va fl urm at m inţat postul de radio T ri patru zile. convocată In sco Faimosul Edson A ranles do folosit gaze de tip u l ..C.S.” din două camere, o aortă
de alte măsuri susceptibile poli. A lte 23 de persoane, pul elaborării te x tu lu i unui Nasclm ento sau Pele. cum e pentru a îm prăştia pe m ani şi o arteră pulmonară a r
de a întări pacea $1 securi ALGER 8 (Agerpres). — In pofida rep resiunilor, ares im plicate in acest com plot, nou acord International asu cunoscut pre tutindeni, a de fe s ta n ţi cato lici din cartie rul tificiale. In fiecare jum ă
tatea fn Europa, precum şl tă rilo r si asasinatelor po litice săvîrşilc dc reqim ul ra au fost condamnate la în ch i pra cerealelor. După cum se ve n it. tncepfnd de jo i, dlrec- Boqside. Dc asemenea, ia Bel tate a protezei cordului
re la ţiile prieteneşti dintre sist de la Pretoria, mişcarea de eliberare din A frica de soare pe d ife rite lermene. ştie, actualul acord urmează f or * efe “ r e la ţir “ publice al fast, mai m ulte grenade-rineen- există cite două vaite
popoare” , conchide com uni Sud continuă să ia amploare, a declarai la A lger T oţi cei condam naţi, care c- să expire la 30 iunie, anul Băncii Ind ustriale din Cam- diare au fost lansate asupra-u-
O. Tarnbo, preşedintele Congresului N ational A frican . plna Grande, asteptîndu-se nei fabrici de c h ib ritu ri situa care asigură circulaţia
catul. rau m ilita ri, au fost excluşi v iito r. Surse oficiale, citate
Lupta p a rtizan ilo r şi a m em brilor m işcării de eliberare de agenţia France Presse. au ca prezenta lu i să spo tă în cartie rul catolic Donegal, singelui intr-o direcţie.
naţională se desfăşoară la d ife rite n ive lu ri si o ciocnire din cadrele arm atei. A lle rească masiv clientela aces fără însă să provoace m ari pa Camerele protezei, valvele
cinci persoane au fost achi declarat că este încă prea de
armată cu rasiştii a devenit im inentă, cu a lit mai m ult tate. vreme peniru a se determ ina tei bănci. Pe de altă parte, gube. şi toate suprafeţele care
cu cit. In m om entul de fată, masele populare sînt pre-
al
Paddy D evlin.
membru
Ceremonia de qă tite în acest sens. a adăuqat el. O + O poziţia d ife rite lo r ţă ri şi firm a braziliană „D u cal" a parlam entului nord - irland e/, vin in contact cu sînge-
le au fost
confecţionate
semnat cu Pele un contract
perspectivele organizării unei
Referindu-se la intenţia gu vern ulu i conservator de a Sori C olibaly, m in istru l a- conferinţe în vederea semnă p riv in d lansarea unul nou rcprezenlind populaţia catolică din m ateriale inerte din
instalare a noului lîvra arme R epublicii S ud-Africanc. O. Tarnbo a m en ta ce rilo r externe al R epubli r ii unui nou acord. S-a hotă- m odel^de costume bărbăteşti din ca rtie ru l Falls Road al o* punct de vedere biologic.
ţion at că aceasta reprezintă iu fapt un s p rijin direct cii MaM, care a Întrep rins la r îl ca o nouă reuniune a co marca „P ele". Am bele firm e rasului Belfast, a acuzat tru Inima artificială este
acordat regim ului lui V o rslcr, în pofida protestului tu A lg e r o v lz llă ollcla lă , a a m ite tu lu i să aibă loc la m ij îm prum ută doar numele ce pele britanice că au o com acţionată de două trans
preşedinte tu ror popoarelor africane. vut o întrevedere cu om olo locul lu n ii septembrie, lo t la le b ru lu i Jucător. în scopuri portare „excesiv de b ru la lă" misii pneumatice şi de
Preşedintele Congresului N ational A frican a dat o gul său algerian, Abdelaziz Geneva- com erciale. şi. deocamdată, fată de m anifestanţi. El a pre un sisten\ electronic spe
columbian înaltă apreciere sprijinului* si a ju to ru lu i m u ltilate ra l pe Boutefllka. In tr-o declaraţie 0 + 0 nu pre tind să-î submineze cizat că „fieca re manifestau! cia) care permit reglarea
care ţările socialiste îl acordă m işcării de eliberare na făcută reprezentanţilor pre meseria dc bază. aceea de a cato lic areslat în ultim ele săp- tensiunii, a ritmului şi co
ţională. Acest lu cru ne ajută si contribuie la lărgirea sei, şeful diplom aţiei m alie- N um ărul şom erilor din tăm îni a fost m olestat" de m i relaţiei dintre durata con
BOGOTA 8 (Agerpres). — La şi consolidarea luptei noastre, a subliniat O. Tarnbo. ne a relevat că In tim pu l în - Statele Unite s-a ridicat in marca g o lu ri. lita rii englezi. tractării şi dilată rii pro
Bogota a avut loc cerem onia tezei cordului.
.ie instalare în funcţia de p re
şedinte al tă rii a lu i M isael FOTBAL PE ZAPADA
Pastrana. Însemnele p u te rii e- Şl GER
secutlve supreme l-au fost guvern de centru-stinga in
ransmise de către preşedinte .r In curind, meciurile de
le al cărui mandat a expirat
fotbal nu vor mai fi sista
vin eri, Carlos Lleras Restrepo.
te in timpul iernii. între
M isael Pastrana a fost ales
preşedinte al C olum biei In a- diţionează p o sib ilită ţile m enţi sa-num îlele co a liţii de slînqa prinderile Bayer din Le-
verfcusen (R.F.G.) au ela
'egerile desfăşurate la 19 ap ri nerii p u te rii de cum părare a din unele reqiuni ca fiin d si-
lie e.c. N o ul preşedinte colum Italia s a la riilo r şi îndepărtarea spec lu a ţiî caracterisllce numai rc- borat un sistem de încăl
bian este membru al P artidului tru lu i şom ajului. Ială prim a q iu n ilo r respective. Aceasta se zire care urmează să men
conservator. El succede la pre sarcină pe care va trebui să pare că a co n trib u it la calm a ţină terenul de joc curat,
şedinţie unul reprezentant al şi-o asume quvernu). Esle o rea sp iritelo r In P artidul so fără zăpadă şi gheaţă. O
P artidului libera l In baza con sarcină p rio rita ră pentru că de cia list unitar, care a fosi uK i- conductă de încălzire, i-
venţiei in te rve n ite In anul Ita lia are un nou guvern de ea depind bugetul a m ilioane mu) dintre cei patru com po zofată cu substanţa chi
1958 între cele două partide si cen tru -slln qa — al Ireilea ca de fa m ilii, m enţinerea lo c u rilo r nenţi ai co a liţie i ce şi-a dai mică „Levopren 400'', to-
are prevede ca la preşedinţia binet aflat la conducerea ţă rii de muncă şi posibilitatea de a consim tăm tntul să facă parte Peşfe, ¡n 48 de ore,
•itatulul să se succeadă. alte r anul acesta, form at după o c ri face să avanseze procesul de din actualul quvern. gheaţa oricit de tare ar
nativ, personalităţi apartinind ză m inisterială de o lună. dezvoltare a ţă rii". !n ce priveşte po litica ex fi ea. Levaprenul are pro
acestor partide. Convenţia a- „C riza îndclunqată a fost de N ici pe plan p o litic nu va ternă — de care se ocupă col prietatea de a menţine
ruim ită expiră in anul 1974, o păşită, iar noi putem respira fi uşor de m enţinut un ech i de-al patrulea şi u ltim u l ca sub pâmint o temperatură
.lată cu m andatul preşedintelui uşu raţi", scria v in e ri co tid ia lib ru între forţele ce compun p ito l al schilei-proqram — fap constant ridicată care to
M isael Pastrana. nul ,,II Popolo“ , organul Par guvernul. Lăsind la o parte li tu l că A ld o M oro. m inistru de peşte gheaţa.
tid u lu i dem ocral-creştin. unul nele nelnteleqeri în lre d ife rite -'
In tim pul adm inistraţiei pre externe in cabinetul dem isio
şedintelui Carlos Lleras Res- din partidele co a liţie i cva d ri- le curente ale p a rtide lor ce nar, de|ine acelaşi porto foliu MUZEUL c o ş a r il o r
repo în Colum bia au fost rea p a rlile . Dar, acelaşi ziar re cu Şi tn actualul quvern este a
lizate o serie de reform e sî noaşte în continuare : „tre b u ie preciat de ob servatorii din In oraşul Novara din
să ne pregătim să qăsirn so
introduse metode moderne de Roma ca o dovadă de co n ti Italia, breasla coşarilor a
. onducere in aparatul de slab lu ţii problem elor celor mai im COMENTARIUL nuitate. De altfe l, Colom bo a hotârit să creeze un mu
Regimul său a reuşit să men portante şf mal urq en le“ . Si şi făcui apel la cele palru p a r zeu al onorabilei lor
ţin ă o stab ilita te re la tivă a tuaţia este Intr-ad evăr cea tide ale co a liţie i „pe ntru con profesii. Aici sînt expuse
monedei naţionale — peso-ul schiţată de cotid ia nul m enţio ZILEI tin u ita te şi o mai mare efica costume de coşari, instru
colum bian — să sporească ve nat : pe de o parte, . momen cita te a p o litic ii externe tra d i mente folosite de aceştia,
n itu rile sla tu lu l şi să s ta b ili tu l d ific il a fost depăşit p rin ţionale a rta lie i", steaguri ole breslei. La
zeze balanţa de p lă ţi a tă rii. constituirea noii echipe guver Program ul noului quvern — un loc de cinste se află
Cu toate acestea, noul pre nam entale conduse de Em ilio compun coaliţia, deşi nici a schiţat de p rim ul m inistru în decretul regelui Franţei,
şedinte colum bian moşteneşte Colom bo ; pe de altă parte în
VIETNAMUL DE SUD - Un tanc şi arme capturate de ostaşi ai F.N.E. in provincia să, alte d ific u ltă ţi fşj aşteap cestea nu pot fi trecute cu faza finală a tra ta tive lo r sale prin care se interzice a r
o serie de problem e d ificile , Quong Tri. vederea, pe p rim u l plan pot cu pa rtidele co a liţie i — va fi hitecţilor să construiască
orintre cele mai grave Îiqu - tă rezolvarea. să re vin ă din nou con tra dic expus pe larq de acesta luni. înainte de a se fi
rin d aceea a şom ajului. N u trebu ie să uităm că li ţiile d in tre socialişti şi socia- consultat cu coşarîi si de
n u l dintre m otivele dem isiei Ia deschiderea dezbaterilor din
a fi
de la 6 iu lie a cabinetului pre liş tii-u n ila ri. Sînt co n tra d icţii Camera D eputaţilor, dezbateri lor..." obţinut aprobarea
zidat de M ariano Rum or a fost care au stat la baza dem isiei ce vo r fi urm ate de vo tu l de
acela al p rio rită ţilo r în a p li cabinetului Rumor şi a eşe învestitură. M enţinerea titu la In faţa muzeului a fost
P R E Ţ U R I L E carea re fo rm e lo r a căror u r cului lu i G iu lio A n d re o tti, ca rilo r de m inistere din vechiul aşezntă o statuie din m ar
gentare o revendică oam enii re a încercat înaintea fu i Co quvern. cu numai două schim mură neagră, infăţişînd
m uncii. Este vorba despre re lom bo să formeze un cabinet bări, este in terpretată şi ea ca un coşar cu joben pe
de cumpărare şl vlnzare Ia lequm e-lructe proaspete. form e în dom eniile in v e s tiţi de co a liţie cvadripartU â. De o dovadă de continuitate. cap şi un colac de sirmă
ilo r şl co n stru cţiilo r de lo cu altfel, opoziţia so cia liştilo r u Dacă se recunoaşte că rea pe umăr.
In ziua de 7 auqust 1970, birou l permanent al C o rallelulu l executiv al C o nsiliu lui popular Judeţean a sta b ilit, prin deci inţe. transp ortului, asistentei n ita ri fală de pa rtenerii lor lizarea unui nou quvern de
zia nr. 427 1970; p re tu rile ferme de cumpărare şl p re ţu rile plafon de vlnzare cu am ănuntul la lequm e-lnicte. valabile medicale, învâ ţâ m în tu lu i. De din guvern, socialiştii — tn le centru-stfnqa în co n d iţiile ac f l o r il e in e p o c a
gătură cu colaborarea acesto
pentru com erţul socialist. altfe l, două qreve pe scară na ra din urm ă cu partidele co tuale este o piedică în calea DE PIATRA
ţională, care au avut loc anul g ru p ă rilo r de dreapta, ale că
acesta, au dem onstrat că pu m unist şi socialist al u n ită ţii ro r te lu ri au eşuat, totuşi in Se pare că, incă din
nerea în practică a reform e proletare in form area co n sili c e rtitu d in ile care persistă în- epoca de piatră, omul nu
Data 01 ora In lo r econom ice şi sociale este ilo r regionale, pro vin ciale şi fr-o serie de dom enii nu pot ero insensibil la frumuse
PRODUSELE UTM tră rii în vig oa re1 Preţ ferm cumpărare Preţ plafon vlnzare o cerinţă a în tre q ii ţă ri. N oul com unale acolo unde opoziţia fi trecule cu vederea. A stfel, ţea florilor. Cel puţin a
C a lităţile C a lită ţile prem ier, E m ilio Colombo, a de stingă deţine m ajoritatea — în tr-u n in te rviu acordat zia ru ceasta este părerea ar
Cumpărare V tnzare Extra 1 II Extra I 1 subliniat în schiţa-proqram a a fost un alt m otiv al declan lu i „rU n ita ", vicesecretarul ge heologilor care au desco
cabinetului său că economia şării crizei de la 6 iu lie , aşa neral al P artid ului Com unist perit în Irak un mormînt
„pre zintă problem e grave şi cum arătam mai sus, îm preu ita lia n , Enrîco Berlinguer, sub de acum 40 000-60 000 de
Impune responsabilităţi grave", nă cu p rio rită ţile în aplicarea lin iin d că form ula de ce n tru - ani. In el s-au găsit po
1. A rdei qras kg 11.08.—0 13.08. - 6 1.70 1,30 1.00 3,00 2.40 2,00 propunlnd m ăsuri de relansa reform elor econom îco-sociale stinga este deja epuizată, a len şi resturi din cel puţin
1.75
1.30
2. G ulii 8.08.— 0 9.08. —6 1,00 0.75 1.30 re economică si relevînd ne S chifind cadrul p o litic qe arătat că „astăzi sînt coapte opt feluri de flori de
1,90
3. Roşit 11.08.— 0 13.08. — 6 1.00 0.85 0,60 3.00 1,70 2.25 cesitatea colaborării gu vern u neral al Ita lie i in docum entul co n d iţiile pentru ca ţoale com cîmp. Se pare, deci, că
2.75
1,00
4. V inete 11.08.— 0 13.08. — 6 1.70 1.30. 1.90 4,35 3,10 lu i cu sindicalele pentru rea său program , Colombo a d e fi ponentele stln q ii. fiecare tn ia înmormântare trupurile
5. Pepeni galbeni 808.— 0 9.08. —6 2,75 2,65 lizarea reform e lo r am intite. n it in mod cla r „autonom ia deplină autonom ie şi respect decedaţilor din această
6. Pepeni verzi 808.— 0 9.08. — 6 2,00 1,50 3.40 4,60 A m in tin d p rio rită ţile în ce m a jo rită ţii", traslnd o lin ie dc deplin fată de trăsăturile p ro regiune au fost aşezate
7. Struguri qr. E 8 08.— 0 9.08. — 6 4,40 3.50 2,55 7,40 6,00 4,20 priveşte sarcinile noului gu dem arcaţie între partidele de p rii caracteristice, să aducă o pe un strat de flori, aşa
5,30
6,60
8- S truguri gr. M 808.— 0 9.08. — 0 3.90 3,00 2,25 6,00 4,80 3,80 vern, cotidianul ,11 Messaqge- centru-slînqa şt opoziţia de c o n trib u ţie eficace la rea liza cum se procedează şi
2,00
9. Struguri gr. O 8-08.— 0 9.08. — 6 3,50 2,70 ro " releva că „situ a ţia econo slînqa. El s-a pronunţai în fa rea unei p o litic i dife rite , rare astăzi în unele ţâri.
mică reclam ă un acord între voarea ap licării aceleiaşi fo r să corespundă no ilo r ce rin ţe
La restul produselor răm fn valabile pre ţu rile stablhlc prin deciziile anterioare. m em brii guvernului... asupra m ule cva d rip a rlite şi tn q u ver- ale tă rii".
relansării pro du cţiei, care con nele reqionale, considerînd a- SILVIA COMAN
Redacţia ţ i odmlntilroţlo storului 1 Deva; str, Dr, Pelru Grozo nr; 33. Telefoane ţ 12317 |1 11273. Tiparul i întreprinderea poligrafi că Deva. 44063