Page 33 - Drumul_socialismului_1970_08

w t f .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA] ŞEDINŢA CONSILIULUI

' TURISMULUI

tu n ! după-amtazâ a avut loc şedinţa C o n siliu lu i T uris­
m ului, In cadrul căreia preşedintele C o leg iu lui O fic iu lu i N a­
tional de Turism , A le xan dru Sobaru, a Inform at despre sta­
d iu l re a liz ă rii program ului de actlunf tu ristice s ta b ilit pen­
tru actualul sezon.
A u făcut, de asemenea. Inform ări tn legătură cu s p riji­
nirea a c tiv ită ţii tu ristice pe lito ra l şi tn diverse alte zone
tu ristice ale tă rii. Ştefan Enache, vicepreşedinte al O fic iu ­
lu i N ational de Turism , d ire cto ru l centralei de turism .L i­
to ra l". reprezentant! al un or m inistere, in s titu ţii centrale şi
organizaţii obşteşti care fac porte din acest consiliu.
Din dezbatere a reieşit că aplicarea m ăsurilor suplim en­
tare adoptate an terio r a determ inat o intensificare a c irc u ­
la ţie i tu ristice In tara noastră. îndeosebi tn sta ţiu n ile de pe
lito ra lu l M ă rii Negre, unde num ărul tu riş tilo r străini so­
s iţi să-şi petreacă vacanta este In creştere. A sporit tn a-
celaşl tim p volum u l şf s-a îm bun ătăţit aprovizionarea şi ca­
lita te a s e rv ic iilo r prestata pe n tru tu rişti.
Ţ ln in d seama de faptul că şl In urm ătoarele lu n i se în­
trevede m enţinerea unei c irc u la ţii tu ris tic e Intense. C o nsiliu l
a s ta b ilit măsuri suplim entare pentru diversifica rea şi rid i­
carea In continuare a c a lită ţii se rv ic iilo r o fe rite v iz ita to rilo r
Rom âniei, antrenînd folosirea în tr-o mal m are măsură a ca­
p a cită ţilo r hoteliere existente. »
In Încheierea şedinţei a luat cu vtn tu l tova ră şul Janos j
t Fazekas, vicepreşedinte al C o n siliu lu i de M in iş tri.
ANUL XXII. Nr. 4850 MARţl 11 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI
(Agerpres)

In fiecare Întreprindere Călătoria jubiliară a mo­

Beneficii suplimen­ î M w m ziiu mu n ii mi tonavei „Transilvania“

In m om entul de fată, m otonava de pasageri „T ra n sllva *
n la '\ avtnd Ia bord 400 de tu riş ti străin i, ca re -jt pe­
tare prin valorifi­ trec concediul In (ara noastră, Întrep rind e o călătorie
ju b ilia ră spre Istanbul • a 700-a călătorie,
după cel
Prilej de reafirmare a dragostei şi ataşamentului faţă de par­ de-al doilea război m ondial, In Inim o sul p o ri turceie.
M otonava va continua să efectueze, plnă la 1 oc­
carea rezervelor Întrep rind e patru voiaje In M edlterană, cu tu riş ti
tom brie, croaziere regulate spre Istanbul, după care va
străini, penlru vizita rea p o rtu rilo r Pireu, Beirut. Halfa,
M alta, Tunis, Neapole, Llvo rn o , Genova, Barcelona l i
altele.
potenţiale tid, autentică manifestare a demnităţii şi bucuriei minereşti

Tradiţionala sărbătoare a a judeţului muncesc pentru
N o ile reglem entări cu p riv i­ din Valea J iu lu i, I.C.S.H.. U zi­ minerilor, ziua cinstirii acestui pregătirea celor mai bune Acţiuni de muncă
re la planificarea, repartizarea na „V ic to ria " Călan. Fabrica înaintat detaşament al clasei condiţii de înfăptuire a preve­
şi vărsarea be n e ficiilo r conce­ chim ică Oraştîe, Regionala de muncitoare, $-o desfăşurat io derilor viitorului cincinal.
pute în lum ina p rin c ip iilo r e- căi ferate. D irecţia judeţeană toate aşezările minereşti de pe Un moment de seamă o patriotică TELEX
Inbnrate de C onferinţa N a ţio ­ de poştă şi telecom unicaţii şi meleagurile hunedoreoe, sub avut (oc duminică dim ineaţa
nală şi Congresul a) X -lea a) altele. semnul muncii eroice, pline de în glorioasa citadelâ mine­ L o cu ito rii comunei O rlş -
P.C.R. au un efect m obilizator Exam lnînd cu alcn(ie aceste abnegaţie a întregului nostru rească a Lupeniului. In sune­ lloara de Sus au h o tă rit să
asupra colective lor de muncă rezultate, care de altfel reflec­ popor pentru a înlîmpina mă­ tul sirenei - aceeaşi sirenă ca­ execute numeroase lu cră ri SISTEM NO U
din fiecare întreprindere sau tă fn ansamblu o situaţie e­ reaţa sărbătoare naţională - re în singerosul august 1929 gospodăreşti pentru In lru - DE CONSTRUCŢIE
unitate economică, pentru va ­ conom ică Si finonciarâ bună, a 26-a aniversare a eliberării chemo muncitorimea din muse|area şalelor lor, prin A BLOCURILOR
lo rifica re a la un nivel supe­ nu este greu să sesizăm exis­ pairiei de sub jugul fascist — adîncurile de cârbune la dra­ muncă pa triotică şl c o n tri­ DE LO C U IN ŢE
rio r a resurselor m ateriale şl tenta unor serioase rezerve, cu noi izbînzi în înfăptuirea matica incleştare de clasă cu buţie bănească. In baza
gospodărirea judicioasă a fon­ care pot fi va lo rifica te p rin lr-o
vastului program trasat de par­ forţele reacţiunii şl exploată­ pro pu nerilo r din cadrul Un qrup de In g in e ri şl ar­
d u rilo r de producţie- organizare mai bună a a c tiv i­ tid pentru edificarea m ultila­ rii, pentru pîine, libertate şi a d un ărilor populare, consi­ h ite cţi de la T ru stu l de con
Cste îm bucurător faptul că. tă ţii de producţie. Una din tre terală o României socialiste. demnitate - minerii de ostăzi liu l popular com unal a în ­
recentele adunări generale acestea o constituie gradul Io Valea Jiului, Apuseni şi tocm it planul anual al aces­ s tru c ţll şl de ta D.SA.P.C,
«|r» sala ria ţilo r, s-a constatat scăzut de încărcare a m aşînl- Poiana Ruscăi, cei peste 40 000 ai Lupeniului, cu soţiile şi fiii to r lu cră ri, a căror valoare Bacău, fn colaborare cu spe­
cia lişti de la I.N.C.E.R.C. Bu­
ca oameni de cele mai d ife ri­ lo r-u n e lte pentru prelucrarea de muncitori, maiştri, tehni­ lor, s-au îndreptat spre uzina se ridică la 450 m ll lei şl a cureşti, a conceput un nou
te profesii şi responsabilităţi m etalelor sl a altor u tila je din cieni şi Ingineri mineri dîn electrică pentru a aduce în In iţia t acţiu ni pentru re a li­
au dovedit înteleqerea necesi­ dolare, datorită neîncărcărîi lo r judeţ, împreună cu fam iliile acest al 26-leo an de viată zarea lor. slslem de construcţie a
tă ţii de a se Întrep rind e m ă­ cu num ărul de schim buri pro ­ lor, au făcut din oceostă săr­ libera şi fericită pe pâmîntul D intre lu cră rile mai Im ­ b lo c u rilo r de locuinţe şl a
suri energice pentru creşterea iectat. în tre ru p e rilo r cauzate bătoare un prilej de reafirma­ românesc un pios omagiu ce­ portante m enţionăm con­ o b ie ctive lo r Industriale şl
p ro d u c tiv ită ţii m uncii. îm bună­ de defecţiuni mecanice şl e- re a dragostei şi ataşamentu­ lor 22 de mineri martiri căzuţi struirea unul pod de cim ent cu ltu rale amplasate tn zone
tăţirea c a lită ţii produselor şf lcclrice, ap ro vizio n ă rii neco­ în luptă pentru împlinirea I- In salul O răştloara de Sus, cu un grad mare de seism i­
reducerea ch e ltu ie lilo r mate­ respunzătoare cu m aterii prim e lui profund faţă de partid şi deolurilor clasei muncitoare. peste rlu l G rădişte! — pe citate. P o triv it no ii teh nolo­
riale, ca factori determ inanţi şl m ateriale, precum şi lipsei conducerea sa înţeleaptă, de La uzină, la ploco comemora­ care re lă |e n il sînt h o tă rfll gii. stru ctu rile de re z is te n ţi
în sporirea eficientei econom i­ de la lucru a unor m uncitori. manifestare a hotărîrli lor fer­ tivă din Incinta minei şi fa să-l inaugureze tn cinstea stot executate din panouri
ce. Retrospectiva rezu ltatelor Există, de asemenea, u tila je şl me de a îndeplini neabătut tarilor, întreprinderilor şl cen­ de întreprinderi şl Instltutli, ai im punătorul monument „Lu- zile i de 23 A ugust ; con­ tip „F agu re", z id u ri In te rio a ­
obţinute pe semestrul I relevă In stalaţii de p ro du ctivitate r i­ politica partidului. tralelor miniere. organizaţiilor de masă şl ob- peni ’29" din centrul oraşu­ re şl exterioare prolante
că. pe ansam blul ju d e ţu lu i, dicată. în dotarea întrep rind e­ Ziua minerului a fost, tot­ La adunări au luot parte to ­ şteştl. lui, s-au depus coroane şi struirea unei şcoli la G ră­ din beton arm at şl planşee
penlru care s-a şl
dişte,
s-au realizat beneficii peste rilo r, unele aduse din im port, odată, o autentică sărbătoare varăşii : Lazâr Davld, secretar Expunerile prezentate cu jerbo de flori, din parteo or- m onolit, turnate concom itent
plan de 87 m ilioane lei. din ca­ care sînt folosite incom plet. La a bucuriei, pentru viata dem­ al Comitetului judeţean de acest prilej au relevat glorioa­ gonelor locale de portid şi de bă lu l fundaţia şl s-au pro­ cu p ă r|lle autoportante. V a ­
curai 03 000 bucăţi de că­
re 'LI m ilioane lei pe seama „M a rm u ra " Sim cria spre e- nă. luminoasă de astăzi a o ­ partid, Vichente Bălan, prim- sele tradiţii de luptă ole mi­ stot, o colectivelor de muncă, rămidă, (igla şl m aterialu l loarea sistem ului c o n s li şl
reducerii p re ţu lu i de cost, 15 xem-plu, m aşinile dîn secţiile mului ce trudeşte in odîncuri, vicepreşedinte a) Consiliului nerilor hunedoreni, dirzenla şi a pionierilor şi şcolarilor. In tr-o p e rfe c ţi com binare a
m ilioane lei prin depăşirea vo­ de placaje şi dale mozaicatf» a optimismului şi încrederii în popular judeţean, loan Sîrbu, bărbăţia celor ce scot din Localităţile minereşti, aâtite lemnos necesar, u rm ind să elem entelor de construcţie,
lu m u lu i producţiei marfă şi 39 sînt folosite cu m ult sub ca­ frumuseţea zilelor de mîloe, a şef de secţie la Comitetul ju ­ adîneuri cărbunele şl mlnereu- de sărbătoare, au trăit dum i­ se dea în folosinţă la înce­ care c o n fe ri c lă d irilo r, pe
m ilioane lei pe seama îm bună­ pacitatea proiectată, iar unele voioşiei, cintecului şi jocului. deţean de partid, Clement r’le, ou evidenţiot pe larg nică. cu aceeaşi vibrantă in ­ putul anului şcolar două lin g i o m are rezistentă, o
tă ţirii c a lită ţii şi stru c tu rii pro­ Sărbătorirea Zilei minerului Negruţ, prlm-secretor al Comi­ succesele dobîndite de colec­ tensitate co în zîlele de lucru, săli de c la s ă ; reparaţii şl mal Judicioasă eşalonare a
ducţiei marfă. Din cele Gt u n i­ CONSTANTIN MARACU a fost morcată de adunările tetului municipal de partid Pe­ tivele minereşti din judeţ In clipe de voie bună şl petre­ în tre |ln e ri dc d ru m u ri po lu c ră rilo r, reducerea tim p u ­
tăţi economice planificate cu festive consacrate evenimentu­ troşani, toan Ardeleanu, prim- tndeplinireo prevederilor cinci­ cere în cîntec şî joc. Repor­ mal bine de 20 de kilo m e tri. lu i de execuţie şl creşterea
beneficii. In tr-u n num ăr de 50 activist ol Comitetului judeţean lui. ce ou avut loc sîmbâtă $1 du­ secretar a) Comitetului muni­ nalului actual, înalta respon­ De asemenea se m al află cu 7 la sută • p ro d u ctivită ­
*-au depăşit sarcinile prevăzu­ Hunedoara ol PC.R. minică Io Lupeni, Borzo, Telîuc, cipal de partid Devo : au par­ sabilitate muncitorească, ener­ terii noştri, prezenţi la aceste In construcţie două cămine ţii m uncit.
te. M erită să fie scoase în e­ Petrilo, Deva, Ceriej, Ghefor. ticipat, de asemenea, repre­ gia. priceperea şl hotârirea cu manifestări au consemnat va­ / Í culturale fn şalele Ocotfşu
videntă rezultatele deosebite Tebeo. Muneel cu participarea zentanţi ai organelor locale de care muncitorii, tehnicienii şl lenţele sărbătorii. Relatările lor £ M ic şl Bucium. Valoarea PENTRU RECUPERAREA .
o h tin u le de colectivele Com­ Idonluiusi« in pog. a X-of Inginerii din ramura minieră sînt publicate tn pagina a M-a. lu c ră rilo r executate plnă tn PIERDERILOR PROVOCATE \
b in a tu lu i siderurgic H unedoa­ a mii de salarioţi al exploa- partid şl de stot, conducători i prezent depăşeşte suma de DE IN U N D A Ţ II
ra. e xp lo a tă rilo r carbonifere \S 350 000 lei. întrep rind erea „C eram * din
1 Salu M are a Incepuf s i pro­
ducă Ia întreaga capacitate
o dală cu punerea tn func­
ţiune. U 10 august, a celui
de-al treilea cuptor de ar­
dere, la care a şl fost ela­
borată prima şarjă de 25 000 4
cărăm izi. Cu (oale greutăţile
isooo lonc Mina Bârbâteni pe tra­ „Avicola“ Mintia a provocate de Inundaţii, co­
le c tiv u l de
muncă de aici
mai
a reuşit să recupereze
otel peste iectoria activităţii pro­ îndeplinit planul pe m ult dc Jumătate din p ier­
deri.
In dorinţa de a da cî| mal
plan ductive intense 8 luni m ulle m aterii prim e şantie­
Întreprinderea
relor,
„C e- )
ram " a realizai ptnă acum i
Cea mal linărâ exploatare m inieră a V ă ii De (a I.A.S. „A v ic o la " M in tia am prlm tt
Bălalia penlru sporirea, Jiu lu i — Bărbâtenl — se plasează energic o veste îm bucurătoare, pe care o consem­ peste plan 5,5 m ilioane că- {
d iv e is iilra re a şi îm bunătăţi­ pr traie cto ria unei a ctlvltă || p ro d ii'llv e In­ năm cu plăcere. L u crătorii din cele trei răm lzl crude $| 2 600 000 că- »
rea ta lila U v ă a producţiei tense. Deşi prim ele tone dc cărbune au ferme ale în tre p rin d e rii au în d e p lin it Cu 21 răm lzl arse. A lte 2 000 000 de \
cărăm izi v o r II dale plnă 4
de m elal la Hunedoara a- ¡ost scoase la ziuă doar în urm ă cu 4 luni, de zile mal devrem e prevederile plan ulu i Ia 23 August.
linge in aceste zile, pre­ (¡nărui e o le d iv de aici obţine succese de la producţia de ouă. Plnă la Începutul aces­
m ergătoare celei d e a 20-a scamă In realizarea celor 50 000 de tone tei lu ni s-a realizat o producţie globală A lă tu ri de această unitate, Ş
aniversări a e lib e ră rii p*- cărbune planificate pentru 1070 — anul de cu peste 2 300 000 lei mal mare lată de cea întreprinderea .1 Seplera- (
Solidaritatea*, s
Irieî, cote de maximă Inten­ debut al «jceslei noi mine, creaţie a cincina­ planificată, Iar ta producţia marfă prevede­ b rie ", Uzina „ U n io '# în tre ­
sitate. A n im a to rii acestei lu lu i actual. rile au fost depăşite cu 12 la sulă. prinderea
bătălii sînt o te la ril, cej că­ Brigăzile de m ineri, m uncind intens pen­ Cele apToape 1 800 000 bucăţi ouă şl peste C om binatul „ | M a i" şl altele \
rora le revine în accsl an tru sporirea producţiei, au reuşit să extragă 5 lone de carne do pasăre obţinute în plus nu reuşit s i recupereze p in i 4
sarcina să elaboreze peste 3 din adincurl, în perioada «are a trecut de echivalează cu mai m ult de 85 la sută din acum peste 45 m ilioane le i *
din pierderile provocate de \
m i’ioanc tone de oţel. la deschiderea acestei u n ită ţi m iniere, a- angajam entul anual asumai de co le ctivu l de in un daţii. {
B eneficiind de ap ortul noii prospe 16 000 lone cărbune. Paralel cu In ­ lu cră to ri de la această întreprindere. P rin­
fab rici de oxigen pentru tensificarea exp lo atării, se depun e fo rtu ri tre fa cto rii care au co n trib u it la succesul N O I APARATE
intensificarea proceselor de susţinute penlru executarea unul volum cît a m in tii la loc de frunte se situează a p li­ DE CERCETARE
elaborare, co le ctivu l oţelă- mai mare de lu cră ri de deschidere şl pre­ carea unor teh nolog ii înaintate de hrănlre A C O M PO R TĂR II
riei M a rtin nr. 2 depune e­ gă tiri, tn vederea dării In exploalare. In şl în g rijire a păsărilor, stabilirea unor ratlt
fo rtu ri susţinute pe nlru a cel mai scurt tim p, a prim elor abataje, care economice şl echilibrate, utilizarea ju­ Fabrica de slîlpî hidraulici Vulcan. M uncitorul specialist in reglarea maşinilor autom a­ O R G A N IS M U LU I U M A N
LA EFORT
asigura cuptoarelor o func­ vor II dotate şl exploatate prin melode dicioasă a sp a tiilo r de producţie, întărire a te, Hinari Wapke, împreună eu strungarul luliu Duştinţă efectuează reglarea unul strung auto­
ţionare norm ală, Inlenslvă. moderne. mat. Foto : V. ONO IU Specialiştii In s titu tu lu i de 1
Asemenea preocupări dove­ disciplinei în muncă şl altele. cercetări pentru protecfla J
m uncii dlu C a p ita li au rea- 1
desc şl to p ito rii de la ote-
lă rla M artin nr. 1. Ca urm a­ Uzat noi tip u ri de aparate \
re. In cele două o ţe lă rll destinate stu d ie rii com por- /
tim pul efectiv de lu cru al tă rii organism ului uman la
efort, In tre care se a lll un
cuptoarelor a sporit fată de
planificat cu 0.33 şl respec­ In enmúrele Geoagiu şi Turdaş jţjţm ii| rfg electrodlnam om etru cu în ­
tiv 2.6 la sută. Pe această melc la strîngerea re g istra to r grafic. R ezulta­
bază o te laril hunedoreni au tele obţinute cu a ju to ru l ln l
reuşit să acumuleze de la pot fl uşor Interpretate de
începutul anului şl pînă specialiştii care lucrează tn
acum o depăşire a planului recoltei defineşte şi activitatea consiliilor populare ergonom ie, psihologie, fizio ­
de aproape 15 000 tone de logie, m edicină şl sport.
oţel, echivalentul a peste Un alt aparat realizat la a­
70 la sută din angajam entul cest In stitu t poate de term i­
na reactivitatea m otorie a l
anual.
Comitete]© executive ale p rim a rii com unelor. mis. nefilnd prăşite. n u n d a liilo r, trebuie făcut to­ so procedează si la C.A.P. Ge­ organism ului la stim ul! op­
c o n s iliilo r populare comunale M e m b rii com itetelor execu­ întreaga a ctivita te In coope­ tul pentru a se strlnqe fie­ oagiu. A ic i mai sînt de reco l­ tic i şl acustici. El o fe ri po-
au ob lig aţia — aşa cum se a­ tive şi deputaţii nu au fost ra tive le agricole din Turdaş, care bob de recoltă. tat cu com binele şl cu coase­ slb tllla le a cunoaşterii unor ţ
rata In Legea org an izării pro ­ m ob ilizaţi Şi antrenaţi să des­ Pricaz, Spin!. Geoagiu şl A u re l C o nsiliile populare com una­ le 60 ha şi de treierat staţio­ caracteristici ale In d iv iz ilo r, 4
Am ’
du cţiei şi a m uncii in a g ricu l­ făşoare o muncă concretă sl V la icu se desfăşoară în sal­ le au datoria, penlru a în ­ nar g riu l de pe mai bine de Intre care capacitatea de
tu ri. penlru că munca este slab
In pag, a li-a tură — să asigure executarea permanentă, să răspundă nemi j- orqanizată, iar s p rijin u l consi­ cheia recoltarea g riu lu i, pen­ 40 ha. La C. A. P. A u re l m u n ci, tem peram entul, re-
V laicu mai sînt de recoltat 11
tru ca tot ce s-a cosit să lie
lo cit, la locul lor de muncă,
flexele ele.
la tim p si 1n bune co n d itiu n i
a tu tu ro r lu c ră rilo r agricole. de îndeplinirea anum itor sar­ liilo r populare este In tim plă- qrabnic treierat, pentru a e li­ ha cu g îlu . Singura care a ter­
Cum îşi îndeplinesc aceste o- cin i în cooperativele agricole. tor. A ctivita te a în clm p nu bera teren urile de paie şi a m inat re co lta tu l g riu lu i, este A P A M IN E R A LA
La
^Efectul cunoaş­ b liq a tii co n siliile populare co­ N eavind sarcini concrete şi începe dis-de-dim ineată, cî pe efectua arăturile, să dea un a­ cooperativa din Clqmău. s-au LA BICSAD
ju to r concret -şi eficace con­
la
iar participarea
la 9-10,
permanente, nefiînd co n tro la ţi
toate cooperativele nu
m unale Geoagiu şi Turdaş?
Trebuie să spunem din ca­ In activitatea lor, aceştia des­ muncă a cooperatorilor este s iliilo r de conducere ale C.A.P. realizat sarcinile p rivin d Insă- In urma lu c ră rilo r de fo­
pul lo cu lu i că aportul consi­ făşoară o muncă in tim p lă lo a - nesatisfăcătoare. Situaţia se în m obilizarea cooperatorilor m înţarea c u ltu rilo r duble. Pa­ raj efectuate In comuna
terii temeinice a liilo r populare respective la re, fără un ob ie ctiv precis, cunoaşte. Cind s in i Întreb aţi la muncă. în desfăşurarea În ­ iele nu s-au strîns s* transpor­ Blrsad din ju d e ţu l Satu
strîngerea la tim p şi fără p ier­ sau se rezumă să facă act de de ce tolerează această situa­ tregii lor a c tiv ită ţi. Aceasta nu tat de pe zeci de hectare, iar M are a fosl pusă In evidentă
deri a recoltei, eliberarea te­ prezentă la şedinţe şi sesiuni. ţie, dc ce nu iau măsuri, fac­ sc poate face fără a stabili a ră tu ri de vară s-au făcut pc o sursă de apă m inerală car-
problemelor co­ re n u rilo r de paie, executarea Sînt unii deputaţi care, tn loc to rii de răspundere de la co­ sarcini şi răspunderi concrete suprafeţe foarte m ici. boqazoasă, cu un co n tin u i
a ră tu rilo r şi a celorlalte lu ­ să fie exem plu penlru ce ila lţi mune spun : o să intervenim m em hrilor com itetelor execu­ de b ioxid de carbon de 2,5
crări agricole de sezon, nu es­ ţărani cooperatori, nu p a rtic i­ şi o să luăm măsuri. Dar cînd tive. de putaţilor, fără a-i con­ C o nsiliile populare com unale grame la litru . Totodată, s-a
munei te )a înălţim ea sarcinilor şi a pă la muncă în C .A P . Depu­ au de qînd să Iacă acest lu ­ trola şi traqc la răspundere. Geoagiu şl Turdaş trebuie ca, sta b ilii că debitul sursei esle
Hunedoaro - oraşul sîde- în conform itate cu o b lig aţiile,
răspunderilor ce le revin. La tatele Ana M ăniut şi Ana Să- cru ? T oţi s-au obişnuit să tă ­ Z ile le trec. iar munca pe o- de peste 2 litr i pe secundă.
rurgiştilor - se îmbogăţeşte sarcinile şi răspunderile din
Geoagiu — preşedinte A u re l bău, din Pricaz. ca să dăm doar răgăneze lu c ru rile de pe o zi qoarele coopL*raţivelor din a­ Apa m inerală de la Blcsad,
an de an cu noi edificii so- leqile sta lu lu i, să acţioneze cu
Zaharie — Si la Turdaş — pre­ aceste două exemple, nu vin pe alia. să caute să-şi m oti­ coste comune se desfăşoară în valoroasă din punct de ve­ i
ciol-culturale şi blocuri de lo ­ ferm itate pentru încheierea de
EBAIbum de va­ cuinţe. Ţoale aceste edificii şedinte C onstantin F lorescu,— la muncă. Această situaţie e x­ veze in activita te a cu fel dc lei ritm de melc. La C.A.P. Pricaz urgenţă a re co ltă rii q riu lu î, a dere terapeutic, urm ează să
mai sînt de' recoltat 7 ha
şi
cu care se îmbogăţeşte peisa­ com itetele executive ale consi­ plică in hună măsură de ce în de ju stifică ri. Nr uilă insă că. trc ic n ş u lu i, eliberarea terenu­ fie îm buteliată şl v a lo rific a ­
liilo r populare nu acţionează cooperativele agricole din co­ în tim p ce se ra u lîi ju stifică ri. de treierat g riu l de pe 51 ha. tă de întreprinderea In ­
cantă jul urbanistic al acestui oraş. tn mod orqanizal. nu desfă­ munele Geoagiu si Turdaş. re- S trliiiă pe cîmp. se d m ira c n /.i D»* asem m iej. sin? di* transpor­ rilo r de paie Şi executarea a- dustrială „O şana“ din N e-
re.< olta răm ine mult tim p nc-
sini rodul muncii pline
de
tat paiele (le pe i i ha. Coope­
ră lu n lo r pe toate suprafeţele.
co lia lu ! g riu lu i
nu s-a
încă
şoară o muncă colectivă, Sin-
abnegaţie a constructorilor de q u rii care se ocupă. cln<i pîv* term in al, de cc pe unele su- $1 se înregistrează pagube. Or. ra to rii participă în număr mic Num ai cind intreaqa recoltă greştf-Oas 1
la I.C.S.H, şi cum pot, de înd eplinirea proi>ţ» ţvteclă şi porum b la în aceste cooperative, care au la muncă. M a jo rita te a lu c ră ri­ va li slrînso In hambar, putem (Agerpres)
sa rcinilor din a g ricu ltură t in i Pricaz) c u ltu rii# com pro­ avut de su fe rii de pe urm a (* lo r se iac cu angajaţi. La fel spune că ne-am făcut datoria.