Page 34 - Drumul_socialismului_1970_08

DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. <850 ® MARTI 11 AUGUST 1970

EFECTUL CUNOAŞTERII

SĂRBĂTORIREA ZILEI

TEMEINICE A PROBLEMELOR

COMUNEI Simbol de împlinire

C om itetul comuna! de partid to rii din Berlu recoltaseră doar cum trebuie a l muncim... M tn e rll au slîut dintotdeauna tu ri din belşuq. La LupenI, de
Berlu, far fi a scăpa din vede­ 117 hectare fînatur! din cele PenLru urqentarea reco ltatu­ să-sf respecte profesia. Şi-o pildă, T A P .L .-u I a adus nu
re celelalte problem e leqate de 229, ce! din Sibîsel 70 hectare lu i ln tre q l! suprafeţe cu fin, exercita cu toată convinqe- mal puţin de 10 000 de sticle
bunul mers al v ie ţii comunei, din 192, Iar cei din Câstău 135 s-au repartizat cooperatorilor rea, din toată fiin ţa . Pun in de bere. Din uriaşa masă de
îşi concentrează în această pe­ dîn 301 hectare. Transportarea cote-părţi, formă c a rt Intere­ fiecare tonă de cărbune sau oameni distinqem eîteva ch i­
rioada alentia asupra sarcinii si depozitarea se desfăşurau si sează sl m obilizează oamenii. de minereu ceva din abnoqa- puri olnoscv.te pentru fru ­
sale centrale $1 anume condu­ mal anevoios C A P . Reriu de La fel. s-a hotărît punerea In tia. dîrzenia şi forţo lor um a­ moasele lo r rezultate. F raţii
cerea a c tiv ită ţii economice. A - exem plu, nu transportase decît funcţiune sl utilizarea tu turo r nă. M in orul Isi m ărturiseşte N icolae şî Gheorqhe Prata,
siqurarca fu ra je lo r necesare producţia de trifo i de pe 20 atelajelor pro p rii, m obilizarea respectul penlru propria-i Ton M ocanii si Gheorqhe Bă-
înlre qu lu! efectiv de animate de hectare din cele 97 cosite, şi orqanizarea forţei de m un­ muncă' si atunci clnd nu se dău, Vasile $ulea sl V asile
constituie un aspect Im portant iar Ia fin numai producţia de că necesare pentru a se asi- află în abataj. Această cate- Goroa. Iţi creează reale em oţii
al acestei a ctivită ţi. De aceea, pe 3 hectare (din 117 cosite) qura transportul in tre q ii ca n ti­ qorie do m uncilor! allală )a eind vezi că la sărbătoarea
organizaţiile de partid si co n ­ a fost transportată si depozi­ tăţi de furaje- In acelaşi scop, capătul procesului de enetqică m in o rilo r vin şl cel care nd
s iliile de conducere ele C A .P. tată. restul răm înlnd pe cîmp, conducerile C.A.P. au desem­ in dustrializare a tă rii $i-a săr­ mal au marcă pentru lampă
au fost îndrum ate să se in q ri- supusă deprecierilor. La Sibi- nat pe cei mai com petenţi co­ bă torit dum inică propria zl. ca cei care şl-au înscris ultim ele
iească de preqătirea bazei fu ­ operatori la cln tă rire a fu ra je ­ o expresie a înaltei cin stiri pe date în cartea de muncă, oa­
rajere. M em brii com ite tu lu i lor si. zilnic, cîte un tovarăş care în lre q u l nostru popor o m enii care au lăsat In abataje
comunal, de asemenea, au u r­ din co n siliile de conducere (pe
m ărit si au Îndrum at munca In bază de qrafic) urmăresc $î scorrlă m uncii m in erilor. Do zeci de an! de muncă eroică
— pensionarii. Este o mare
această direcţie. V î a ( a îndrum ă această lucrare. Pen­ la Cimpa la Uricani, pe toată
Totuşi, clnd a ven it tim pul tru aslqurarea unei can titâti întinderea V ăii Jiu lu i. s-a plăcere să petreci tn preajm a
ho t3rîtor pentru slrlnqerea şi suficiente de fura|e s-a reco­ făcut pu ternic sim tîlâ atm o­ lut A ron Crlstea $1 o rta cilo r săf
depozitarea fu ra je lo r, orqanul ele paHicl mandat să (te recoltata sl m a­ sfera caldă, sărbătorească de qeneraţle. Slm tl tn el un fel
do partid a considerat necesar sa verde, crescută din abun­ optim istă bucuria îm p lin irilo r de bucurie calmă, de încrede­
să in te rvin ă direct, să stabi­ dentă pe m irişti, datorită p lo i­ ţări! sf a fiecărei fam ilii. re. de care te m olipseşti vrînd-
lească, cu specialiştii, măsu­ lor si să se asiqure cît mal in Valea J iu lu i sărbătorirea nevrînd. Paharnl de bere este
rile ce se Impun pentru a li sel sllu a lia era si mal qrovă = m ulte frunzare pentru oi. Pe­ 7 ile l m in erului are loc an de înso ţit întotdeauna de o vorbă
luate. De aceea, prezenţa la o nici nu se începuse această riodic, b iro u rile o rq a n lze ţiilo r an prin repetarea cltorva ele­ de duh — atît de frumoasă
recentă şedinţă de birou a în- lucrare. de partid si con siliile de con­ mente. devenite tradiţion ale . frîn tu ră de v ia tă !
q ine rllo r, a pre şed inţilor C A.P. Puşi în fata faptelor, pre­ ducere urmează să analizeze De flecare dată ne tn tîln lm cu M ulţim ea se adunase p rin
Si a ilo r tovarăşi cunoscători ai şedinţii si in g in e rii din coope­ stadiul re co ltă rii si depozitării m inerii In afara lo ca lită ţilo r, prea|ma unei scene im p roviza­ Minerit din brigada Iul Dumitru Fulga, care lucrează Intr-un abataj frontal din zona a
problem ei a fost binevenită. rative le aqricole au tre b u it să furajelor. în m ijlo cu l naturii, ţn so titl de te sl faptul era e x p lic a b il: 11-a a E. M. Aninoasa, au dat peste prevederile sarcinilor de plan 777 tone de cărbune. Aceasta
M a te ria lu l prezentat de loan se qîndească, asa cum au fost Şi, Iată, prim ele rezultate : soli! $! copil, clntec, ţoc sl aîcl „z ic e ' taraful Iu l G avrllă brigadă se numără, prin rezultatele care le obţine în producţie, printre brigăzile evidenţiate
Slovenschî, secretarul com ite­ in v ita ţi, 'Ia m ăsurile care In voie bună, estrade, form aţii ar­ V îjdea, cîntă .fa in * M ari« in întrecerea socialistă de la exploatarea respectivă.
trei cooperative (Berlu, Orăş-
tulu i com unal de partid, a fost urm ătoarele zile să ducă la tioara de Jos. Căstău) au re- tistice, petrecere plăcntâ pînă Boqdan. Fotografia de fato prezintă un grup de mineri din această brigadă.
scurt, dar bine docum entat. Se schimbarea în bine a situaţiei. seara tîrzlu . De flecare dată La Vale« M ertşoaret — In Fota : V. ONOIU
parlizat suprafeţele cu fin pe
vedea clar că m em brii b iro u ­ M o tiv ă rile nu-sl aveau nici cooperatori. Doar la Siblşel tnsă al senzaţia unei reve la ţii, V ulcan, la Tulîpan — In Lt-
lu i cunoşteau situaţia concre­ rostul, nici locul. S-au prezen­ mal rămăseseră nerepartizate a elem entului nou care pune vezenl, la Lunca F lo rii, peisa­
tă, că solicitaseră părerile mai tat asemenea fapte concrete într-un chip fe lu rit bucuria sl ju l şl oam enii stnt d ife riţi, nu­
— acum eîteva zile — 40 hec­
m ulto r cooperatori. L u cru rile în c lt m ulţi dintre cel prezenţi tare. La Căstău, O răştloara de exuberanţa. mai voia bună a fost aceeaşi. toarea m in e rilo r, era gat« de
bune erau evidenţiate, Iar nea­ Si-au plecat jenaţi p riv irile ... Jos $1 Siblşel înlreaga ca n ti­ N oroc bun f — acest salut A u în tre tln u i-o peste tot a rtiş­ stm bătă sH-3l primească oaspe­
ju n s u rile critica te piuă la fac­ — Cum să ne sim ţim bine — tate de trifo lle n e a fost trans­ sp e d flc — a fost ro stit şt de*- tii am atori, care au evoluat ţii. Peste tot am enalărl, scena
to ru l răspunzător. S-a apreciat, ne-a declarat u lte rio r Ion Co- portată sl depozitată. Coope­ m lnlcă. parcă altfel decît In fără odihnă pe estradele de la vopsita proaspăt, flo ri sl lo ­ 10000 de oameni
de exem plu, faptul că cele pa­ sor, preşedintele C.A.P. Reriu ra to rii din Reriu au pus In altl ani. El are o încărcătură lo o irlle de aqrement. zinci. A lă tu ri, com erţul — oas­
tru cooperative aqrlcole au — cln d cooperativa noastră e­ funcţiune atelalele pro prii. In mal mare de fapte cărora m i­ Seara tîrzlu , sărbătoarea s-a pete n e lip sit la asemenea oca­
qăslt calea cea mal bună de ra dată ca exem plu neqativ ? prim ele 2 zile după şedinţa a- n e rii le-au dat viată. L-am retras în casele oam enilor, tn zii — s-a prezentat pregătit
recoltare a trlfo lle n e lo r. In - M al ales că în plină şedinţă m intltă, au transportat recolta a u rit îa Urîcanl pe o pajişte restaurante şî grădini de din abundentă cu toate cele
treaqa suprafaţă (circa 150 ne-a fost am intită şl... „scu­ de pe mol bine de 20 de hec­ din Lunca Jiu lu i, J-am auzit vară. trebuitoare la petreceri » bere,
hectare) s-a re co lta t pe bază za" noastră cum că nu putem tare. S-au delim ita t suprafeţe­ la LupenI pe un frumos 1oc De ziua lor, m in e rii şi-an pus vin u ri, c îrn ă d o rl sl m ititel, !a Strei
de norm e »1 In bani, fără să folosi ate lalele p ro p rii pe m o­ le de m lrlst! care nu vo r fl din vecinătatea p u ţu lu i Sud, în piept, aşa cnm îe este d u lc iu ri $1 răcoritoare Fanfa­
se atrib uie cotâ-parte care ar tiv efl nu avem caii p o tco vit!..• păsunste pentru a se putea re ­ la V ulcan — către Valea M e- obiceiul, o floare. Poate că ra I.C.S.H. a m enţinut atm o­
fi dus la dim inuarea ca n tită ­ Să rlz l clnd a lţii rîd de tine colta masa verde. Toate aces­ rlsoarel. la Llvezenl, Petro­ această floare spune mal m alt sfera de petrecere, cu clntec
ţii de fu ra je pentru efectivele Să «punem că am avut greu­ tea fără a se neqli]a alte lu ­ şani la cabana Lunca F lori! — decît orice despre bucnrîa m i­ sl veselie, Iar brtqăzlle a rtis­
proprietate obştească. M odul tăţi. că am fost ocupaţi cu al­ pretutindeni. L-am auzit ro s tit n e rilo r de a m u n d co rîvna. tice ale E. M, T e llu c s! uzinei In puţine ocazii are S treiul Term ocentrala M in tia nu au
în care se făcea însă reco lta­ to lu c ră ri? Si a lţii au avui si crări de sezon — dezm lrlstit. de lu c ră to rii m inelor mal tin e ­ ce le este a fît de caracteristică, de preparare au prezentat pro- a tltia oaspeţi ca dum inica avut clipe de răgaz. Toată ziua
tu l fin e tu rilo r şl transportai atlt totuşi au făcut mal m ult ca munca In q ră d ln lle de legume. re, de cel care deschid noi qrame distractive. trecuta, Peste 10 000 de oameni au cînlat. au dansat. M in orii,
al trlfo lle n e lo r, c it f i al fin e ­ noi. Si apoi. nu pentru aceasta Rezultatele demonstrează că. c lm p trl m iniere, de to tl cel pentru în flo rire a m u ltila te ra ­ La Ghelar, m înerfl s-au în tîl- ol m uncii au tin u t să participe sosit! cu fam iliile, au avut
tu rilo r de pe p a jiş tile naturale, fuseserăm chem aţi. Era o şedin­ atunci clnd un corniţei de par­ care îsl consacră e fo rtu rile lă a patrfet noastre socialiste, nîl In parcul tin e re tu lu i din lo ­ la sărbătorirea acelora ce scot p rlle |u l să constate tncă o dată
a fost considerat de către co­ ţă de lucru, în care trebuia să pentru sporirea producţiei de bucuria tră iri! îm p lin irilo r calitate, a lţii au p o rnit In g ru ­ bo nă tiile din ad incurile pă* în plus cît de pre ţu ită este
m unişti ca nesetlsfăcător. A ­ stabilim măsuri precise. De a lt­ tid cunoaşte tem einic p ro ble­ cărbune. M in e rilo r ’le-au fost m ultilaterale. pu ri la Iarbă verde. în poieni m întulu l. munca lor. Au sim tît acest
cesta a fost m obilul care a fel, m em brii b iro u lu i com itetu­ m ele 1$l poale e xe rd ta şl În ­ pregătite, pentru cinstirea sau la m otelul Clnciş. Cel din In preajm a cam pinqulul au lu cru atunci cînd au văzul că.
determ inat dezbaterea p ro b le ­ lu i de pa rtid ne suqeraseră $i deplini a i succes ro lu l condu** ran nd l lo r, m tncărnr! ş! bău­ ION CIOCLEI satele învecinate — Ruda, A ­ alătur! de ol. sînt prezenţi
mei în şedinţa b iro u lu i com i­ înainte de şedinţă unele Idei. lu n etc. — au ven it la petre­ fost amena|ate scene sl tonete,
că tor în raza ea de a ctivita te . pline ptnă la refuz cu fel de constructori ai Term ocentralei
tetului comunal de partid. M a te ria lu l prezentat le-a în tă ­ cere cu fa m iliile . Plnă seara fel de produse alim entare, din de la M intia, fu rn a liştj de la
Cinstire faptelor tat, s-a petrecut în tr-o atm o­ bere, preparatele de carne, ra, membri cooperatori din îm ­
La data respectivă, coopera­ rit. Am trecut deci să stabilim R. BUDIN j tîrzlu fanfara m in e rilo r a etn- care n-au lip sit sticlele cu Cfllan, olela ri do %lrv Hurmdn/i-
sferă de veselie şl voie bună.
ŞÎ
P rin tre m ineri se aflau sl oas­ m ititel, clrn ăcîorl $1 alte pro ­ p re ju rim ile Devei, precum din
a lţi
oameni al m uncii
peţi dintre sld eru rq istll hune- duse culinare preqătlte cu jude|.
dorenl. v e n iţi să-$l fe licite m ultă g rijă de lu c ră to rii Trus­ A fost o zl de odihna activă,
alim entaţie publică
tulu i de
Apartamente din panouri Seri culturale la sate măreţe „c o la b o ra to rii" în fabricarea Deva. o z| In care s-ar. sîm tit bine
malul
totl
prezenţi pe
cei
m etalului, să petreacă îm preu­
nă în zl de sărbătoare. Rrîqăzlle artistice de la c lu ­ S treîului pentru a sărbători
bul sindicatelor. Reqlonala căi- Ziua m inerului.
De curtnd. Ia Lurleşil a avui loc o seară Poienile, pa rcurile şl sălile cinstea Z ile i m inerului, m ulte
prefabricate culturală. In cadrul căreia membri al de spectacole din zona Bradu­ tone de m inereu reallz-ate su­ GH. î. NEGREA _\qţ forate, exploatarea m inieră. N. PANAITESCU
cenaclului de pe linqă Casa de cultură din
lu i au cunoscut din nou frea­ plim entar. El se numesc N ico-
O răştle — Ion V. Todea, loan Popa Slânt- m ătul zile lo r de sărbătoare, lae Ciocan, al cărui randam ent
C onstructorii de locuinţe din Petroşani, lestl sl Romulus Benea — au c itit din crea­ îm brăcaţi în straie de sărbă­ în zilele de 6 şi 7 auqust a 6*
ca şl cel de pe alte şantiere ale |udeţulul. toare. cei peste 2 500 de m i­ tins 254 la sulă fată de norma Sărbătorirea Zilei mine­ bal dintre Jiul. Petroşani şl
reiau o expeilenţâ j ridicarea stru c tu rii de ţia proprie. In continuare. M ia Ardelean, neri din cadrul I. M . Darza. stabilită, Avram Josan cu 250 rului a fost marcată şi de Stahl Riesa (R.D.G.). Echi­ (Caramalis), Sandu (Nădă-
rezistenţă a blocu lui din panouri mari pre­ secretara Com isiei judeţene pentru răspîn- îm preună cu fa m iliile lor. au la sută. Petru G riqo riu cu 200 organizarea diferitelor mani­ pa germană a întors cu a­ şan), C oform oni (R Pava),
Peronescu, I.
Constantin.
fabricate, din beton uşor şl qreu. dîrea cunoştinţelor culturaî-stM nţiÎlce, a Trăit dum inică intense m om en­ Ia sulă. M ihal Dura cu IflO la festări sportive cu caracter ceastă ocazie vizita Jiului. Libardi, Naidin (Achim).
La prim ul bloc construit din panouri la prezentat un m ontaj audio vizual despre te de destindere $i voie bună. sută. Ion M unleanu cu MO la de masă. Ca tn întregul ia r formaţia din Petroşani fl) In deschidere. Jiul fl-
In pa rcurile şi sălile de spec­ sulă si alţii. judeţ, in Valea Jiului a­ şi-a luat revanşa, tn-
Petroşani, da a ltfe l prim ul şl din Valea realizări ale statului nostru tn anii socia­ tacole din Brad şi Gurabarza. Cintecele şl dansurile speci­ cestea au cunoscut o largă vinglnd-o cu scorul de 1-0. neret-rezerve fiu rnre au
J iu lu i (blocul D 1-2) s-an realizat vlleze lism ului. în frum osul cadru natural al fice acestor ţin u tu ri au fost participare, desfăşurindu-se Golul a fost marcat tn mi- jucat ceilalţi fotbalişti
de 1,5 apartamente m ontate pe *1. * Lu nco iului. de ziua lor, au prezente peste lot. La G ura­ la diferite discipline sporti­ i.achiziţionaţi' — Ţurcanu,
etc) a fost în­
Bodrnjan
Recent, Ia Cosfeştl. In cadru! unei seri toastat pentru succesele o b ţi­ barza. m in e rilo r le-« fost pre­ ve.
$1 la Urtcanţ con stru ctorii din Valea Jln- vinsă de Minerul LupenI
folclorice, profesorii Ion M unleanu (IJceul nute In lupta cu adincurile. zentai un frumos proqram ar­ $ Intre B şi fl august. în
lu l realizează succese. El şl-au reanallzat cu 1-0, prin punctul înscris
pedaqoqlc din Deva), loan Şeii sl A ureltan pentru zilele fe ricite pe care­ tistic la care si’ âu dat con­ municipiul Petroşani s-a
p o sib ilită ţile şl an ajuns la concluzia că SIrbu — de la Casa fudeţeană a creaţiei le trăiesc. cursul solişti vocali, brlqada desfăşurat Cupa „ Minerul" de Mitu.
fD Dimineaţa, pe stadio­
pot construi peste plan ptnă la sffrşliu l populare, au vo rb it despre arta populară, A ici am în t îl nit pe „sem na­ artistică $i taraful clu bu lui. Iar la fotbal, volei şi popice. nul Jiul a avut loc un con­
anului 40 de apaHamente. producţiile şl creaţiile folclorice. Prezen- ta rii" tonelor date peste plan. la Brad fo rm a ţiile artistice ale Competiţia, care a reunit curs de tir cu arcul, la ca­
casei de cultură din lo ca lita ­
pe ceî care «u Înscris In gra­
tărlte au fost tnsoţlte de pro ie cţii. amatori din majo*itatea a- re au participat echipele
ficu l în trece rii organizate în te.
snciafiilor sportive, s-a în­ P.T.T.R. şi Voinţa Tg. Mu­
cheiat cu victoria AS. Jiul sportive reş, A.S./1. Clui şi Paifngul
Petrila, cu un punctaj ge­ Petroşani De remarcat că
„Abatajele“ bucuriei neral de 15 puncte, s-au sportivul Vasile Tămas
Pc
locurile
următoare
clasat Minerul Vulcan (Parlngul). care a cucerit
Cu o săptămînă In urmă,
(14 p ) şi Minerul Aninoasa nutul 33, de Libardi, la la Cluj. trofeul „Cupa prie­
Dum inică, m in erii din m un­ tovarăşi de muncă din echi­ (10 p.). La fotbal, locul tntfi capătul unei combinaţii teniei". a avut o comporta­
ţii Poiana Ruscăi. n-au îm bră­ pele artistice de am atori. In a fost o b ţin u t de Prepara­ spectaculoase : Peronescu re foarte slabă, fapt care a
cat salopeta de culoare cără­ fata m iilo r de spectatori, au torul Petrila, la popice, de — I, Constantin — Libardi. dus la clasarea cehi vei sale
mizie. cea pe care o poartă cu dat viată q în d u rilo r sl senti­ Jiul Petrila, iar la volei, Noul antrenor al Jiului, pe ultimul loc. Primele
m îndrie la sul. S-au qătit de m entelor de bucurie sărbăto­ de Parlngul Lonea. ion Rălănescu, a folosit ur­ locuri au fost ocupate de
sărbătoare şi de petrecere. Pe rească, au delectat, do-a lu n ­ £ Duminică, cu acelaşi mătoarea formaţie : Stan P.T.T.R., Voinţa şi /1.S./1.
scenele si estradele cunoscute, gul În tre g ii zile, ochiul si m in­ prilej, a fost organizat şl (Florea) — Georgescu,
sau pe cele amenajate anumo tea m inerilor. meciul Internaţional de fot- Georgevici, Stoker, Popescu D. GHEONEA
de ziua lor, au urcat form aţii Parcul din centrul T eliucu -
artistice, orchestre şl fanfare, lui, pregătit anume de sărbâ-
5
Electrificarea sa­ BENEFICII SUPLIMENTARE
telor Homorod ! Instalaţii aduse din Im port ducţiei fac pe o serie de con­ salariat tehnlco-adm inîstratlv
9tau nefolosite In cariere, deşi ducători de u n ită ţi să albă re­ tu rl în volum ridicat. Aseme­
unitatea duce o lipsă acută de demonstrează clar că In u n ită­ nea situ a ţii se constată mai cu
şi Văleni | blocuri de calitate, de m ărim i ţin e ri fată de extinderea m un­ ţile econom ice acest raport es­ scamă la consum urile norm ate
cii In acord. Această stare de
Sl form ă corespunzătoare. te mare $1 va trebui să se ac­ de cocs m elalurqic, electrozi
lu c ru ri este Ilustrată şl de fap­ ţioneze cu ferm itate pentru re ­ pentru ote lul electric, fontă
Una din problem ele cele mal
Lucrările de electrifica re ; discutate sl analizate îa ca­ tu l că pe ansam blul ju de ţu lui ducerea Iul. pentru piese turnate, cărbuni
a satelor Hom orod şl V ăleni,j dru l în tre p rin d e rilo r este cea numai 39,7 la sută din num ă­ Concom itent cu valorifica rea pentru cocs si semîcocs.
comuna Geoaqlu, se apropie ru l m u n cito rilo r lucrează în p o s ib ilită ţilo r de reducere a lem nul de mină si Ia enerqie
de sflrslt. C o ntrib uţia In referito are la folosirea forţei acord, cele mai mici procente consum ului de muncă vie, nu electrică. Pierderile din rebu­
de muncă. Practica a dem on­
bani a cetăţenilor este de înreg istrîndu-se In u n ită ţile trebuie să trecem cu vederea tu ri înreqîstrale pe sem estrul T
351 700 tel la H om orod şl de strat că p rin cip a lu l m ijlo c prin m iniere, unde sa la riile au pon­ rezervele existente tn fiecare se ridică la 45 m ilioane lei. iar
129 900 lei la V ăleni. Locui­ care se poate asigura o u tili­ derea principală în cadrul întrep rind ere pe lin ia reduce­ celela lle ch e ltu ie li ne pro ducli-
to rii acestor sale au tăiat zare raţională a forţei de m un­ c h e ltu ie lilo r de producţie. Tot rii ch e ltu ie lilo r m ateriale de ve — form ate îndeosebi din lo­
şi transportat prin muncă că $1. în acelaşi tim p. o legă­ în acest context, trebuie stu­ producţie Deşi prin m icşora­ caţii, dobtnzi pentru îm prum u­
p a triotică s tllp ll necesari tură directă sl echitabilă Intre diată cu mal m ultă atenţie, de rea consum urilor specifice s-au tu ri restante sl penalizări pen­
pentru construcţia reţelei e- salariu şl rezultatele obţinute, către conducerile în tre p rin d e ­ realizat în acest an însemnate tru nerespectarea clauzelor
le clrlce . an săpat gropile şl o constituie norm area ş tiin ţifi­ rilo r si org an izaţiile de par­ econom ii, trebuie să arătăm că contractuale — Însumează 10
l-a u a ju ta t pe electricieni la că a m uncit. Cu toate acestea, tid, reorganizarea $1 reducerea la unele m aterii prim e şi ma­ m ilioane leî. A lă tu ri de aceste
plan ta tu l s tilp llo r. In curtnd deficientele care există în u­ personalului tehnlco-adm inis- teriale se depăşesc norm ele de neajunsuri. In tîln lm im o biliza­
şl In aceste sate se va a- nele în tre p rin d e ri pe lin ia a- tra tiv la n ive lu l strict necesar. rea fo n durilor In stocuri de
prlnde becul electric. slg ură rîl elem entelor necesare Faptul că în Industria Judeţu­ consum $1 continuă să se în ­ produse fin ite fără desfacere
desfăşurări! norm ale a pro­ lui, ta 7.5 m un citori revine un registreze pierderi din rebu- asigurată, care pun în tre p rin ­
derile în situaţia de a nu-si
mal putea desfăşura norm al ac­
tivita te a economica. Asemenea
Făgăraş, descifrlndu-i taine­ situ a ţii nedorite se manifesto
„ Turexfag", O enigmă ? le. Profesorul Dan Cocor îndeosebi la întrep rind erile
Nicidecum. O denumire dată producătoare de m ateriale rie
de cutezătorii de la Şcoala consemna tntr-o ilustrată, con stru cţii de lâ Bîrcea şî Mi­
In
care pornea spre Deva
generală nr. 1 Petrila echipa­ ALBUM D i VACANTA mería. unde $i tn prezent corn*
ziua cfnd mTurexfag"-ul co­
jului care a pornit Intr-o e x ­ tlnuă să se fabrice produse tn
pediţie ce avea ca itinerar bora vesel spre Petrila : afara com enzilor. ,
„Acum cînd facem bilanţul,
turul Munţilor Făgăraş. Şi. fost o adevărată urgie, dar soare, am ajuns la Podragu, Acestea stnt doar citeva e­
cum expediţiile organizate expediţiei sfnt consemnate, am trecut cu bine prin toate treetnd pe la fereastra zm ei­ ne putem declara mulţumiţi xem ple p rivin d rezervele poten­
şi de timp, care în general
de revista „Cutezătorii" de­ cu siguranţă, clipele cele hornurile, cleanţurile, prin lo r, pe citeva porţiuni cu ţiale existente aproape în fiecare
vin. cu fiecare vacanţă, tot mai intense. ceaţă şi zăpadă. Dacă nu cablu şl pe la „trei paşi de ne-a lăsat să şi răsuflăm, $i întreprindere. Fructificarea lor
Din Deva. de la Consiliul
mai îndrăzneţe, nici cea de judeţean al Organizaţiei îngheţăm de tot pînă moarte", Azi noapte putea să de drum, care nu ne-a trebuie urqentată de către co­
„ucis" de tot, şi de copiii, ca­
la Petrila n-o rămas mai miercuri, atunci plecăm la ne ia vtntul cu cort cu tot m itetele de d ire cţie $1 organi­
prejos. De cum au început pionierilor, activiştii le ur­ Podragu. N-am m al văzut că noi dormeam duşi. Deşi re n-au „ridicat probleme'. zaţiile de partid, care au dato­
sd escaladeze Negoiul şi măreau cu îngrijorare dru­ soarele de la Suru. Ture.x- slntem la capătul puterilor, Copiii n-au ridicat pro­ ria să acţioneze cu hotărire.
pînă au coborit la Voila. cei mul. Căci prima ilustrată, mîine, dacă-i frumos, por­ bleme. Au făcut dovada cu­ astfel ca la n ive lu l do tă rii ac­
10 pionieri din Valea Jiului. coborftu din creştet de fag". nim spre Simbăta". tezanţei, curajului, tenacită­ tuale a în tre p rin d e rilo r să sa
în s o ţiţi de profesorul Dan munţi. suna aşa : „Porniţi Şi, după asemenea destăi­ La capătul puterilor. Şi, ţii pe care le-au deprins de realizeze un volum sporit de
Cocor, an străbătut un drum sinibdM de la cabana Ne- nuiri, cum să nu aştepţi cu totuşi, din m un ţi, „Ture.x- la părinţii şi bunicii lor. oa­ producţie, o produ ctivitate cu
înfrigurare noile ■ veşti! La
In care le-a fost pusă la în­ goiu, n»n poposit fu c o rtu ri fagm n-a lansat nici un S O S. menii aceştia crescuţi în de­ m ult maî mare sl uri nivel do
la loail Căllun. Ne-a plouat, num ai tre i zile, ele au sosit. taşamentul viguros al Văii che ltuieli mat redus, ţoale re ­
cercare, nu o dată, tenacita­ Porneau, de astă dată. de Cu un curaj puţin obişnuit,
ne-a „tocat* grindina si ne-a Jiului. flectate In tr-u n aport mal sub­
tea. curajul, bărbăţia — dacă nins apoi liniştit ptnă dimi­ la cabana Podragu : „După pionierii au „ ră sfo it" cei m ai
vreţi. In jurnalul de bord al neaţa. Drumul pînă oici a un drum splendid, cu mult îndrăzneţ atlas al Munţilor L. LICIU stantial la sporirea acum ulări­
lo r oe seama creşterii benefi­
ciilo r. -