Page 36 - Drumul_socialismului_1970_08

DBUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4850 9 MARTI »» AUGUST 1970

Parafarea tratatului suvieto- Declarafia-program Devalorizarea mone­
a noului guvern italian dei turceşti va pro­

R O M A 10. — Coresponden­ tatea de a se continua „discu­ duce revirimentul
vest-german, viu comentată tul Ag> . 'i es. N. Puicea. trans­ ţiile începute cu sindicatele"
p ro ble­
în vederea re zo lvă rii
m ite : In Parlam entul Ita lia n au
început luni dezbaterile in legă­ m elor im portante rore privesc scontat ?
tură cu dcclaratia-proqram a cele două părţi. E m ilio Colom ­
noului quvern Luind c u v în lu l bo a am intit, de asemenea, o A N K A R A 10 (Agerpres). — FLUXURILE
in RJ. a Germaniei trc ito iio ICamora D eputaţilor) sene de ..dezechilibruri" ale După cum s-a anunţat, g u ve r­ Şl REFLUXURILE
in prim ul rînd la Palatul M on-
o: onom iei italiene : răm înerea
şi apoi in Senat, prem ierul in urmă a re g iu n ilo r din su­ nul turc a procedat la o de­ TERESTRE
italian. Em ilio Colombo, a fă­ dul tă rii din punct de vedere valorizare a lire i cu 66,6 la su­
cut o amplă expunere în ca­ econom ic şi social, u tilita te a lă. suprjm înd. totodată, înles­ Un grup de colabora­
BO N N IO (Agerprcs). — tra1.al.uUii. A fost întocm ii un re a dezvoltat ideile cuprinse unei reform e fiscale, reform a n irile de schimb acordate tu ­ tori ai Universităţii din
C onducerile d ife riie lo r form a­ proiect dc re /o lu tie . care ur­ în „Sc hila-P ro gra m alicâ“ . a­ sistem ului de învătăm înt ele. riş tilo r şi celor a p ro xim a tiv Columbia au constatat că
ţiu n i p o litice din R. F. a G er­ mează să fio supus spre dez­ probată de către cele patru In încheierea declaratîei-pro- 500 000 de m uncitori tu rci an­ „fluxurile şi refluxurile"
m aniei examinează rezultatele batere in adunarea C om itetu­ partide de ccnlru-slînq a cu qram, p rim u l m inistru s-a refe­ g a ja ţi In străinătate. In loc de uscatului se află sub in­
c o n v o rb irilo r so vieto-ve sl-qcr- lu i executiv al UCD. Postul p rile ju l tra ta tive lo r penlru re ­ 9 lire, un dolar va fi schim ­ fluenţa puternică a flu­
tnane de la Moscova, sta b ilin - cancelar vest-germ an. Kiesin- constituirea cabinetului de r ii la problem e actuale ale si­ bat cu 15 lire turceşti- xurilor şi refluxurilor ocea­
du-şi punctul de vedere In le­ g.'i-. a lăsat să se in te le jq n că coa liţie cvad rip a rtit. tua ţiei internaţionale, s u b lin i­ H olărîrea, care a fost a v i­ nului, chiar şi în puncte
apropierea
excavară in
R.F.G. Cu ocazia unor lucrări de
gătură cu tratatul parafat. dezbaterea din cadrul Com ite­ Cea mai mare parte a de- ind că Ita lia este gata să-şi Catedralei din Köln s-au găsit vestigii romane datind din epoca zată favo ra bil de Fondul M o­ ale globului pâmîntesc
aducă co n trib u ţia la ..prom ova­
C om itetul director al P arti­ tu lu i executiv s-ar putea pre­ claratiei-program s-a axat pe rea păcii şi se cu rită ţii în Eu­ lui Nero, anul 65 e.n. In fotografie : O placă cu inscripţii datind netar International, era p re vi­ situate deparle de ţărm.
du lu i 6ocial-dem ocral a dat lungi plnă m arţi. problem ele cu caracter econo­ ropa Şi în lum e". dîn această epocă. • zib ilă de mai m ultă vreme. Rezultatele cercetărilor
p u b lic ită ţii o declaraţie în ca­ tît mic. Fără a preciza termene Pentru a preveni o masivă lor deschid perspective
re aprobă parafarea tra ta tu lu i In legătură cu. încheierea concrete, metode şi p o sib ilită ţi cum părare de aur şi de bunuri largi şi neaşteptate pen­
d in tre U.R.S.S. $i R. F. a G er­ Ira ta tive lo r dintre m in iştrii a- de reaii/.are. el a făcut o sin­ - A im obile, p rim u l m inistru, Su­ tru găsirea de noi mijloace
m aniei şi recomandă semnarea fa re rilo r externe ai U.R.S.S. şi teză a prim ipalelor problem e leym an Dem irel, a dezm inţit de prezicere a cutremure­
Iul „In interesul R.P.G. şi a! R. P. a G erm aniei, preşedinte­ de ordin econom ic şi financiar PUPA itiCETAREA OSTILITĂŢILOR in te n s ă a c tiv ita te fn d te v a rln d u rl zvon urile lor de pâmint, descoperiri
păcii în Europa". le P artidului Com unist Ger­ la ordinea zilei care fac ca s i­ persistente p riv in d in te n ţiile de zăcăminte, măsurare
La rîn d u l său. conducerea man, K urt Baclimann, a făcu», tuaţia econom iei italiene să diplomatică in Orientul Apropiat g u ve rn u lu i de a proceda la o a forţei fluxurilor şi re­
devalorizare a monedei naţio­
P a rtid u lu i llber-dem ocrat con­ o declaraţie în care a arătat fie considerată ..delicată". nale. fluxurilor oceanice.
sideră că „re zu lta tu l negocie­ că ..P. ('. German salută înche­ Principalele acţiuni guverna­ Oamenii de ştiinţă au
rilo r G rom iko-Scheel de Ia ierea cu succes a tra ta tive lo r mentale ce se prevăd în v i­ CAIRO 10 (Agerpres) — Re­ ru lu î G unnar Jarring, reprezen­ preşedintelui Libanului, Char­ Prin diversificarea, dar mai descoperii că pâm intul se
dintre U.R.S.S. şi Republica ito ru l apropiat privesc dezvol­ ales p rin ie ftin ire a m ă rfu rilo r
M oscova perm ite realizarea u­ publica A rabă Unită a propus tantul secretarului qeneral al les Helou. După cum relatează ridică şi se coboară zil­
nui proqres decisiv tn politica Federală a Germ aniei. însuşi tarea in v e s tiţiilo r, reducerea oraşul New ’Y ork ca loc de O.N.U. în O rie n tu l A propiat. ag enţiile de presă, m esajul sale. guvernul tu rc speră să nic de două ori, in medie
de destindere preconizată de faptul ră s-a încheiat un tra- c h e ltu ie lilo r publice, înle sniri desfăşurare a tra ta tiv e lo r in preşedintelui libanez se referă obţină o fo rtific a re a cere rii cu 30 cm. Conform celor
Partidul lib e ra l". 1al de ncrecurqerc la forjă si de ordin fiscal pentru în tre ­ vederea punerii în aplicare a externe. îndeosebi în dom eniul mai noi date cu privire
colaborare constituie un pas p rin d e rile ce vor lă rgi in v e s ti­ la u ltim e le evenim ente ce au produselor agricole, care de­
C ancelarul VVilly Brandt a rezo lu ţiei C o nsiliu lui de Secu­ CAIRO 10 (Agerpres) — Pre­ survenit în criza din O rie n tu l ţin ponderea p rincip ală pe lis ­ fa „fluxurile şi refluxu­
p rim il dum inica seara pe lid e ­ în a in te ". ţiile, reechilibrarea ra p o rtu lu i rita te al O.N.U. din 22 noiem ­ şedintele Carnal A bdel Nasser A propiat. ta de export şi, pro po rtiona l, rile continentului", aces­
pe
şi consum
din tre cerere
r ii opoziţiei creslln-dem ocrole „M a jo rita te a populaţiei R.F plan intern. oprirea curbei brie 1967, cu p riv ire la n o r­ l-a p rim it dum inică pe m in istru l ★ să beneficieze de v e n itu ri spo- tea sint condiţionate de
pentru a-i inform a asupra con­ a Germ aniei, a subliniat In creşterii p re tu rilo r. In acest m alizarea situa ţiei din O rle n lu l libanez, al afacerilor interne, rile . In repetate rln d u rl, T u r­ forţa de atracţie a Pă-
A M M A N 10 (Agerpres)
—
ţin u tu lu i negocierilor de la continuare K urt Rachmann. a context s-a exp rim ai speranţa A propiat, anunţă cotidianul Kcm al JLm blatt. care se află C om itelui Central a) rezisten­ cia s-a aflat în situaţia de a-şi m intului şi Lunii, precum
M oscova După reuniunea de dovedit, cu p rile ju l alegerilor că a clivila te a pro du ctivă va fl .A l A hram ". in tr-o vizită oficială în R.A.U. tei palestiniene s-a re u n it du­ reform ula sau de a amîna pro­ şi de influenta fluxurilor
inform are cu cancelarul Brandt, penlru Bundeslag. că doreşte dezvoltată în cadrul unui c li­ P o trivit zia ru lu i m enţionat, Cu acest p rile j. Kcmal Jum b’all m inică înl.r-o şedinţă p’cnară. iectele sale industriale din şi refluxurilor oceanice in
conducătorii U n iu n ii C reştln- o p o litică paşnică. In fe lu l a­ mat de înteleqere socială. PI guvernul R.A.U, a com unicat a fnm înat şefului stalu lu i cu care p rile j a analizat si­ cauza lipsei resurselor fina n­ zona litoralului şi in la r­
s-a referit, tolodală, la necesi­ această propunere ambasado- egiptean un mesaj din partea tuaţia creată în regiunea ciare Interne. îm prum u tu rile gul mării. Indirect, asupra
Dem ocrale s-au în lîln it cu a lti cesta. nu au mal fost alese în externe s-au dovedit a nu a­ lor mai au influenţă pre­
guvern partidele UCD şi IJCS. O rie n tu lu i A pro piat în urma
m em bri ai C om itetului direc­ vea eficacitatea scontată. In siunea atmosferică şi va­
S-a nelezil. totodată, calea în acceptării de către Republica
tor penlru a elabora poziţia vederea tra ta tu lu i care s-a în­ Arabă Unită şi Israel a încetă­ fata refuzului slatelor membre riaţiile de temperatură.
p a rtid u lu i fală de parafarea cheiat acum la M oscova". rii focului. De asemenea, au ale Pielei comune, la care es­
fost exam inate rapoartele pre ­ \ d e s c o p e r ir e
te asociată, de a-şi spori im ­
zentate C o m itetului Central de
po rtu rile , Turcia a căutat o | O im portantă descope-
trim iş ii o rg a n iza ţiilo r pa le sti­
niene în d ife rite capitale arabe. altă cale penlru a-şi asiqura o 1 rîre arheologică a fost
\ făcută recent in Sîcllia,
C om itetul C entral a hotărî! expansiune com ercială în stră­ i la cîţiva kilom etri nord de
Situaţia din Uruguay convocarea în sesiune e x tra ­ inătate, capabilă să-i furnize­ 1 Siracuza. A fost dat la
ordinară a C o nsiliu lui national ze sumele necesare in d u s tria li­ \ iveală cel mai important
palestinian. zării. l ansamblu urbanistic do ­
rind din secolul al XlV-lea
se agravează continuu ) î.e.n. Tot aici, în peninsu-
\ la Magnisi, pe locul fos-
i tei cetăţi antice Thapsos,
M O N TE V ID E O 10 (A q e i- ţiş ti şi m ilita ri desfăşoară ac­ i fusese descoperită o ne­
pies). — In capitala uruqua- ţiu n i in vederea descoperirii ţ cropolâ care permisese
vană, situaţia continuă să se tZITÂ 1 concluzia existentei unor
celor doi diplom aţi afla ţi în
agraveze după asasinarea, la j importante schimburi eo-
9 august, a c o n silie ru lu i ame­ m îin ile g ru p u lu i „Tupam aros". i merciole ale locuitorilor
rican Daniel M itrto n e de către In ultim e le zile, au lost ares­ ţ cetăţii cu micenienîi. De
grupul de guerilă „Tupam a­ taţi 23 de membri ai acestei » data aceasta, săpăturile
ros". Preşedintele Pacheco A - Este posibil ca hotărfrea nistrul de externe, Alee i efectuate în apropiere de
reco a cerut Parlam entului să organizaţii, p rin tre care şi li­ guvernului britanic de a ri­ Douglas-Home, fn răspunsul ) Siracuza de către o eehî-
suspende toate g a ra n ţiile con­ nul dintre şelii ei. dica embargoul asupra li­ la mesajul adresat de cei 1 po de arheologi italieni
stitu ţio n a le acordale cetăţeni­ Ziua de lu ni a fost decreta­ vrărilor de nrme către Re­ trei preşedinţi africani, reu­ au dus Ia descoperirea
lor. ca urm are a situ a ţie i crea­ tă zi de doliu naţional. Toate publica Sud-Af ricana $d fie niţi recent la Dar Es Sa­ 1 x'^u ri de locuinţe
te în tară p rin recentele ră p iri reconsiderată. Cabinetul laam. In cursul reuniunii
in s titu ţiile publice, bancare şl ţ întinzindu-se pe o dis­
de diplom aţi operate de orga­ Edivard Heath ar fi dispus din capitala Tanzaniei fuse­ t ,antă de peste un kilo-
nizaţia „Tupam aros". Această com erciale au p rim it ordin fn momentul de faţă să se evocată chiar eventuali­ 1 metru, a unui sistem de
hotărîre a fost luată în cursul să-şi suspende activitatea. De dezbată din nou această tatea, unei retrageri comune ţ construcţii comerciale
unei re u n iu n i extrao rdinare a asemenea, au fost suspendate problemă cu membrii Com­ a acestor ţări din Com­
g u ve rn u lu i, convocată de u r­ monwealth-ului, care au monwealth. 1 dind spre port (depozite
cu rsu rile tu tu ro r şcolilo r din 4 Patru tipuri, avind ta-
gentă dum inică seara la reşe­ protestat fn modul cel mai Oricum, aplicarea hotă- 1 turile de 9 şi 5 metri),
dinţa prezidenţială. tară. violent împotriva iniţiativei ririi privind ridicarea em­ ţ precum şi o serie de con-
Ca urm are a situa ţiei exis­ britanice. Astfel, Tanzania, bargoului trebuia să sufere L stareţii de fortificaţii pe
tente, o parte din fa m iliile In Japonia s-au organizat comitete de ajutorarea şi strin- » o distantă de 400 metri,
m em brilor corp ului diplom atic Tentativă de lovitura gereo de fonduri şi imbâcâminte pentru sinistraţii din Româ­ 1 cuprinzind turnuri pătrate
acreditat la M ontevideo au nia. \ Şi semicirculare, toate da ­
fost transferate cu un avion In fo to g ra fie : colectarea banilor in Parcul Sukiyabashl, Din presa străină i din epoca bronzului.
m ilita r în Brazilia. de stat in Togo Ginza, Tokio, } Arheologii au degajat,
După confirm area asasinării \ de asemenea, un gruo
Uganda fi Zambia ar fi o anumită inttrziere, ca ur­ 1 Şapte morminte de
lu i M ih io n e . la M ontevideo se
LOME 10 (Agerpres). — In să răstoarne guvernul în anii primit asigurarea că decizia mare a atitudinii R.S.A., un ho foarte rar, datind
aşteaptă cu încordare noile luată nu este definitivă fi
Togo a fost dejucat un com ­ 1963 şi 1966. care a cerut guvernului bri­ } dîn secolul ol X-lea î e.n.
an un ţu ri alo g ru pu lui de ră­ Declaraţia statelor la- ră guvernul britanic nu ar ţ Corpurile ou fost aşezate
plot îndreptat îm potriva qu- tanic explicaţii asupra sfe­
p ito ri în m îinile cărora so a­ ve rn u lu i condus de generalul fi insensibil la argumentele rei de aplicabilitate şi me­ \ intr-un fel de ulcior tăiat
flă consulul B raziliei la M o n ­ Etienne Eyadema. După cucerirea Independen­ tino-americane asupra pe care i le-ar supune sta­ canismului acordului de la i in două, avind picioarele
tevideo şi con silieru l american, Corespondenţii aqentiilor de tei. in 1960, Togo a cunoscut tele interesate. Preşedinţii Simmonstown. ¡ar consul­ I încrucişate şi capul apfe-
presă arată că prin tre au torii mai m ulte crize p o litice qrave. acestor ţări au fost, de alt­ tările in această problemă \ cot incinte, şi depuse în-
răp it după M itrio n e de către A ctu a lu l regim m ilita r a fost fel, invitaţi cu cordialitate
com plotului s-au aliat unii o- dreptului maritim nu vor începe deeft la sffr- 4 tr-o cavitate naturală a
organizaţia „Tupam aros". pozanti care îl sp rijin ă pe Noe instaurat în ianuarie 1967. De la Londra pentru a discuta şitul lunii. Potrivit observa­ ţ rocilor.
Im portante efective de p o li­ K u tu klu i, care a mai Încercat la venirea sa la putere, gene­ impasul. torilor, nu este exclus ca
ra lu l Eyadema a luat o seric Aceste informaţii, culese guvernul de la Pretoria, I KONAKURI
de m ăsuri pentru asigurarea ş tiin ţific e în apele te rito ria le fn cercurile diplomatice a- apreciind că un viitor ca­ 1 IŞI CONTINUA
L IM A 10 (Aqerpres). — Con­
s ta b ilită ţii p o litice in tară. El ferinţa latinn-am ericană asupra şi necesitatea adoptării de mă­ fricane. nu au născut pînă binet laburist va anula a­ MARATONUL
a dizolvat vechile partide po­ dreptului m aritim , reunită la suri pentru prevenirea poluă­ fn prezent obiectul vreunei proape sigur hotărîrea con­
litice; care reprezentau in te re ­ servatorilor. să prezinte o i Japonezul Sidzuo Ko­
Lima. si-a încheiat dezbaterile, rii şi contam inării apelor, în ­ dezminţiri oficiale britanice.
se triba le Şi personale, şl a adoplind un document in titu ­ deosebi prin exploalarea re ­ Foretgn Office-ul a indicai, comandă de armament re­ nakuri, care Împlineşte in
rreat, în august 1969, un par­ lat „D eclaraţia statelor la lin o - surselor subsolului m arin. totuşi, că, tn momentul ac­ dusă. In aceste condiţii, bri­ ) curind 77 de ani, a par-
tid unic de reconciliere na ţio­ am ericane asupra dreptului La dezbaterile conferinţei au tual, consultările cu ţările tanicii ar putea considera ^ tie p a t la Jocurile Olim-
nală. In acelaşi spirit, el a În ­ m aritim ". Acest document sub­ p a rticip at reprezentanţi a 20 Commonwealth-ului conti­ < pice de la Stockholm, din
cercat să stabilească în sin ul liniază „dre ptul statelor de de ţări latino-am ericane şi ob­ nuă. Cu toate acestea, exis­ că miza jocului este prea > anul 1912. Ia proba de
gu vernului un ech ilibru între coastă de a stabili lim ite le a­ servatori din diverse ţă ri. T rei tă motive serioase să se mică, mai precis, că nu tre­ ) maraton. In tim pul cursei,
buie să rişte dezmembrarea
m in iştrii o rig in a ri din nord şi pelor te rito ria le in funcţie de din cele 20 de ţă ri — respectiv creadă că guvernul englez Commonwealth-ului, ostili­ l el s-a lovit grav şi a fost
aceia o rig in a ri din sud. P o tri­ c rite rii rezonabile p rivin d ca­ B olivia. Paraguay $■ Venezue­ ar înclina tn prezent să re­ tatea celei de-a treia lumi şl . nevoit să renunţe la con-
v it agenţiei France Presse, în racte risticile geografice, b io lo ­ la — au votat îm potriva decla­ vină asupra acestei iniţia­ 1 curs. Nu de mult, Ko-
u ltim ii tre i ani Toqo a fost gice şi aeologice. precum şi raţie i adoptate, iar alte trei tive, care a provocat fn si­ dezaprobarea Naţiunilor \ nakuri a plecat din nou
„bine adm inistrat" si finanţele necesităţile u tiliz ă rii raţionale — Trinidad-Tobago, Barbados nul Commonwealth-ului Unite pentru o serie de a- t la Stockholm, unde şi-o
sale au fost echilibrate. In a­ a resurselor lor naturale". In şl Jamaica s-au abţinut. reacţii mai riguroase dectt vantaje financiare şi stra­ continuat m aratonul de la
fară dc e xp o rtu rile sale ag ri­ declaraţie s in i incluse o scrie Declaraţia de la Lim a u r­ se prevăzuse. tegice destul de aleatorii. ţ punctul unde ¡1 întrerupse-
cole (cacao şi cafea). statul de prevederi vizlnd m odalită­ mează să fie prezentată Con­ Noile a sig u ră ri britanice 4 se cu peste 50 de ani in
obţinea im portante resurse fi­ ţile de exploatare a resurselor fe rin ţe i asupra dre ptului m ării, ar fi fost transmise prin mi- ! urmă. De astă dată, el
nanciare din vin zările de fos­ naturale ale platou lui co n ti­ organizată de O.N.U. în luna („Le monde") 1 a ajuns cu bine la finiş.
faţi. nental, efectuarea cercetărilor septembrie-
| ACCIDENT AVIATIC
! \ Un avion de pasageri,
La M oscova s-au deschis lu n i lu cră rile celui rte-al D a to rită fap tu lui că cio cn irile au avut loc sim ultan 4 care zbura pe o linie in­
V llI-le a Congres al C ooperaţiei de Consum din U.R.S.S. în mai m ulte puncte ale oraşului, capitala Iordaniei a i ternă in Peru, s-a prâbu-
Participă num eroşi delegaţi, reprezentanţi ai celor 59 căpătat aspectul pe care II prezintă în perioadele de 1 şlt duminică seara, la ci-
m ilioane de m em bri ai cooperaţiei de consum s o v ie ti­ criză — relatează corespondentul special la Am m an al ! | leva minute după ce de­
ce. conducători sovietici, p rin tre caie A nd rei K triten ko. agenţiei France Presse. Patrule form ate dîn p o liţiş ti colase de pe aeroportul
K iril M azurov. A rv id Pelşe şi A le xan dr Şelepin, m em ­ iordanieni şi membri ai o rg a n iza ţiilo r palestiniene do * din Cuzco.
bri ai B iro ulu i P olitic al C C . al P.C.U.S.. precum şl rezistentă şi-au făcut din nou apariţia pe străzi. I ţ Potrivit primelor înfor-
oaspeţi de peste hotare. La lu cră ri participă şi o dele­ ţ m aţii transmise din Lima,
gaţie a U niun ii Centrate a C ooperaiivelor dc Consum 0 + - © I / 95 de persoane şi-au pier-
din tara noastră, c o n d u să d e D um itru Bejan, preşedin­ 1 dut viaţa. La bordul avio-
tele CENTROCOOP. C ancelarul R epublicii Federale a Germ aniei. W llly ^ nului se allau 89 de pa ­
Brandl, va sosi la 11 august la M oscova In tr-o vizită
O ^ O sageri şj 7 membri ai
oficială, anunţă agenţia TASS,
) echipajului.
M llia R lblclcl, preşedintele Vecel Executive Federa­
le a R.S.P. Iugoslavia, a plecai lu n i tn tr*o vizită In O + O J ZAPADA IN ELVEŢIA
N orvegia, la In vita ţia pre m ieru lu i Per Borien. După
cum menţionează aqentia T A N IU G , M itla R ib lcîd si Per După cum anunţă agenţia M EN, C o nsiliu l com anda­ I | După citeva soptâmini
I Borien vo r examina stadiul re la ţiilo r bilaterale din tre Clu En-lal, prem ierul m entului re v o lu ţie i din Libia a h o tă rlt crearea unei noi de călduri toride, în Elve-
C u rţi m ilita re supreme care să rejudece procesul qru -
luqoslavia şi N orvegia, precum şi unele problem e po­
litic e internaţionale actuale. C o n siliu lu i de Stat al pulul celor 30 de o fiţe ri, dintre care doi foşti m iniş­ 1 ţia şi-a făcut brusc apa-
R. P. Chineze, şl Huan tri, acuzaţi de organizarea unul com plot îm potriva sta­ | riţia zăpada. A nins a ­
VIETNAMUL DE SUD. Ostaşi F.N.E. prepară minele, in ţi­ O -» -© lun-şen, şeful M are lui tu lu i. Această decizie a fost luată în urm a m anifestaţi­ 5 bundent, îndeosebi pe
nutul Thua Thien, regiunea Q uang Tri. Slal M a jo r al A rm atei ilo r care au avui loc sîm bălă pe străzile oraşului T ri­ culmile alpine, in regiu­
La Bogota a fost dală p u b tic ilă ţll lisla no ului cabi­ populare chineze de e li­ poli. In semn de protest faţă de atitudinea de clem entă I nea G rand-Saint Bernard
nei colum bian, form at de preşedintele M isael Pastrana berare, au avut o în tre ­ de care a dat dovadă trib u n a lu l în pronunţarea sentin­ I şi Grimsel, informează
corespondentul
I Borrero. instalat oficial săptămîna trecută. In m a jo ri­ vedere cu Gaafar M o ­ ţelor, Cei doi foşti m in iştri au fost condam naţi Ia în ­ f H. Liman. nostru
chisoare pe viată, a lţii acuzaţi la Închisoare pe term e­
Comunicatul postului tatea lor, m em brii noului cabinet stnt consideraţi ca hamed El N u m elry, pre­ ne de la l la 13 ant, Iar 5 acuzaţi au fost achitaţi.
fiin d de tendinţă liberată. P o rto fo liu l M in is te ru lu i de
şedintele C o n siliu lu i Co­
Externe este deţinut, însă. de A tfredo V asquez-C arri- m andam entului R evolu­ INCENDIU IN CORSICA
soza, conservator. In funcţia de m inistru de interne a ţie i Sudaneze, prlm -m l- 0 ^ 0
de radio „Eliberarea“ fost num it Joaguin V alejo, Iar m inistru al apărării — nlstru şl m in istru l aface­ M ii de hectare de şte-
generalul Hernando Currea Cubides. T itu la ri! celorla lte rilo r externe al Sudanu­ Săptămîna aceasta, avionul supersonic de pasageri I jar de plută şt eucalipţi
m inistere sînt colaboratori apropiaţi al preşedintelui lui, şl cu Khaled Hassan lranco-englez „C oncorde“ va fl supus unor noi tesle au fost distruse de incen­
SAIG O N 10 |Agerpres). — m ateriale. A stfel, din lr-u n con­ Pastrana Borrero din tim pul campaniei sale electorale. de zbor, a declarat un pu rtă tor de cu vtn l a) firm ei „B ri­ diile care au izbucnit in
Postul de radio „E liberarea" a voi de 13 blindate, numai unul Abbas, m em bru al Consi­ centrul si vestul CorsiciL
anunţai că. între 26 şi 2B iu ­ a reuşit să se retraqă. celelal­ O ^ O liu lu i, m in istru l apărării tish A irc ra lt C orpo ra tion ". U ltim ele zbo ruri experim en­ Autorităţile au anunţat
lie, forţele dc rezistentă popu­ te fiind capturate sau distruse. şl com andantul fo rţe lo r tale ale p ro lo lip u lu i b rita n ic au fost efectuate în luna ! totodată că, în apropiere
lară cambodgiene au scos din P o trivit aceluiaşi post de C io cn iri vio len te au avut loc în to i cursul zilei d« armate sudaneze, care se aprilie. P rototipul brita nic va zbura săptămîna aceasta
luptă in regiunea Komponq radio, in cursul puternicelor dum inică la Am m an în lre m em brii o rg a n iza ţiilo r pa­ altă In tr-o vizită fn R. P. cu o viteză in iţia lă de 650 km pe oră pentru a atinge de Marsilia, focul, înteţit
Trabek 780 de m ilita ri ai tru ­ lupte — care s-au soldat cu lestiniene de rezistenţă — M işcarea de acţiune penlru Chineză, informcaz.ă a­ de un vini puternic, a-
pelor saigoneze. trim ise in ocuparea la sfirşitu l lu n ii iu lie eliberarea Palestinei (MALP) şi Frontul popular pen­ genţia China Nouă. progresiv viteza de doi mach. adică de două ori viteza roeninţă mai multe hote­
s p rijin u l reg im ului Lon N oi. De a lo c a lită ţii Skoun de către tru eliberarea Palestinei (FPLP). sunetului. i luri turistice.
asemenea, forţele pa triotice p a trio ţi — 5 batalioane ale
cam bodgiene au provocat ina­ adm inistraţiei Lon N oi au fost "Ş l999M49Hn9449949M*ill999i99t4494444444449H9Ni99494l44tê44l/99f9949494449444444999499494. ttnttnunnnr/ttn nttntt 'H4tt444ii9999999i999994994499449444944994499499494994994499999999999999994999449944994* »
m icu lu i Însemnate pierderi nim icite.
Redacţia fl administraţia ilarului i Deva. «*»- Dr. Petru Groza iu. 33. Telefoane i 12317 fl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Devo. 44015