Page 37 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂI
■ Mesajul iui Walter lllbricht
%
adresat şefilor de stat ai ţârilor
neangajate şi ai celor membre
ale N.A.T.O.
B Evoluţie controversată a situaţiei
din Uruguay
H Eforturi diplomatice pentru soluţio
narea crizei din Orientul Apropiat
»§Í999t9M*n*inuntinUHH9H9MiHÍHH4r9M9Hi4NttMMlMétlÍiMÍtltHi»iH'.
ANUL XXII. Nr. 4851 MIERCURI 12 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Solemnitatea decernării medaliei f
jubiliare „In cinstea aniversării;
ÎNCET PENTRU PREGĂTIREA a 100 de ani de la naşterea 1
EXCURSII A TR A C TIV E
PE DIFERITE !
lui V. I. Lenin“ ! ITINERARE \ \
Pentru tu riş tii am atori
rin drum elle a lia ţi la o- i
dlhnă in staţiu nile m on
La Ambasada U n iu n ii Sovie sim bol al prieten iei s! colabo tane sau de pe lito ra l, \
tice din Bucureşti, a avut loc, ră rii dintre popoarele U niunii filia le le O .N T . organl- 1
m arii la amiază, solem nitatea S ovietice $i poporul român. zeazj exf ursii atractive
In prim ul an al v iito ru lu i ra actuală avem asiqurată do v e s tiţii la Centrala industrială decernării m edaliei ju b ilia re In num ele celor decoraţi, to pe itin e ra re rare străbat <
cincinal, ju d e ţu lu i Hunedoara cum entaţia pentru 94 la sută Hunedoara. Am asiqural însă ,,In cinstea anive rsării a 100 varăşul V a lte r Roman a e x p ri focuri de mare interes # \
li revine sarcina de a mate din volum ul lu c ră rilo r de con- proiecte de execuţie numai de ani de !a naşterea lui V. 1. mat m u lţu m iri pentru înalta lu ris llr. * ţ
rializa in v e s tiţii din fonduri slru ctii-m o n ta j. Proiectele do pentru 76.2 la sută din preve Le nin", conferită de P rezidiul distincţie acordată, arătînd că Asltef. numeroşi tu riş ti j
centralizate în valoare de 2,25 execuţie pentru Liceul indus* d e rile cifre lo r de plan sl am S ovietului Suprem al U.R.S.S. aniversarea centenarului naş din Mamaia F lorie şl ]
m iliarde de lei. Pentru a se trja l de la Petroşani, căminele contractat 78.3 la sută din u ti unor cetăţeni rom âni — ve te te rii lu i V. I. Lenin a fost în- M angalia sosesc ziln ic \
asiqura accelerarea ritm u lu i de de ia Bărbăteni şi Lupenî se lajele pro ven ite de la furnizo rani ai m işcării m uncitoreşti, lim pin ată in ţara noastră sub la Cetatea Istria sau Fa ţ
transform are a lor 1n fonduri află în lu cru le in s titu tu l ju rii din tară D irecţia de inves ai unor org an izaţii obşteşti, semnul unei atmosfere de in Adam clisi nentru a admt- 1
fixe şi creşterea substanţială deţean de proieclare, cu te r tiţii desfăşoară din plin ac personalităţi ale v ie tiî publice, tensă activita te po litică şi i ra ve stig iile (re cu lu lu i \
a eficientei economice este men scadent în luna noiem ţiunea pentru d e finitivarea lu oameni de artă şi de ştiinţă, deologică, al m uncii în su fle ţite acestor m eleaguri. în 4
necesara în prim ul rînd o pre- brie. A cţiunea de contractare cră rilo r în cadrul v a lo rii de academ icieni, scriito ri, zia rişti. pentru înfăptuirea proqram u- tim p ce a lfil păşesc in :
qătire m inuţioasă a co n d iţiilo r a u tila je lo r este în plină des plan, elaborarea integrală a M edalia ju b ilia ră a fost 1n- tm oărăţia de ape şi stuf 1
de execuţie. Nu au fost puţine făşurare, pînă In prezent fiin d dorum entatiei de execuţie şi mtnată de ambasadorul A. V. 1 viI de fă u rire a societăţii so a DeMel. sau snre podno- ţ
cazurile în care fonduri în contractate peste 70 la sută contractarea în lre q u lu i volum cialiste în România i tile de aut ale M iirla -
semnate de in v e s tiţii au fost din volum ul prevăzut pentru Basov, care. în numele C C. al După conferirea d is tin c ţiilo r tla rn lu i. D¡n staţiu nile \
im obilizate tim p îndelungat 1971. Cele mal -mari greutăţi A. MOLDOVAN P.C.U'S. si al P rezidiului So a avut loc un cocteil care s-a aşezate He-a lungul (ru- \
pentru că unele lu crări au în- le înlîm pinăm In asiqurarea In secţia de răsucit a Fabricii „Viscoza" Lupeni muncitoarea v ie tu lu i Suprem al U n iu n ii So moaşei V ăl a Prahovei t
(cp u t fără pregătirea necesa am plasam entelor. Sînt necesa Ceauşu Margareta lucrează cu multă dragoste şi devotament, vietice. i-a fe licita t călduros pe desfăşurat în tr-o atmosferă — Sinaia Buşteni, Pre- j
ră. altele au fost atacate cu în- re 4-5 luni. pentru a obţine contribuind la rezultatele bune ce se obţin aici. caldă, tovărăşească. dpal — gru pu ri de ex- ]
lîrzie re sau cu derogări de lot num ai avizările sî aprobările (Continuara in pag. a 2 'o) Foto : N. GHENA cei decoraţi, su b lin iin d că me fursronîştt pornesc spre l
felul. Asemenea practici nu din partea orqanelor judeţene dalia acordată constituie un (Aqerpres).
numai că nu au condus la de specialitate. Ia nivel cen Capitală, spre oraşul Bra- /
şov, sau ponosesc la ve- i
scurtarea term enelor de exe- tra l se pierde şi mal m ult firea c tito rie * Iul N r *. \
cutip, ci dim potrivă, le-au pre tim p. Din acest m otiv 45 de o-
lu n g it peste norm ele admise, biectlve cuprinse în prevederi Schimb de qoe Basarab din O frlea (
param etrii tehnlco-econom îcl le anului 1971 nu au Încă asi de Arqeş, la Castelul '
s-au realizat cu întîrzlere , în- gurate amplasamentele. Bran. com plexul C u rţii i
Ir-un cuvîn t s-a scum pit cos Fără îndoială, crearea con experienţă Domneşti şl M ănăstirea t
tu l in ve stiţie i. d iţiilo r de execuţie reclamă e- D ealului ş| fn alte pune-
Lcqea p riv in d orqanizarea. fo rtu rl deosebite, se cer a fi A ctivitatea de conitrucţll-m ental te de atracţie turistică. '
planificarea şi executarea In În d e p lin ite anumite fo rm alităţi S tilu l de muncă al or- din jud e lui nojU u 1« d e iia jo a ta M ănăstirile <Hn nordul \
v e s tiţiilo r stabileşte In mod prevăzute de normol-e leqale In q a nlza|i|lor U.T.C. In mo Producţii supli Jn oceste iile «ub lem nul m obi In deva O lteniei — Horezu. Bistrî- t
clar că In planul de in v e s tiţii vigoare Pentru rezolvarea lor bilizarea tin e re tu lu i la liz ă rii Intem ivo a fo ite lo r umane ţa. A rnota, Pojovraci —
>i m ateriale e iiile n le pe şantiere,
vor fi cuprinse numai acele o- In c o n d iţii optim e este necesar realizarea sarcinilor de in vederea accelerării ritm urilor renum ite pentru frnm u- \
b ie rliv e rare au asigurate toa însă să se artioneze din timp. plan, sporirea răspunderii mentare de da lucru )i reducerii termenelor seţe* s tilu lu i lo r a rb itre - N
te co n d iţiile de execuţie. A - nu atunci cînd ajunqc „c u ţi acestora iată de respec do aiecut<e. B cneticioril, proiec- Ionic stnt, de asemenea. !
vlnd in vedere că în toate în tul la os". Cit de păqnbîtor tarea disciplinei de m un faţă de grafic vl2 lta le în aceste zile ’
tre prind erile Şi u n ită ţile eco este acest sistem de lucru îi că şl ridicarea c a lliic ă rlt materiale de de num eroşi tu riş ti care \
nomice s-au lin u l adunările suficient să arătăm că 14 n- proleslonalc — lată Ie îşt petrec vacanţa în .
qenerale ale salariaţilor, unde bieclive planificate a fî puse rna care a constituit dez La grima decadă Constructorii cartierelor Gojdu, Dacia şi ai staţiu nile O lăneşti. Go- \
s-au discutat si cifre le de plan în. funcţiune în acest an vor baterea unul recent construcţii celorlalte blocuri din reşedinţa judeţului vora, Căllm ăneştl. Ocne- 1
pentru 1971, redacţia zia rulu i suferi sm inări pentru anCîl v i : schimb de experienţă, or a lunii august: nostru — colectivul de muncă ol Şantierului le S ib iu lui. E xcursii slmU 1
nostru a întreprins o anchetă ito r pentru că beneficiarul. : ganizat la Vulcan, Colectivul de muncă al întreprinderii de de construcţii nr. 1 Deva — sint hotârîţi să se lare cu durată de pînă 1
la p rin cip a lii beneficiari de In Centrata cărbunelui Petroşani,* j In iţia tiv a acestei ac- materiale de construcţii Bîrcea in aceste zite la două zile stnt orqanl- \
ve s tiţii p rivin d stadiul aciuai nu a asiqural amplasamentele, j (luni aparţine C om itetului care preced cea de-a 26-a aniversare a e li 63 la sută din plaseze în acest an in primele locuri ale in- zale şt tn celelalte sta- i
al asiqurSrii c o n d iţiilo r de în docum entaţiile si u lila je le . j orăşenesc V ulcan al berării patriei şi-a intensificat eforturile pen trecerii socialiste. ţln n l balneoclim aterice '
făp tu ire a in v e s tiţiilo r anului — Ţ inînd cont de actuala j U.T.C. Schim bul s-a des- tru a pune la dispoziţia economiei naţionale planul de con Asigurîndu-si un front larg de lucru încă dîn ţară. \
1971. m etodoloqie de contractare a 1 făşurat in tre com itetele cantităţi sporite de materiale de construcţii. din anul trecut, ritmul de execuţie a cunoscut
— Fată de ani! trecut» stn- u tila je lo r ar fi trebu it ca în j coordonaloare U.T.C. din Reafirînd pînă la finele primei decade a lunii st rucţii-monta j pe tot parcursul anului viteze accelerate. La CONSFĂTUIRE }
tem m ult mai bine pregătiţi, treaga docum entaţie de exe i două mart u n ită ţi Indus- august o producţie globală suplimentară in aceasta desigur au contribuit aproviziona DE LUCRU CU CADRE »
ne relata tovarăşul Gheorghe cuţie să fie elaborată pînă la j triale din localitate r Pre- valoare de 5Î2 000 lei, muncitorii, tehnicienii, rea bună cu m aterialele necesare, lichidarea D IN AG R IC U LTU R A \
Davidesru, inginer şei cu p ro .10 iunie — ne relatează to va : para|la Coroeşli şl Ex maiştrii şi inginerii acestei întreprinderi au im obilizărilor de utilaje, organizarea optimă
bleme de in v e s tiţii la C entra răşul Ing. Coslache Zapîs. d i ! ploatarea m inieră V ul- reuşit să producă peste prevederile planului lan 111 )l constructorii ţi-au unit a fluxului de execuţie intre meserii, folosirea In sala mare a Pala- \
la ră rb u n H u i Petroşani. La o- re cto ru l cu problem e de in j can. 80 000 unitâti cahle teracotă, 29 000 bucâtî efo rtu rile pentru o m c le ria lu o in raţională a fondului de tim p productiv. («Iul R epublicii Socia- l
favorabile proceiului
oceite luni
Pinâ la finele lunii iulie acest harnic colec
j D iscuţiile fructuoase, cărămizi diolit, 108 tone produse din vată do construcţii, un volum cit moi tiv de constructori a reuşit să predea loca liste Romănla, au Inoe- !
j opin iile p a rticip a n ţilo r minerală si 10 000 blocuri din beton în bucăţi mare de in ve stiţii. Aceasta va per ptil m arii dim ineaţa lu - t
acolo unde este
mite atacarea,
In pagina a lll-a ■ au reliefai o seamă de cărămizi echivalenţe. posibil, o unor Iucr6ri oferente tarilor 220 de apartamente peste sarcinile crărlle C o nsfătuirii de ^
planificate.
I aspecte fată de care t l Cadrele tehnice împreună cu muncitorii cu p lanului pe 1971. P in i Io finele In prima decadă a lunii august lucrările lucru a In g in e rilo r şefi i
! neril s-au angajat să ac- experienţă înaintată in codrul întreprinderii prim ei decade o lun ii ougust con- din cooperativete aqrl- .
0 Programul turului Diviziei itru c to rii din Judeţul nostru ou i pe şantier au înregistrat cel mai accelerat ritm
j doneze cu maximă Tăs- au elaborat şi aplicat o seamă de măsuri eie cu ta t lucrân de construcţii- de execuţie din întregul an. Constructorii de ro le de producţie, acţl- » \
B, seria a ll-a.
une Tnscrţşj Jn proqra-
Sport j pundere pentru ea apor- tehnico-organizotorice care au avut menirea montaj In volocr« da 820 m llleo- : : veni s-au angajat ca pînă Io 23 August să mul de perfecţionare a i
no lei," ceea ce represm lă 63 la
să îmbunătăţească organizarea procesului de
j
tul lor In producţie să
ţ Pregătirile echipei de fot
producţie şi a muncii, să asigure o aprovizio i u t i din planul anual. pună în funcţiune centrul stomatologic Deva, cadrelor din ag rlcu ltu- J
O contribuţie deosebită Io in- :
bal Corvinul. j sporească continuu. nare ritmică a tuturor punctelor de lucru, o registroreo o ce itu l succes • ou j liceul cu 20 de săli de clasă din carlierul ră elabora! de M in iste ru l )
colectivele de munco de pe mo- ' Dacia sî blocul nr 12 cu 20 de apartamente,
disciplină tehnologică fermă. rele ta n tie r energetic de la M in- ■ devansind astfel termenul de punere în func A g ric u ltu rii şl S ilvicu l- i
Efectul ncestor acţiuni t-a regăsit nu numai ■ tio, IC .S . Hunedooro, Trustul do : tu rll, ?
in creşterile de producţie înregistrate ci sl construcţii Oevo. întreprinderea da j ţiune prevăzut cu 10 zile. La consfătuire p a rtid - i
! construcţii forestiera Devn fl Şon- :
in reducerea preţului de cost cu 256 000 lei Abnegaţia, dăruirea cu care se munceşte pă. In serii de cfte 5 i
| ttee»l de construcţii n il tm+lm nr. |
şi obţinerea unui beneficiu peste plan în pe schele dau certitudinea că harnicii con zMe, In q ln e rli şefi din é
j 17 Petroţanl.
valoare de 476 000 lei, structori îşi vor respecta cuvintul dat. u n ită ţile aqrlroîe coope- *
ratiste. \
Proqram ul con sfătuirii i
cuprinde, p rin tre altele, ?
expuneri p rivin d tehno- )
lo qllle moderne fn ru liu - \
Produse din resurse ra plantelor de Hmn. i )
localităţile sinistrate creşterea anim atelor sl \
h o rH v|f|ru!H iră .
tn
in
locale la export m u n rii fn u n ită ţile r oo- > \ »
a
păsărilor.
organiza-
rea
sl
producţiei
a
primesc ajutor permanent perat'^lo exploatare* te- ^
Sporind to rt! mantele fi com petiti Petroţoni j-o term inal de confec-
vitatea preduielor, industria locală ţio n o l primul lot de 4 000 lob u rc|i re n u rilo r am enajate pen- l
din judeţul nostru c ijlig â tot moi cu destinaţie de livrare In O landa trn Irig a ţii, organizarea ’
m ulţi parteneri p ctle hotare. De la Sînt solicitate fl llv/ate la e ip o rt a ctIvtlă fl! sectorului me. '(
I.I.L . Brad s-ou livra i in U.R.S.S diverse alte pioduse obţinute exclu
prim ele 350 poturi „E le g a n t“ oxe- siv prin prelucrareo fi volonficareo pentru refacerea distrugeri ra n |r «| mecanizarea Iu. N
cuiote din pal, furn iru it cu nue fi rosurselor locale. Un exemplu con cră rlto r f n agricultură. ^
fog. avînd ta p iţe rie tip „Pernă re cludent ¡1 constituie In oceostă p ri
la ta ". Apreciind p ro p rie tă ţile c a li vinţă livrarea in Republica Federa tn program este Inclusă. '
tative fi e slo tce ole noului lo rii* lă a G erm aniei a unor însemnate de asemenea, analiza re- \
ment, beneficiarii externi ou soliei* ca n tită ţi de calupuri de piatră |l 7iiltate?nr At1ţin u ie ţ n r)it. [
lo t de pe acum pentru anul viitor borduri din ondexit eitrose fi pre lur provocate de ape
fobricorea |i livrarea o i 100 de lucrate In codrul întreprinderii de tn r* g riu lu i *| m ăsurile /
ostfel de poluri. Industrie locelă din Brad. ce se Impun pentru pro- î
C olectivul întreprinderii de Indus In cele 7 luni Ineherate u n ită ţile ducţla anului v iito r. \
trie locelă din O râ ţtie a expediat de Industrie locală din judeţ au
de Io începutul onului în U R S S exportat în d ife rite ţări produse In Interviu cu tovarăşul
|i R f O 21 000 scoune to p iţa te lip valoare de 7 696 000 Ic), sumă ce cp *OTî RyŞRF DF — ^
„S nogov* fl „M u re fu l", precum fi d e p o fo fle reoM iârile din oceeofî VICHENTE BĂLAN PASAR? ÎN DELTA \
7 490 scăunele p liante la a te lie ru l perioada a anului irecut cu aproa prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al
Recunoaşteţi acest cartier ? Este cartierul Gojdu din Deva, unde prin investiţiile acordate de tim p lă rle al întreprinderii din pe 3,6 m ilioane lei. Consiliului popular judeţean V estita pasăre a fnrtn- I
de către stat s*au asigurat condiţii citadine de locuit pentru ooste 12 000 de oameni.____________ n il, care cuibăreşte fn- î
- Distrugerile provocate de toare s-au acordat populaţie! deosebi pe ţă rm u rile 1
inundaţiile din mai au deter şi în ce fel Comitetul executiv M edlteranej şl O rca n u lu i l
minat o imensă activitate de al Consiliului popular judeţean A tla n tic , a reapărut pe l
refacere. Vă rugăm, tovarăşe s-a preocupat de desfăşurarea lito ra lu l ropilnesc. Pur- /
C ooperatorii din Nădăşlia de V _ V re al C.A.P. şi Inginerul şef al prim-vicepreşedinte, să pre lucrărilor ? tunarul, m m t se mal »
zentaţi dimensiunile pagubelor
Jos au avut cultivată cu ce La C.A.P Nădăştia de Jos SUB PRIVIKILE ¡VEPASA- u n ită ţii de buna organizare şi şi distrugerilor pricinuite de Pînă in prezent populaţia spune fn ţerm eni po pii- \
reale pâioase o suprafaţă de desfăşurare a trelerişului? Răs ape. sinistrată a primit ajutoare în Lari, a fost văzut, după \
122 Ita. Secerişul s-a term inal punsul l-am qăslt, fără să fie boni care se ridică Io peste
- Focirid apel la ultimele 12 400 000 lei, de core au
înainte de slîrşitu l lu nii iu lie nevoie de prea m ulte In ve sti an| de absentă, pe Inşii- 1
fapt care. Ja prima vedere, gaţii. deplasindu-ne spre se evaluări, pagubele pricinuite beneficiot 2 773 de fam ilii. A- ta Salialln, din la rqu l (
s-ar putea aprecia ca un suc diul cooperativei agricole- In de inundaţii în judeţul nostru ceasto acţiune continuo şî, pe M ă rii Neqre. Pe această !
ces. Realitatea osie insă cu to TOAIÎL ALE PREŞEDINTELUI Sl INGINERULUI, (aţa m agazinului sătesc i-am se ridica la peste 200 000 000 bazo evaluărilor care se fac,
iu l alia. Cu forţele de care găsit stlnd la taifas pe pre lei. Unităţile socialiste — Comitetul executiv al Consi mică insulă, creată de cl- /
dispune unitalea — cooperati şedintele C.A.P., Carol Jude în ofara celor agricole - ou liului popular judeţean şi leva decenii de a lu viu n ile '
va are peste 100 de membri RECOLTA SE DEPRECIAZÄ PE CÍMP ! le, şi pe Inginera M aria Căr- fost păgubite cu peste Biroul executiv al Consiliului D unării fn la|a hra ţu lu l \
— era posibil r a recoltatul să bunaru. De Ia preşedinte nu 70 000 000 lei ; în agricultură judeţean al Frontului U nităţii St. Gheorghe. Irălesc pe- \
se Încheie În tr-o perioadă m ult am putut afla nim ic In legă pierderile sînt de aproximativ Socialiste acordă noi ojutoore
mai scurtă de tim p, respectiv tură cu acţiunile pe care ar 30 000 000 lei ; distrugerile dc celor care ou avut de suferit sie 160 de specii dc pă- \
în cel m ult 5 zile bune de lu p rivita ru m ultă nepăsare şi ră de pe zeci de hectare au si apărui surprizele. O de trebui să le întreprindă con drumuri se ridică la circa de pe urmo inundotiîlor. Ast sări. T e rito riu l arestul ^
cru in ci mp. Dar acţiunea a indolentă de către consiliul de inginera M aria Cărbunaru fecţiune iv ită la instalaţia c- s iliu l de conducere pentru te r 20 000 000 lei ; valoorea pier fel, cetăţenilor din judeţul nos ral păsăresc, a ro p crli de l
durat peste două săptumîni. m inarea grabnică a treierisu- tru li s-au distribuit materiale
conducere al C.A.P. Cum alt ne-a confirm at că este vorba lectrlcă s-a soldat cu o zi de derilor suferite de biblioteci, dune ş| lerhuri, boqat i
făcîndu-se apel şi la forţe din fel s-ar putea explica de ce de aproxim ativ 70 ha — sno întrerupere a lu cru lu i care. de lui. deoarece se qrăbea să nu de construcţii - ciment, ţiglă,
afară cooperativei. Diardă cursa cate tocm ai pleca obiecte de muzeu şi opere de cărămidă, cherestea şi materiol fn hrană, constituie un ţ
oină ieri, deci în aproape do pii stau netransporlati. zeci de fapt. nici nu începuse. Ieri.
Dacă recoltatul s-a desfăşu spre Hunedoara. Inqinera nu arta este de 95 000 le! ; bunu- lemnos, carton osfoltat. fier frecvent |o c de popas ’
uă săptârainl de la data te r tone de produse aflîndu-se pînă în ju ru l orei 10, s-au fo
rat m ult prea anevoios era de m inării secerişului, nu s-a tre pradă c a p ric iilo r naturii. De a cul ceva im p roviza ţii la insta părea nici ea prea în q rijo ra tă nle distruse, oparţînînd popu beton şa. — în valoare de pe penlru sto lu rile de mi- \
aşteptat ra m ărar la ire ieriş ierat nici măcar un snop de semenea. la arie am in liln it o laţie, dar cînd să pornească de stadiul Iroierişutui, afirm ind ste 3 200 000 lei. Se depun în
munca să fie orqanizală în qrlu sau orz de pe cele 93 atmosferă specifică zilelor batoza s-a iv it un nit gla'nion. că „e posibil ca în 10 zile s-3 laţiei, peste 23 000 000 lei. E continuare eforturi pentru a se qratoarc. precum şi o ^
mod exem plar pentru o scurta hectare unde recoltatul s-a e- de., repaus- C iliv a cooperatori Pînă să fie cusută cureaua se term ine această acţiune da suficient să omintesc că, pe osîgura şi în viitor cantităţile verita bilă crescătorie na- \
perioada de înmaqazinare a re 1 cc111a 1 manual ? aşteptau, rezemaţi în furci sau ruptă au început să cadă p ri ră. bineînţeles, ne va a|uta sl lingă alte pagube şi avarii, (urată. Pe tim pul verlj a- ^
coltei si a înlătura pierderile. O im agine concludentă asu culcaţi pe sub şire. semnalul mii stropi de ploaie, semn că tim pu l". 139 de locuinţe ou fost total db>Ul işl aduc alc| din i
Contrar oricăror pre viziu ni op pra m odului cum s-a „o rg a n i de începere a lu cru lu i. N i s-a «1 In bilan ţul zile i de Ieri la Cum se vede bine însă. tim distruse de ape. interviu realizat de S. ®OP
tim iste însă si această acţiu zat" Ireierîsul ne-am fâcul-o spus că in ziua dc 10 iulie treie riş se poate consemna dîn pul îi ajută pe cei ce se ajută Deltă puii spre a se for- ^
ne, care are un rol h o lă rito r ie ri. Încă înainte de intrarea a.c., cînd se pornise mai cu nr>u riira .. zero. - Ce măsuri au fast luate tilica şl exersa în vede
în evitarea pierd erilor dîn pentru refacerea grabnică a (Continuare in pog. a 2*o) rea m arii călălo rli din '
In sal. P rivind tarlalele care nădejde la treabă, loba bato în fala unei asemenea situa
producţie (nivelu l recoltei esti (Contlrtuofo ,in pag. û l ä )
ou fost cultivate cu păioase zei nu a apucat să facă dec îl ţii sp pune inirebnrea ■ cum se distrugerilor provocat* ce aju toamna. \
mate n se re a li/a este departe
de prevederile planului), este nvi esic greu să-ţi dai seama clteva ln v titltu ri de probă c l preocupă con siliul de conduce