Page 38 - Drumul_socialismului_1970_08

? DRUMUL SOCIALISMULUI *» Mr. 4851 • MIERCURI 12 AUGUST 1970

Pregătirea investi- PENSIEI CU SAEARIUE

fiilor anului viitor nari doresc să se reîncadreze q ricole de producţie şi case prestarea unei a c tiv ită ţi ca­
cu
soane
cooperative «-
fizice,
Un număr mare de pensio­
reconfortant.
In
caracter
în muncă, să continue a ti de de a ju lo r reciproc sau cei ca­ zul unor asemenea anqajări,
folos societăţii- Pe de altă p a r­ re sînt Încadraţi In posturi cu pensionarii respectivi vor p ri­
blocuri automate de lin ii p ro ­ te, economia naţională, în p li­ ptnă la o jum ătate de norma mi, pe tim pul cit slnt anqajati.
iectantul trebuia să livreze nă dezvoltare, are nevoie de inclusiv, n e iiin d însă permisă pe lingă salariu, şi pensia In
docum entaţia de execuţie încă m ultă forţă de muncă $1 în fracţionarea unor posturi In întregim e.
di o iulie, dar pină la ora ac­ special de anum ite cadre spe­ vederea ocupării lo r de către Este im portant de semnalat
tuală nu s-a p rim it nim ic. Pen­ cializate. cu o Înaltă ca lifica ­ doi pensionari cu cite o Ju­ faptul că, pentru pensionarii
de vitilaje şi aparalaje în de­ tru a contracara această tn tîr- mătate de normă. M al pot
plină concordanţă cu nevoile zlere. pe baza liste lo r de u ti- re. Toate aceste considerente prim i pensia In întregim e şi de in va lid ita te gradul III, în
impuse de flu x u l de construc- loje şi m ateriale cuprinse în au p rim ii o reqlem entare co­ salariul şi pensionarii lip s iţi caz de Ivire a Incapacităţii de
tii-m o n tn j. S.T.E.. s-au făcut contracte şi respunzătoare prin legea pen­ de capacităţile vizuale, cei ca­ muncă In perioada angajării,
Desfăşurarea ritm ică a flu x u ­ comenzi pentru u tila je le şi ma­ siilor. Aceasta adm ite cum ulul re au donat statului colecţii calculul a jutoa relo r ce se a­
lu i de constru cţii-m o ntaj re ­ terialele necesare. pensiei cvi salariul, distinglnd muzeale şi sînt anqajati ai m u­ cordă se face avtndu-se în ve­
clamă şi o aprovizionare teh- Tovarăşul in g in e r A lexandru trei s itu a ţii mai im portante, zeelor în care slnt expuse a­ dere Însumarea cotei părţi din
nlco-m aterlală corespunzătoa­ Popa, directoru l D irecţiei de O prim ă situaţie, în care se ceste colecţii. pensia de in v a lid ita te ce ii se
re. Or, în co n d iţiile In care in v e s tiţii a C o n siliu lu i popu­ poate cum ula pensia cu sala­ plăteşte Şl salariu l corespun­
constructorul. I.C.S.H., dispu­ lar judeţean, ne declară că p i­ riu l. esle aceea a pensionari­ zător m uncii prestate.
ne e le ctiv (nu declarativ) nu­ nă la 30 noiem brie, conform lor cu pensii integrale pentru A nqajarea de către u n ită tl
mai de 50 la sută din docu­ deciziei C o nsiliu lui popular ju ­ lim ită de vlrstă si a celor pen­ a unor categorii de pensionari
m entaţia necesară, cum pot li deţean. toate proiectele de e­ Deocamdată oamenii locuiesc în corturi prim ite de peste hotare. Alături de ele îşi ridică, sionaţi în baza unor acte nor­ Răspuns la incum bă unele o b lig a ţii atlt
încheiate toate contractele si xecuţie vor fi asigurate. Pină cu ajutorul statului, case trainice, mai frumoase decit cele pe care le-au luat apele. m ative speciale, strict nece­ pentru «ceste u n ită ţi ctt şi
com enzile cu fu rn iz o rii ? Prin in prezent — spunea tova­ sari u n ită ţilo r, m enţinuţi 6au pentru pensionari. A stfel, pen­
urm are docum entaţia poate fl răşul Popa — dispunem de 78 reîncadraţi In muncă în func­ scrisori sosite sio na rii care se qăsesc tn ase­
considerată ca asiqurală nu­ Ia sută din volum ul docum en­ ţii admise la cum ul. Această menea situa ţie au obliqatia să
mai atunci clnd ea ajunge în taţiei aferente anului 1971. Ne categorie de pensionari au tncunoştlnteze unitatea despre
posesia u n ită ţii de construcţii. lipseşte docum entaţia pentru dreptul să primească, pe lînqfi la redacţie calitatea de pensionar şi apoi,
— S tud iile tehnlco-econom i- 5-10 de apartamente la Deva. Refacerea distrugerilor salariu, şi 50 la sută din pen­ în term en de 15 iile de la an-
ce pentru lu cră rile noastre de din care 260 sînt front de lu ­ sie dar nu mal puţin de 500 qajare. să com unice orqanulul
in v e s litil se fac pe perioade cru pentru 1972. pentru 41 a­ lei fn altă sltuatîe, aceeaşi de pensii la care stnt In plată,
de 5 ani — pe-a declarai to ­ partam ente la Hunedoara, a­ categorie de pensionari pot fl O ultim ă situaţie tn care se unitatea unde RÎnt anqajati şl
varăşul Ing. Râul Costea, d i­ teliere mecanice, laboratoare, anqa|ati. prim ind pe lingă sa­ poate cumula, p o triv it legii, data de la care lucrează I u n i­
re cto r tehnic la Centrala m i­ relele de apă şi term oficare. provocate de ape la riu şl pensia în întregim e. salariul cu pensia este aceea tă ţii ÎI re vin e obligaţia de a
n e re u rilo r neferoase Deva. In De asemenea, nu slntem în po­ O asemenea anqalare se poa­ c-are priveşte pe pensionarii de pretinde persoanelor pe care
acest an ne-au expirat stud iile sesia amplasamentelor pentru te face pe perioade scurte fă­ Invaliditate. Această p o sib ili­ le anqajea2ă să menţioneze În
vechi aşa că, pentru v iito ru l ansamblul de locuinţe A ero­ 23 800 ouă, 603 kg lămîi, 20 de nul pe 1970. Pin o in prezent, din ră a depăşi 4 lu ni tn tr-u n an tate se referă îndeosebi la cerere dacă este sau nu pen­
cincinal, întreq ul volum de lu ­ port 6 Petroşani, m icroralcm ul cele 139 de cose dărimote, ce­ calendaristic. pensionarii de in va lid ita te gra­ sionar sau titu la r de ajutor
cră ri se va executa după do­ 15 Deva şi şcoala de la Lu- (Urmare’ dini pag. 1) arzătoare şi butelii de aragaz, tăţenii şi-au propus să-şi refacă A nqajarea pensionarilor men­ dul III. Pensionarii de In v a li­ social, v e rlfid n d carnetul de
20 de corturi - toate sosite din
cum entaţii noi. Singura lu cra­ peni. Toate aceste neajunsuri ţion aţi mai sus se va putea ditate gradul H i care stnt an­ muncă si, .In term eii de 15 z i­
străinătate. Populaţia sinistra­ 120. Dintre acestea, 32 de case gaja ţi pe perioada In care au
re. care este In lr-o situaţie mai vor fi însă lichidate în tim p tă a beneficiat de diferite pro­ se află la fundaţie, 13 la roşu, face numai pe fu n cţii tem po­ le de la anqajare. să încunoş-
critică , a tît în ceea ce p riveş­ u til (?)• de moteriaJe de construcţii de duse alim entare distribuite acoperite 7, în lazâ de finisaj 3 rar vacante, respectiv pe ace­ această calitate (angajat) vor tinteze orqanul de pensii res­
te docum entaţia de execuţie Faţă de anii trecuţi, in ve sti­ care populaţia ore nevoie pen­ din fondul centralizot. jin ¡or 11 sînt terminate. In vede­ le fu n cţii De care există titu ­ prim i, oe lingă salari vi, pensia pectiv despre anqajarea de
c it s> am plasam entul esle ia­ ţiile p rim u lu i an al v iito ru lu i tru refacerea locuinţelor şi să remarc faptul co aceas­ rea im pulsionării acestei activi­ la rii con tra ctulu i de muncă, !n lntreqim e. fără însă ca a­ pensionari î u lte rio r subzistă
zul de decantare de la uzina cincinal sînt în qeneral mal onexelor distruse. tă acţiune este în desfăşurare tăţi, tuturor primarilor, com itete­ dar care, din d ife rite m otive cestea cum ulate să poală de­ oblig aţia vinei asemenea in cu-
de preparare Deva- Este ade­ bine pregătite. De asemenea, Pe lingă aceste materiale şi şi în prezent m judeţ conti- lor executive din comunele si­ întem eiate — concedii m edi­ păşi salariul ta rifa r In vlqoare, no ştintări e orqanulul de pen­
vărat că nu avem aslquratâ beneficiarii, pro ie cta nţii si con- sumele de bani acordate de cale, concedii de studii etc. — corespunzător funcţiei avute sii ori de ctte o ri situaţia pen­
docum entaţia pentru lu cră rile s lru c lo rii mai dispun încă de nuînd să sosească ro i ajutoare nistrate li s-a trasat sarcina ur­ lipsesc tem porar de la un ităţi. la dala pensionării. In situa­ sionarului anqajat ar atraqe
stat, populaţia sinistrată din din tară şi de peste hotare, măririi îndeaproape o mersului ţia în care salariul ta rifa r îm ­
de in v e s tiţii ale anului v iito r, tim p suficient pentru pre qă tl- 1 judeţul nostru o fost sprijinită, ajutoare care sînt imediat di­ lucrărilor şi a aprovizionării cu Este bine să arătăm, în legă­ preună cu pensia, ori numai m odificări cu p riv ire la plata
declt în p ro p o rţie de 54 la su­ re. Rău esle însă faptul că o- încă din primele zile. cu însem­ rijate spre locolitătrîe ce au materiole. Pentru acoperirea ne­ tură cu această p o sib ilita te de salariul ta rifa r actual, depă­ d re p tu rilo r de pensii.
tă, dar ceea ce a mal rămas b le c tiv r de mare im portanţă e- nate cantităţi de articole de im. avut de suferit de pe urma i­ cesarului de materiale s-a in­ cum ul, că un pensionar care a şesc salariul ta rifar In viqoa- Plata pensiei cuvenite pen­
de elaborat esle In tr-o fază fi­ ronom ică şi sociala nu au asl- brăcăminte, încălţăminte $î a ­ nundaţiilor. dicat confecţionarea lor pe plan fost m enţinut sau reîncadrat re corespunzător funcţiei avu­ sio na rilo r m enţinuţi sau re în ­
nală şi nu prezlntfl problem e qurate co n d iţiile m inim e pen­ limente. Pînă în prezent ou fost local. Este cazul cărămizii care în muncă în cursul unul an te la data pensionării de Inva­ cadraţi se face de către u n i­
deosebite. In ceea ce priveş­ tru includerea lor in plan, be- distribuite peste 9 500 bucăţi — V-aţi referit Io măsurile la Mia a început să se producă calendaristic tim p de 4 luni. liditate. pensia sc reduce sau tă ţile la care stnt anqajati din
te u tila je le , Uzinele din Reşi­ n e firîa rii se grăbesc încă prea articole pentru copii, mai luate pentru refacerea stricăciu­ prin punerea în funcţiune a unor cu respectarea c o n d iţiilo r legii, se suspendă după caz- fo n durile de asigurări sociale,
ţa ne-au refuzat c o n tra riu l încet pentru a le rrea. Se. in ­ mult de 80 000 bucăţi nilor provocate de ape. Pînă la poate lucra restul de lu ni pînă excepţie făctnd pensionarii ca­
pentru compresoare Iar Cen­ vocă încă vechile m otive : articole pentru femei şi peste sosirea sezonului ploios şi, apoi, prese. In fiecare simbătă sîntem la s fîrş itu l anului, dacă pos­ in afara pensionarilor de In­ re. p o triv it legii, prim esc pe
trala in du strială de autom obile .p ro ie cta n tu l nu îşi respectă 51 000 bucăţi orticole de îm­ rece a mar rămas puţin timp. informaţi asupra mersului lucră­ tul pe care-1 ocupă e în con­ va lidita te de qradul Iii, tn si­ tim pul anqajării pensia în în­
şl tractoare Braşov nu ne poa­ angajam entul" ..furnizorii ne Este suficient ca pînă atunci să rilor, puţind astfel lua măsuri tinuare liber. însă. In tr-o ase­ tu a ţii deosebite, vor putea fi tregim e. situaţie în care pen­
te asigura a u to u tilita re le ne­ re fu z ă '; „ m etodologia de apro­ brăcăminte şi încălţăminte pen­ se asigure tuturor fam iliilor si­ pentru impulsionarea lor. menea situaţie. se încasează angajaţi de un ităţi şl pensio­ sia se plăteşte tn continuare de
cesare. Sînlem în trata tive cu bare şî avizare a docum enta­ tru bărbaţi Fomiliifor greu lovi­ nistrate locuinţe corespunzătoa. — Dar în ceea ce priveşte salariul în întregim e şî 50 la narii de in va lid ita te de gra­ către orqanul de pensii.
U zinele „T im p u ri noi" Bucu­ ţiilo r este grpoaie" etc.. etc. te de calam ităţi ll s-au acor­ re, sâ se refacă lucrările de fondul de locuinţe proprietate sută din pensie. dele I şi II. dar numai atunci
reşti pentru compresoare mai I.rqna p rivind oroanizarea. dat peste 3 000 bucăţi obiecte protecţie avariate ? de stat ? Acestea vor fi terminate C um ulul pensiei întregi cu cind com isiile de expertiză VIOREL POP
mlc.l. planificarea $î executarea in ­ de uz casnic şl gospodăresc. - Pot spune că toţi cetăţenii la timp ? Ce alte lucrări se pre­ salariul se adm ite şi pentru medicală şi recuperare a capa­ activist al Consiliului judeţean
La D irecţia reqîonală de căi v e s tiţiilo r prevede răspunderi Aceste obiecte au fost colec­ care au rămas fără locuinţe au văd ? cei ce se angajează la per- c ită ţii de muncă recomandă al sindicatelor
ferate Deva. in v e s tiţiile anului clare penlru toţi factorii. De tate din judeţ sau trimise drept in prezent adăpost. In oraşe, — Dintre cele 240 de aparta­
v iito r se găsesc in tr-o fază de re nu se acţionează în s p iri­ ajutoare din intreago ţoră populaţiei sinistrate i s-au pus mente, 160 se află „la roşu", lo
pregătire cu lo tu l necorespun­ tul ei ? In perioada care a mai Concomitent ou fost distribuite la dispoziţie primele apartam en­ 40 a fost turnată fundaţia, iar
zătoare. Pină la sfîrşitu l lu n ii rămas este necesar ca benefi­ obiecte de uz casnic — gos­ te construite, iar în mediul pentru alte 40, de la Mia, se Noi centre de
iulie, numai 29,8 la sută din cia rii şi executanţii să depu­ podăresc, însemnate cantităţi rural spaţiile consiliilor populare aşteaptă unele aprobări pentru liecolta se depreciată
valoarea plan ulu i 1971 era o- nă e fo rtu ri sustinule pentru de alimente conservate, pro­ om enajote. Unele fam ilii ou fost o putea fi atacate. Conducerea predare-;primire
coperilâ cu docum enlatfl te h ­ pregătirea in tim p u lii a In­ duse dietetice pentru copii ca primite fn spaţiul locativ al d i­ Trustului de construcţii o apre­
nice. In q in e ru l loan Szekely, v e s tiţiilo r pe bază de grafice şi obiecte de îmbrăcăminte şî feriţilor cetăţeni. ciat că în municipiul Deva sint O rice fel de argum ente s ar
de la se rviciu l tehnic al d ire c­ coordonatoare In care să se încălţăminte sosite de peste reale posibilităţi ca cele 200 ale cooperaţiei încerca să se aducă p rivin d
ţiei, ne declara că pentru lu ­ prevadă termenele de prospec­ hotare. Amintesc printre altele Pentru rezolvarea definitivă o apartamente să fie terminate în- stadiul total nesatisfăcător al
c ră rile aferente secţiei de c ir­ tare şl contxactare a u tila je ­ aproope 3 000 de pături, 500 situaţiei, ou fost luate măsuri tr un timp cît mai scurt. Intr un meşteşugăreşti tre le rişu lu i, atlt a tim p cit în
culaţie P etroşani-S im erla-M ln- lor. corelarea liv ră rilo r u tila ­ perechi cizme de cauciuc, menite să sprijine cetăţenii în stadiu avansat se află lucrările clm p se află mai m ult de ju ­
tia există stud iul tehnlco-eco- je lo r din Iară şî Im port cu teh­ obiecte de îmbrăcăminte pen­ refacerea locuinţelor distruse de refacere a şcolilor şi aşeză­ Cooperativa meşteşugâ* sinquri. Dacă paralel cu sece­ mătate din recolta de paioase,
noniic aprobat însă docum en­ nologia de m ontaj. înlăturarea tru bărbaţi, femei şi copii. în­ S-au constituit form aţii de lucru mintelor culturale distruse $ou reascâ „Prestarea" Hunedoa­ rişul. aşa cum au fost date in ­ ele nu au nici un suport te­
taţia de execuţie se află In lu ­ p o sib ilită ţii începerii lu c ră ri­ semnate cantităţi de medica­ specializate oparţinînd coope avariate. Au fost refăcute toate ra a inaugurat un punct de dicaţiile. sc organiza şi treie- m einic. Dacă m ecanizatorii nu
cru la In s titu tu l de proiectări lor tn con diţii de roqalorii. a mente şî dezînfectanti. S-au raţiei meşteşugăreşti şî de con­ drumurile. predare — primire o comenzi­ risul. era posibil ca la această îşi fac datoria aşa cum le pre­
pentru c3t ierale Bucureşti re a liză rii unor provizorate ne­ distribuit peste 12 200 bor­ sum, colective de muncă din în­ O acţiune deosebit de impor lor de la populaţie pentru dală întreaga recoltă să se a­ tinde in ginerul cooperativei
care are term en de predare pî- economice. a unor disconlinu- cane de diferite conserve de treprinderi au trimis sl ele me tontă este aceea de refacere a curăţătoria chimico. Centrul f 1 e înm aqazinală, Cind factorii sau dacă z iln ic participă ta
nă la 30 septembrie. Penlru Ităti în activitatea de construc­ funcţionează în oraşul Haţeg, răspvmzătnri de soarta produc­ muncă de abia 8-10- c o o g rra i
centralizări electrodlnam lce şl ţii. legume şi fructe, 10 tone orez, serioşi pentru a da ajutor. Fiind digurilor şi m olurilor distruse. In in localul centrului de în­ ţiei amină lu cră rile urqente de lori, aceasta dénoia că organi-.
asigurată forţa de muncă şi ma­ acest scop o fost întocmit un pe o zi pe alta e lesne de în ­ zatia de partid şi con siliul dp?
plan de măsuri, cu termene şi chirieri obiecte.
terialele necesare, ritmul de exe­ De asemenea, cooperativa ţeles că unitatea înregistrează conducere al O.A P . nu a cţio ­
responsobilităti, pentru reface­ „Retezatul" Haţeg a deschis pagube irecuperabile. T ovară­ nează cu destulă perseverentă
cuţie a fost alert, lucrările aflîn
Timpul de muncă al activistului cultural du-se.intr-un stadiu care asigură rea imediată a digurilor şi des- un centru similar, în comuna şii de la C om itetul orăşenesc de ordine şi disciplină fermă,
pentru întronarea unui s p irit
colmatareo albiilo r încă în acest
de partid Călan şi instrvirto rul
realizarea lor integrală pînă la an şi un plan de perspectivă Pui, pentru boiangerîe, ca* de lo U J.C A .P . care au în ra ­ in conform itate cu prevederile
core prevede lucrări pînă în re funcţionează o dată pe
venirea sezonului rece. Pe de sâptâmînâ, cind delegatul za lo r de activitate cooperati­ l.eqii p rivind organizarea pro­
1980. Ritmul de lucru şî seriozi­
Ziua de muncă a a c tiv is tu ­ în munca a ctivistu lu i cu ltu ­ m ţntulu l cultu ral — ne spu­ altă parte, comitetul executiv tatea cu care este privită de cooperativei se deplasează va aqricolâ din Nădăştia de ducţiei si a m uncii In a g ric u l­
lu i cu ltu ra l salariat începe ral a „p rim u lu i opl" (7-15,30) nea Georqe Armâşescu. di­ s-a preocupat îndeaproape de către factorii răspunzători a ­ pentru primirea şi predarea Jos slnt cumva de altă pă­ tură. In acest sens se aşteaptă
de dim ineaţă, de la ora 7, e- prin aceea că el ore astfel rectorul Casei judeţene a realizarea celor 240 de aparta­ comenzilor, rere 1 Dacă nu. pe clnd vom ca şi in te rven ţia C onsiliu lui
dică o dată cu semnarea con­ posibilitatea să studieze ma­ creaţiei populare. Munca ceastă acţiune dau garanţie putea consemna că la vinitatea popular orăşenesc Călan si a
d icii. Fireşte, acesta ducîează teria lu l docum entar specific noastră ar fi cu m ult mai e­ mente pe care judeţul nostru că pînă la finele anului pro­ N1CU SBUCHEA respectiva s-a term inat tre ie ­ orqanelor agricole judeţene să
pină la ora 15,30, Iar dupâ- dom eniului respectiv. Sintem ficientă în cazul unei juste Ie-o prim it tn plus faţă de pla­ gramul stabilit va f! realizat. fie mai promptă, dar mai ales
«miază — socotind efl a lu ­ în tru totul de acord cu ne­ coordonări a ora rulu i nostru ratul o rzu lu i şl g riu lu i ? eficace
crat deja 8 ore — ar trebui cesitatea preqătirîi teoretice cu orarul re p e tiţiilo r diverse­
să fie liber. Dar nu este. A c ­ curente a celor ce răspund lo r form aţii a rtistice din Ju­
tiv is tu l cu ltu ra l salariat îşi de fenomenul cultu ral al ju ­ deţ. Sincronizarea de care ne
continuă dupâ-amiaza şi sea­ deţului. Şi sîntem de acord vorbea dire cto ru l Casei Jude­
ra activitatea, adevărata şi că pe măsură re activistul ţene a creaţiei populare se
p o triv ita sa activita te : in ­ cultural va fi mai bine pre­ referă şi se poate extinde nu
struieşte form aţii a rtistice de gătit teoretic, cu atît şi re­ numai la a ctiviştii cu ltu ra li
am atori, orqanizează m anifes­ zultatele m uncii sale practice de la „c e n tru ", ci şi asupra
tări culturale, artistice sau vor fi mai rodnice. Insă cele celor de la casele de c u ltu ­
ş tiin ţific e ş.a. M unca aceasta opt ore de pregătire te o re ti­ ră din m un icip ii şi oraşe,
se prelungeşte uneori pînă la precum şi a d ire c to rilo r de
căm ine cu ltu rale săteşti. (Cu
ore 11tzii din, noapte Dacă
socotim aritm etic, observăm p rile ju l in sp e cţiilo r sau con­
tro alelor efectuate de inspec­
că num ărul orelor de se rvi­
ciu oscilează întTe 12 şl 16 to rii C o m itetului judeţean
pentru cultu ră şi artă. d irec­
ore.
to rii de căm ine cultu rale tre ­
Pornind de la această con­ că „executate" dim ineaţa nu buie să lie găsiţi la post, a
statare. ne punem în treb a­ schimbă cu nim ic aspectul se c iti : la cămine, dim inea­
rea : cile din orele am intite problem ei in discuţie. Deci : ţa, după-amîază sau seara).
sint sim ple ore şi cite sînt opt ore pentru pregătire teo­ Fără îndoială nu emitem
ore efectiv lucrate ?
retică şi apoi munca pro- pretenţia ca a ctivistu l cultu­
Să luăm, de pilda, a c tiv ita ­ priu-zisă. ral salariat să fie absolvit de
tea unui metodist al Casei Oboseala cum ulată în „ p r i­ cele opt ore de muncă. Dar
judeţene de creaţie populară. m ul op t" (chiar si aşteptarea posibilitatea in tro d u ce rii u ­
Sfera sa de activita te c u p rin ­ oboseşte) se răzbună în cel nui realist sistem de „pon­
de. după cum se ştie, m iş­ de-al „doilea opt" prin p lic ­ ta i", adecvai specificului
carea artistică de am atori din tiseală sau graba de a te rm i­ m uncii a ctivistu lu i cultural,
cuprinsul judeţului- Dar nici na tre b u rile şi de a ple'.a se poate găsi. In orice caz,
un artist amator nu se scoa­
acasă. In d e fin itiv, chiar si a sta la serviciu un num ăr
lă dim ineaţa la ora 7 penlru a ctivistu l cultu ral, or ici t de de ore fără a presta o m un­
a veni la cămin snu casa de pasionat ar fi de munca sa, că concret-specifică ca apoi
(viitură, din sim plul m otiv că
este, la urm a-urm elor, un om. să înceapă adevărata a c tiv i­
¡■p duce la ., lucru. Cu artiş­
De m ulte ori. st în d de v o r­ tate. esle un fenomen care
tii amatori se lucrează insă ni se pare anacronic.
după-amiaza snn seara, res­ bă cu m etodişlî. in stru cto ri I.C.S. Hunedoara — grafică industrială.
pectiv în tim pul lor liber. Cu sau alţi a ctivişti cu ltu ra li, a- Foto : V. ONOIU
ceşlia se plînqeau de exis­ C, DROZD
loafe acestea, m etodistul, In ­
structoru l. vine la ..sediu" (şl tenta unor lunqi perioade de
tim p — mai ales toamna şî
oslo obligat să vină) )a ora
7 lix. Ce face pînă la ora iarna — clnd nu dispun nici
15.30? H sim plu de răspuns: de tim pu l necesar* vizio n ă rii cald' bucuria fiecărui peşte deveni şi mini „ alpinişti",
unul film sau unul program
de cele mai m ulte ori aş- decît atît. în tiln e ştl frecvent üfiniteftfii£i!$ în pescuit. pornind In zilele următoa­
leoplă să treacă aceste opt de televiziune- Ba mal m ult Barajul pentru construirea re de tabără In excursii la
orc, mai face ceva muncă de „ ştrandului" s-a ridicat tn- Izvor, la Peşterea de pe Va­
natură adm inistrativă. sau la casele de cultu ră m eto­ tr-un suflet şi. musafir al lea Săliştei, ori la cariera de
nur şi sim plu stă. Uneori, dist! sau in stru cto ri care fac La intrarea In Zam, tn misterul: al pătruns tn in­ primitoarelor gazde cu cra­ piatră. Despărţîndu-te de ei,
(sau mai precis : deseori) de serviciu „cu ziua", adică dreapta şoselei şi a podului cinta unei tabere singulare Aşteptăm cu vădită curiozi­ foc, dispozitivul antifurt apli­ vate roşii, nu vel găsi argu­ de entuziastul lor educa­
pica. ă in cursul d im in e ţii pe de dim ineaţă plnă-n noapte, care trece peste Valea Zamu- in felul ei — tabăra cercurilor tate zilele lui august. Curiozi­ cabil la uşi etc. — îşi des­ mente care să rămtnă In pi­ tor simţi nevoia să revii. $i
Eeren unde face îndrum are în loc să se ocupe cu m un­ tehnice ale Casei pionierului tate îndreptăţită. Îndrumată coperă tn zilele de tabără cioare fn faţa tnsufleţitelor
şi con lro l — ceea ce, de fapt. ca cultu rala în înţelesul sine lui, un ochi atent va fi atras d in Deva. Da E o Inttlnire ne­ şi. tn acest an de către tova­ noi valenţe. Sint dintr-o dată invitaţii de a încerca adln- minunata experienţă a aces­
de prezenţa unui drapel tri­
intră in sarrina personalului qua non al cuvîn tu lnî. „L o ­ răşul profesor Ionel Ganea. buni gospodari, constructori, cimea apei, plăcerea unei tei tabere iţi readuce tn gind
de specialitate (corpul de in ­ g ica ' se rviciu lu i „cu ziua" se color Ivit dintre sălciile şi aşteptată. Micii mdloam i i ­ conducătorul cercului de pescari pricepuţi, bucdiart plimbări cu salteaua, stil citeva cuvinte ale profesoru­
spectori) de la C om itetul ju ­ explică prin aceea că „tre ­ arbuştii îngrămădiţi aici. Şi lo r!, fotografi, meşteri iscu­ radio de la Casa pionieruhii, şi, fără îndoială, mari spor­ „broscuţă" ori „ peşte" ori, lui Ionel Ganea, care o con­
deţean pentru cultură şi ar­ buie să fie cineva tot tim pul mal mirat va fi clnd, lăsînd siţi, ale căror lucrări pline tabăra a cucerit din primele tivi. De dimineaţa de la 7, dacă a i curajul, şi o între­ duce. „Radioamatorismul —
ia. Cu alte cuvinte dim inea­ la casa de cu ltu ră ". şoseaua şi coborînd spre locul de ingeniozitate au fost vă­ Sportul fără virsle şi fără
ţa fu n rţio n o r. Iar după-am îa- „P roqram ul de activitate al marcat de steag, va tntilni zute şi admirate la expozi­ cere de Înot. Nu te-ai putea sexe, răsplndit pe toate me­
7ă şi seara aclivist cultural. unui aclivist cu ltu ra l salariat citeva cortxiri viu colorate, ţiile na ţionale minitehnicus, supăra dacă o zgîtie cu ochi ridianele şl paralelele glob u­
de jar ca Mirela, mezina ta­
lu i terestru, leagă tntre ei,
o vatră fumegtndă cu citeva
sint in uacanffl. M in ite h n icu s
Se m otivează de foarte trebuie să fie sincronizai, a­ cratiţe tn jur şt vreascuri In camping ! Fale d e v a c a n fă berei, s-ar oferi cu gravita­ prin fire nevăzute, oameni tn
m ulte orî logica existenţei daptat, la spe cificu l, aşezâ- alături, nişte scaune de ex­ l-am tntîlnit şi ne-am bu­ te să te conducă intr-o ..pro­ adevăratul sens al cuvtntu-
cursie in dreptul corturilor, curat de succesele repurtate menadă'’ cu salteaua pneu­ lui,... Modeşti şi anonimi,
o masă de lucru înjghebată în tabăra cu profil radiofo­ ore ale existenţei ei Membri clnd trompeta sună deştep­ matică şl „din greşeală“ prezenţi pretutindeni tn timp
ad-hoc şl pe cfţiva dintre nic de la Timişul de Sus. ai cercurilor de radiotele- tarea, şi ptnă seara, la ora te-ar face să s im ţi cum e şl şi spaţiu, radioamatorii şi-au
„stăptnii" acestor locuri : mi- unde fetele au luat locul ¡11 grnfie şi construcţii radio — stingerii, timpul zboară prea „sub saltea". legat pasiunile de cel mai
nipescari. fotografi, radio­ pe ţară la „vinătnare de cei care de la construcţia \i- repede Primele zile au fost Serile petrecute la lumina Înalt ideal al omenirii : nă­
amatori, bucătari, tn fi bucu­ r u l p i A u împărtăşit şi şi-an nui mare număr de electro- adevărate întreceri, competi­ celor două felinare şi a fo­ zuinţa de pace şi înţelegere
roşi de oaspeţi şi transmi- îmbogăţit experienţa lor de magneţi, sonerii electrice, ţii ale priceperii şi h ă rn icie i : cului de tabără ou fn ele Intre toţi oamenii... Pentru
ţind de la un colţ la altul, fotografi In tabăra fie la aparate de radio-recepţie cu cu materiale primite de la ceea pur şi irepclahil, iar
dintr-un loc tn altul, prin a­ Cnlhnăneşti. iar acum. fn diodă sau cu tramistori, apa­ Casa pionierului, din tabăra somnul vegheat, fn nopţile tineretul şcolar îmbrăţişarea
parate de emisie-recepţie, primele zile ale hiî august, rate producătoare de oscila­ de la Timişul de Sus s-au calde de august, de clipirea radioamatorismului are a-
i^estea sosirii. Din corturi s-au rcînlîlnit în tabăra de ţii rndioelectrice. jocuri elec­ co n stru it aparate de radio somnoroasă a stelelor de dinci implicaţii de ordin in-
răsună cfntece. semnale mor­ la Zam. tronice. automatizări simple. Strajă adună in s\is\irul pi­ slrucliv-educativ. Practicarea
se, dinspre npn răzbat glasuri Despre această tabără — f/enerotoare dc ton. multwi- cu tranzistnri pentru fiecare nului. din preajmă şi in par­ lui şlefuieşte şi maturi­
vesele de copii. repetarea unei experienţe bratnare ou trecut la lucrări cort. 4cu m lucrează la con­ fumul finului cosit, adus de zează caracterul, dezvoltă de­
Dacă n-ai fi fost prea ui­ fructuoase a anului trecut — de concepţie remarcabile, ca struirea unor aparate de emi­ boarea vintului de scară, prinderile şi indeminarea in
mit de panorama ivită deo tte-a v-orhit încă din prime- harta electronică şi dispozi­ sie-recepţie pentru a se men­ cele mai frumoase visuri ale lucrări tehnice, dezvăluie
dată din r'erdeaţa copleşitoa­ ■ le zile ale vacanţei tovarăşa tivul dc alarmare in caz de copilăriei. orizonturi noi in studiul u­
re a împrejurimilor ai fi Viorica Cerb. preşedinta ţine legătura intre pescari şi Codrii adumbriţi din frn- nor obiecte de inuăţămint".
U.M M.R Simeria. Pe porţile acestei uzine, după efectuarea văzut o placă simplă care Consiliului mnnicinal Deva umiditate, dispozitivul de cei rămaşi in corturi şi pen­ prejurimi atrag cn insisten­
reparaţiilor necesare, ie« zeci de locomotive şî vagoane marfă ţi-ar fi dezlegat prea repede al organizaţiei pionierilor. avertizare cind laptele dă in tru a se putea transmite „la ţă şi micii tehnicieni to r ILEANA LASCU
aporţinind mai multor depouri din toră. Foto : P. MIRON