Page 4 - Drumul_socialismului_1970_08

i
DRUMUL SOCIALISMULUI A Nr 4842 ţ SIMBUA 1 AUGUST 1970

Vizita delegaţiei militare Israelul

române a acceptat C D G E B

în Republica Populară Chineză „ p lan u l Rogers i i SUPRAVEGHEREA

c ir c u l a ţ ie i in zilele
VACANŢEI
R IK IN 3I. — Coresponden­ producţie oblinulc aici. M u n ­ s*a desfăşurat înIr-o atmosferă Tradiţionalul exod din
tul Aqcrprr-s, )r>n Gălăţeanu citorii au tăcut preţuiiiuleni o cordiala, du prietenie. TEL A V IV 31 (Agcrpres). — planul Roqers. Poziţia guver­ luno august ol parizieni­
transmite : In cadrul vizitei pe caldă şi entuziastă primire Au participat conducători ai „G uvernul îsraelian a hotărît nului îsraelian a fost stabilită lor spre locurile de va­
rare o întreprinde în R. I\ oaspeţilor români. armatei populare chineze de să subscrie la ultima iniţiativă după mai multe zile dc dezba­
Chineză, clc*eqatia militară ro- a guvernului S. U. A. şi să teri. canţă va prilejui o mo­
In timpul vizitei, delegaţia eliberare, ai ministerelor A fa ­ bilizare de forţe fără pre­
incin«5. rontlusft ele qeneral-co- desemneze un reprezentant pen­
» fost însutită dp Siao Gin- cerilor Externe şi Comerţului In comunicat se precizează cedent : 38 500 de poli­
loncl Ion lonită. ministrul for- tru negocieri de pace fără
kuan. adjunct, al ministrului a- Exterior, precum şi alaşati m i­ totodată că Israelul este pre­
lelor armate, a fost. în dim i- condiţii prealabile, prin bune­ ţişti, cu 6 500 moi mult de-
părărit, comandantul forţelor litari acreditaţi la Pekin. gătit să subscrie la propune­
neala zilei de vineri, oaspete marilim c militare, şi de Aurel Cu acest prilej. ministrul le oficii ale ambasadorului rea Statelor Unite privind în­ cît anul trecut, echipaţi
a) colectivului do muncitori ai Duma. ambasadorul Republicii forţelor armate ale Republicii Cunnar Jarring şi tn cadrul o­ cetarea focului pe termen de cu 7 200 de vehicule, 600
( pm hinalului siderurgir Cia- ferit de rezoluţia Consiliului de motociclete şi nume­
Socialiste România în R. P. Socialiste România. Ion lonită, cel pu{in trei tuni. pe frontul
pi'ala" din suburbiile Ppkinu- Chineză. şi Hnan lun-şcn, şeful M are­ de Securitate nr. 242, din 22 egiptean. roase elicoptere vor su­
luir M em brii delegaţiei româ­ •k lui Slat M ajor al Armatei noiembrie 1967, în scopul de praveghea cî'culatio-
ne. rare au losf salutat! la so­ Cu prilejul vizitei delegaţiei Populare Chineze de Eliberare, R D. VIETNAM. Pogubele pricinuite de raidurile aviaţiei a se ajunge Ia un acord de Secretarul cabinetului isra- Două ordinatoare elec­
siri* de ieme/.entanli ai Comi­ militare române, condusă de ou »oastat pentru continua în ­ inamice se refac în timp minim prin participarea însufleţită a pace care să stabilească o b li­ elian a arătat că prim ul mi­ tronice vor calcula inten­
tetului revoluţionar at combi­ genoral-rolone) Ion lonită. am­ tărire a prieteniei dintre cele tuturor specialiştilor. gaţiile contractuale ale pă rţi­ nistru Golda M etr va face In sitatea traficului rutier şi
natului, ou vizitat ru nccsl pri- basadorul Republic ii Socialiste două tciri, dintre P.C.R, şi P.C. In foto : Repararea unei secţii a termocentralei Thanh Hoa lor" — se arată In comunica­ cursul săptăcnînii viitoare o vor căuto să găsească
le| prîncuiatele sedii, luind tul oficial dat publicităţii v i­ declaraţie In fata Knessel-ului soluţia evitării de aglo­
România la Pekin. Aurel Du­ Chinez, dintre cele două po­ din R. D. Vietnam. (Parlamentul îsraelian). tn le­
cunoştinţă do succesele în ma. a oferii o rereptlc*. care poare şi armatele lor. neri după-amiază la Tel A vîv, gătură cu acceptarea de către merări prin indicarea iti­
la încheierea reuniunii cabi­ guvernul său a planului Ro­ nerarelor de degajare.
Peste 1 500 de trenuri vor
netului care a luat în discuţie gers. sta la dispoziţia celor care
pleacă în \acanţă. Aero­
turneul de două săptămlni pe. col, regizat de Nicolae Di- închisă — considcrîndu-l porturile vor cunoaşte, dc
Evoluţia care il întreprinde în Un­ nescu, au incintat publicul drept unul dintre cele ultimii asemenea, o afluenţă re­
mal
garia. Spectacolul,
la care
budapestan.
bune prezentate în
Multe numere
cord : peste 50 000 de pa-
au asistat numeroase perso­ din program, printre care. ani la Budapesta. Joi după- Jogcrl vor decola sau a ­
cnzes do tislice şi obşteşti din capita­ baletele „ Ritmuri", „Păian­ amiază a avut loc o confe­ La sediul GATT Consultări asupra teriza pe cele două aero­
nalităţi ale vieţii cultural-ar-
jenul",
„A 1002-a noapte",
rinţă de presă în cadrul că­
porturi din apropierea Pa­
niH DA PESTA .7/ — Cores­ la ungară, s-a bucurat de precum şi cintărcţii Doina reia regizorul Nicolac Dl- risului. Orly şi Bourget.
pondentul Ager preş Alexan­ succes. Măiestria şi coeziuncu Badea, Anca Agemolu, for­ nescu, directorul teatrului,
guvern dru Pinten transmite : Colec­ corpului de balet, în frunte maţia Trio Caban au întru­ a prezentat ziariştilor pe unii relaţiilor comerciale dintre MAŞINI DE SCRIS
tivul teatrului saliric-muzi-
cu soliştii Marica Negrea fi
cal „Constantin Tănasb’ din Tudose Martinică, arta inter­ nit aplauze la scenă deschisă. dintre interpreţi şi pe condu­ » DUPĂ DICTARE
Cronicarii de specialitate şi
cătorii artistici ai ansamblului
din Italia seara pc scena teatrului bn- calitatea orchestrei, fante­ numeroşi artişti unguri ou şi a vorbit despre istoricul S.U.A., Marea Britanie, Japonia oi Academiei de Ştiinte
joi
Bucureşti a prezentat
Un grup de acushdeni
pretativă a soliştilor i'ocali
dupcslan fu aer liber „fhtdu- zia. strălucirea, înalta ţinută avut cuvinte de caldă apre­ fl activitatea teatrului. *de­ ungare au obţinut suc­
spre turneele sale din ulti­
ciere despre spectacol — des­
park" primul spectacol din artistica a întregului specla- făşurat de altfel cu casa mii ani. cese remarcabile în con­
ROM A 31 (Aqerprcs). — Pre­
sa italiano de vineri continuă si Piaţa comună struirea unei maşini
să comenteze si să informeze aulomote de scris d i­
rect după dictare. Ex­
pe larg despre evoluţia situa­
perienţele efectuate pină
ţiei politice din tară în leqă-
1111 o cu consultările prem ieru­ VlENA 31 (Aqerprcs) - „Po­ publici! Socialiste România sl G ENEVA 31 (Aqerprcs). — Im porturilor, mai evidente în ocum ou demonstrat
lui desemnai Emilio Colombo, litico externó $i securitateo eu- securitotea europeano". V in e ri dimineaţa, au înce­ S.U A,, in tarile Pielei to ip u - că aporatul in curs
In vederea constituirii unui ropeonă" constituie tema qe- ★ Stadiul convorbirilor put la sediul GATT din Ge­ ne şl Japonia. Partenerii co­ de construcţie este din
nou guvern de cenlru-slinqo, nerală o celui de-ol XII - leo Cu prilejul prezentei sole în neva o serie de consultări merciali aî S.U.A. reclamă c- unele puncte de vedere
..Corrierc dclla Sera“ din M i­ seminor pentru tineri diplomoti Austria, Vosile Gliqa o .fost asupra relaţiilor comerciale fectclc legislaţiei restrictive fără rival in lume. Un o-
lano »si exprimă părerea că dintre S-U.A., Marea B rita­ americane care aicclcaza in semenea automat trebuie,
problema allolă in centrul dis­ vest-germano-poloneze nie, Japonîa sî Piaţa comu­ special importurile de te x ti­ ir: pnmul rînd, să „ştie"
cuţiilor este ..dară in situalia nă- Deşi asupra aqcnde! de le şi încălţăminte- La rîndul să deosebească diferitele
m luală ar li posibil să se re­ Sal^ufg Seminarul tinerilor lucru se păstrează cea mai lor, S.LLA. au critica), p o liti­ suneţe. indiferent de spe­
compună coaliţia cvadripartjtă BONN 31 (Aqerpres) ~ Consiliul de M în işlti al R. F- a cificul pronunţării, tona­
pe o ha/ă slobilă si durabilă" Germanici, reunit în sodintă la îtonn a asuillal un rjivort deplină discreţie, observatorii ca protectionistă a Pielei co­ litatea si durata, cerinţă
şi dacă „există intr-adevăr do­ diplomaţi „Politica externă şi asupra stadiului con vorbirilor vesl-qprmano-polnnnze prezen­ apreciază că in centrul dis­ mune cu privire la limitarea care in etopo actuală
rinţa de a soluţiona în acest tat de Karl Moorsch. sccrclar de stat parlamentar la M iniste­ cuţiilor sc va plasa compara­ Im porturilor de produse aqri- constituie o problemă
mod criza” Ziarul adaugă că securitatea europeană" rul Afacerilor Externe. După şedinţă, purtătorul dc cuvînt rea barierelor comerciale a­ cole ca şi pe cea a Japoniei chior si pentru cele moi
socialiştii se tem dc existen­ at guvernului, Con rad Ahlers. a precizat că viitoarea rundă a din cauza restricţiilor impor­ perfecţionate maşini elec­
ta chiar în cadru) formaţiei tratativelor dintre cele doua ţări va avea loc ta 10 sep­ le ţărilor respective, precum tronice de calcul. Auto­
de i enti n-si inqa. a unor g ru ­ tembrie ac., la Ftonn. şi tendinţele de lim itare a tu rilo r de capital- matul ungar este deja în
puri care doresc alegeri anti­ olc cărui lucrări se desfoşooiă primit de Rudolf Kirchschlaqer, siore de / deosebi vocile
cipate. situotio la care ar fi in prezent Io Solzburq. In ca ministrul ofoccrilor externe de femeie de cele ale
vrut să ajunqă ace.slo (impuri, ouslrioc. şi o ovul un schimb bărbaţilor, recunooste in-
tnăsprindu-şi jin /ifia in la/a d ru I seminarului prezintă, de de păreri cu adjunctul secre­ dividualltijlea vocilor, in­
iniţiala a crizei. (C.rupuri'e la asemenea, expuneri diplomoti tarului qcncrol ol Ministerului tonaţia lor.
care lacc aluzie cotidianul mi- din 11 ţări. Afoccrilor Externe. E. Halusa.
Innr/. .sînl cele ale socialişti“ Vosile Gliqo, adjunct ol mi­ Convorbirile purtate cu o- Intr-o conferinţa de presă cii din Coreea, şeful M are­ In aceeaşi zi. ministrul ira­ Aparotul „înţelege" cel
lor unitari, care s-au opus in i­ ceosto ocazie s-au referit la ţinută joi după-amlază la Ra­ lui Stat M ajor al Arm atei kian a fost prim it de către "noi uşor ocefc limbi care
nistrului afacerilor cxţcmc ol bat, la o săptămind dc la re­ Populare Coreene, care se a­ premierul Abdel Moncim Rî- prerintă o altcrKfcire cîl
ţial să intre în guvern alături cooperoreb şi sccuritoteo euro­
de socialişti DC baza progra­ României, o prezentot expune- peano, precum $i Io alte pro­ ferendumul naţional in ca­ flă in tr-o ' vizită in China. fai- La sfîrşîlul acestei reu­ nio» regulată o vocoleb'
mului prezentat dc Giulîo A n- rco : „Politico externă o Re­ bleme de interes comun. drul căruia a fost aprobată Cu acest prilej a avut loc niuni. Hadissi a declarat că SÎ consoanelor, itolîana,
dreol.li — n.r.}, noua Conslltu|ie a ţării, şe­ o convorbire cordiolă, prie­ schimbul de păreri a permis onl neziana, japoneza si
Analizlnd p o z iliilr partidelor ful statului maioran, rcqelti tenească. „studierea In detaliu a situa­ finlandeza „ p o r id u - i"
socialist si socialist unilar, zia­ Hassan al Il-lea, a precizat Au luat parte Cin En-la(. ţiei politice actuale, sub toa­ foa'le simple In schimb,
rul ..La Stampa" observă ră ne că alegerile legislative se vor membru al Comitetului Per­ te aspectele ci" din Orientul engleza constituie pentru
do o parle *c oftă PS.U., care desfăşura tn două etape, la manent al Biroului Politic al Apt opiat. acest automat cea moi di
21 şl 28 august. O parte din­
(ere o ..clarificare polilică" C.C. al P.C. Chine/., premie­ ficilă problemă...
(oslo vorbo despre alianlele tre dcpuleti vor fi aleşi pe rul Consiliului de Stat Huan 0 + 0
P.S-I. cu partidele de sl.înqa a- baza sufragiului univcrsnt. Iun-şen, membru al Biroului ALCOOLISMUL
(tate în opoziţie. în sindicale iar ceilalţi vor fi desemnaţi Politic al C.C. al P.C. Chi­ După mai m ulte zile da IN MAREA BRITANIE
şi în administraţiile regionale de un colegiu electoral, for­ nez, şeful M arelui Stat M a­ calm, capitala Irlandei (le
şi provinciale) iar po do «l'ă mat din i epre/enianlii adu­ jor al Armatei Populare Chi­ Nord — Bclfast — a cunos­ Alcoolismul este cea mai
parle — se găsesc socialiştii nărilor municipale, rurale şi Rf’ulcr, delegaţia a inmînat neze de Eliberare, şi Ciu cut în noaptea de joi spre v i ­ rospindită „maladie" în
caro nu cred în loiollfalea so­ comunale. preşedintelui Nasser un me­ l'i-tso. membru al Biroului neri noi momente de încor Marca Britanie după bo­
cialiştilor unitari si consideră saj din partea preşedintelui Politic al CC . al P.C.C.. loc­ dare T u lb u ră rile au început, lile de inimă şi cancer, se
O f G Sudanului. Gaafar A l-N um ei- ţiito r al şefului M arelui Slat
că un guvern slabii se poalo p u ţin după miezul nopţii. Orolă într-jn roport nl
Două organizaţii ale miş­ ry, privind evoluţia situaţiei M ajor. In tr-u n u i din cartierele lo ­
realiza chiar dacă PS.U. sa orqonizaţiei „Consiliul in­
..aulocxclude". cării dc rezistentă palestini­ din Orientul Apropiat. cuite în m ajoritate de cato­ ternaţional ol alcoolului si
ene — Organizaţia de acţiu­ 0 + 0 lici (New Lodge), unde doi
Colîdianul Partidului clemo- aicoo'ismulu'".
ne pentru Eliberarea Pales­ 0 + 0 tin e ri au fost arestaţi şî con­
cral-creştin, ..II P ip e le ", este M inistrul Irakian al m un­ De asemenea, raportul
tinei şi Organizaţia Palesti­ duşi la com isariatul de p o li­
optimist, pvprimînrl idrea că niană arabă — au dat pu bli­ Mao Trc-rtun, preşedintele cii, Murtada ITadlsst, caic a relevă că. datorita ocestei
ar exista o ..ronşliintă comu­ cităţii o declaraţie in care C.C. al Partidului Comunist sosit joi la Amman Intr-o v i­ tic. Apoi. gru pu ri de catolici ■nalodii, industria bato-
nă" în cercurile de e rn trn - sprijină po/itîa adoptată dc Chinez, a prim it delegaţia zită oficială, d fost prim it de au început să-şi manifeste Fiică pierde anual peste
s’ încia în ceea ce priveşte ron- preşedintele R.A.U., Gnmol m ilitată a R. P. D. Coreene, regele Husscin, căruia |-a 1n- ostilitatea fată de forţele de 100 mihoone lire.
sliluirco unui guvern stabil si Abdcl Nasser. fnlă de ple­ condusa de generalul O J in U . mînot un mesaj din partea politie, aruneînd cu pietre a-
solid. ..Avanii", roiîdianul Par­ mnmhni al Comitetului Poli­ preşedintelui Irakului, gene­ ăupra unui autovehicul al LEGĂTURĂ TELEFONICA
nul Roqers privind soluţiona­
tidului socialist, rontinnă însă rea crizei din Orientul A p ro ­ tic al C.C. al Partidului M u n ­ ralul Ahmed Hassan al-Bakr. politiei. DIRECTA PRAGA -
să polemizeze cu socialiştii u- piat. NEW YORK
nil.ari cerînd „să nu so maî DANEMARCA. La un muzeu naval din Roskilde, a fost expusă o
repete crize qreu. de rezolvai, ambarcaţiune de-a vikingilor numită „knarr", care in sec. XI 0 + 0 La Moscova a iosi semnal vlncrt un pro­ intre Prago şi New York
declanşate datorită stărilor de s-o scufundat împreună cu alte patru ambarcaţiuni în apiopiere Preşedintele R.A.U., Carnal tocol între q u w rn e le Republicii Socialiste Bujor Almăşan, membru al C.C. al P.C.R., c (ost stabilită a leqo-
spirit diferite ale forţelor com­ de Roskilde. In anul 1962, arheologii au salvat ceea ce a mai Abdcl Nasscr, a avut joi sea­ România şl U niunii Republicilor Sovietice m inistrul Industrie! miniere şl qcologlet, tură telefonică directă, in­
ponente, motiv pentru care rămas din ambarcaţiuni, expunîndu-le in mureu. ra o întrevedere cu delega­ Socialiste, privind livrarea de utilaje şi a- conducătorul delegaţiei române la sărbă­ formează oqcnţio C.T.K.
In foto ; Ambarcaţiunea „knarr", cu care în jurul anului 1 000 ţia sudaneză, compusă din cmdarea de asistenţă tehnică pentru con­ torirea zilei de 26 Iulie — Ziua insurecţiei Nouo linie foloseşte a ti t
situalia sc complică fără să fie
marinari temerari au străbătut mările. m inistrul dc stal însărcinat struirea nnnr obiective metalurgice in naţionale cubaneze, a avut o întrevedere rodioreleul şi coblul, cit
necesar". cu problemele prezidenţiale. România in perioada 1971-1975. cu comandantul Pedro M ircl, membru al Şf un so Ici i t de telecomu­
Mamoun Awad Abona 7eld. Protocolul a fost semnai dc m inistrul in ­ C.C. at P. C. din Cuba. m inistrul Industriei nicaţii, situot deasupra
m inistrul de stat însărcinat dustriei metalurqicc.. Nicolao Aqar.hi 51 de minelor, com bustibilului şl metalurqlel. Oceanului Atlantic.
cu afacerile externe, Mouaa I. V. Arhîpov prim -vi(cpre şrdin te al Co­ Cu acest prîlci. au fost abordate probleme Legătura astfel reolizoto
W tya Ibrahtm, ministrul pen­ m itetului sovietic pentru relaţiile economice ale cooperării româno-cubaneze in dome­ vo servi pentru comunica­
tru problemele tineretului şl externe. niul industriei petroliere şi miniere. întreve­ ţiile telefonice între Ce­
Dispute electorale chiliene srm Hacbem, şî m inistrul nesni, ambasadorul României In Uniunea derea s-a desfăşurat hUr-o almosicră co r­ hoslovacia şl toate ţările
Ahoulkas-
afacerile sociale,
La semnare a fost de fală Teodor
Mar!-
Americu de Nord şi Amc*
dială, tovărăşească.
munOt. Farouma Aqou Issa,
aflată Intr-o vizită Ia Cairo.
ocazionale
tru emisiuni
După cum transmite agenţia Sovietică. hcn Latine, precum şi pen­
radio în ambele direcţii.
Sub ptofoonelc ¡noile ole polo- am pllfieorea e ip e n en ţe i de plnă a ­ com ponenţă o Congresului, In urmo
lulu l Lo Moneda din Sontiago de cum. Se pare că el găteşte o am ­ scrutinului parlam entar de la 2 m ar­
Chito, inlr-un «oten în ifilu f celui plă audienţă în rîndul corpului e- tie a c ., nu a vantajeaiâ nici una DEZBATERILE
de-ol doileo im periu, cu pe>et¡ o- leclorol „V ictim e le " reformelor rea­ din principalele form aţii politice. IN PROCESUL MANŞON
coperi|-i cu portret« m oneo )» mo­ lizate do Frei i au regrupat în Por- Căci dem ocral-creţllnli ou pierdui
b ilie r de lemn de tecii, preşedin­ |id u l n aţional. Aceaită form oţiune un număr masiv de locuri (din 200 După ce o răspuns timp
tele Eduardo Erei ¡>i poliece u lti­ politică, prin cipa lu l advenar al de­ deţin acum 72), iar partidul noţio* de trei ziG întrebă j(
mo luno de guvernore Lo 4 xep- mocrat creştinilor, l-a deiem not drept nai şi-o sporit da lo 8 la 40 nu­ Pierderea avio­ puse de procurorul Vin­
tem brie, Cbile - o ceo ita co tă de candidat pentru alegerile preziden­ mărul mandatelor, dor tot insuficient
dem ocroţia constituţională intr-un ţia le pe Jorge A leu o n dri, „m arele pentru un vot hotâ 'ito r. In ceoa ce cent Bugliosi, Lmda Ko-
¡meni deşert de regim uri m ilitó te taciturn*, fo it preşedinte ol ţâ rii in ­ priveşte partidele da itinQO, aces­ sabion a devenit. ince-
- il olege pe noul tău preşedinte. tre oni| 19Î8-19Î4 Platforma elec tea au 85 de locuri. Numai o coo nului sovietic
A leg e rilo r p re iid e n |io lc din Chile (orală prezentată de acesta eite liţie intre două din cele trei forţe pînd de joi, ţinto ripos­
le e ite de m ult o trib u itâ o sem- p olitice fundom entale vo putea o- telor apărării, în procesul
m fico ţie politico deosebită ¡ deib a - legc pa preşedinte tn co iu l in care „An— 22“ grupului hippies acuzat
Icrile lin i purtate pretutindeni, in- C ongreiul va fi chemat *ă o focă.
cepind cu cafenelele şi ter/ninind Frecventele conflicte de muncă, de uodereo, in urmă cu
cu tastuoosele «oloan« ale p a la tu ­ Comentariu dem onstraţiile, ciocnirile dintre tin e ­ MOSCOVA 31 (Agerpre») - De « roopj un on, a şose
lu i p re n d e n fio l. Această semnifica- retul universitar şl p o liţie , semna­ două săptom inl continua corccio* persoane, printre care
| ie re tid o in o rig ina lita te a pentru lele in ultim ul tim p, dou cam paniei rit« in vodereo g o lirii o»iertulul
Am erico do Sud o e ip e n en fe i po­ electorale o lentă de violenţă ne­ jo vie iic „A n 22* „A n le u * cu cere actriţa de film Shoron
litice Inaugurate ¡n urmâ cu patru dom inatâ de ideea revenirii la cunoscută plnă acum chilienilor. In s-a pierdut Irg â tu ro in lim p ce late. Aşa cum era de aş­
ani, o dotă cu instolarca preşedin­ „tim p u rile cind libertatea patrona cltevo provincii, guvernul o fost ne­ efeciua o cu nâ spre Peru, cvînd teptat, avocaţii celor trei
te luí Freí. In prog romul său „R e ­ lulu i era deplină*. A leisandri nu voit lă Instituie starea de urgenţa Io bord iniiiu m e n te m edicala des-
voluţia în lib e rtó le *, Freí o prom it prom ite lucrun mori, numoi „o rdin e Tensiunea se dotoreoiă şi unul a lt (m ole sinistraţilor din aceoitâ ţa* inculpo|i aflaţi in prezent
şi a încercat lă recupérete p a rţio l şl disciplină", precum şi lichidarea component al societăţii chiliene : ro. In această perioadă, mfer- pe banco acuzării, Chorles
cceo ce fusese om it dc guvernele in fla ţie i - eşecul cel mai vizibil ol arm ato La începutul acestui an, a m eaiă a ge n ţia TASS, a fost cer* Monson, Putncia Kren-
precedente. Observoto'ul neutru con­ guvernului Frei porte din elementele ei au fost a- ecloto a tona largă din Oceanul
stóla că pe târim ul >n»âţăminlulul, „N o ţio n o lita re o treptata o tutu euzote de organizarea unui complot A tlontic — intre lila n d a |i lito ­ d/inkel şi Susan Aţkins, au
dc pildă, al c o n iiru in i de ip ita lo . tot b o g ă ţiilo r de botă şi O tulu- ontiguvem om enlel Areslareo colo­ ralul sudic al G roenlandei, la 0- urmărit de Io bun început
locuinţe şl şcoli, Frei a obţinut lú c ­ ror m onopolurilor noţiionale şi iiiâ '- nelului Remizei şi o a ltor zoie o ­ pero ţiu n ile de căutare, din hotă-
re lo rem arcobile. C artierele m iiere. nc. ce operează in ţoră*. (igurea- fiţe ri nu a făcut decit to in ten sifi­ rîreo C.C ol P C U-S. ii a gu­ punereo in discuţie o
denumite în Chile „g o llo m p o i* iă printre punctele princlpalo ale ce zvonurile cate crcu ln u cu p riv i­ vernului sovietic, ou p articipat nu­ „responsabilităţii minta­
(ciu p e rci], l-ou redut, (ară a d ii- program ului eleelorol ol lui Salva­ te la o im inenta lovitura m ilitară. meroase nove sovietice }' un grup le" a martorei, speculind
pare in iă cu totul Santiago de dor A llendc, candidatul unic ol Comandantul forţelor orm ale c h ili­ tpecial de ovoo n e Permonent
Chile are orum oipectu) unui cimp (orm oţiunilor itm g i, reunite in ,,U- ene. generolul Rene Sehneider, con- 1 ou transmis inform a ţii in legă­ (aptul că aceasta a o-
de luptă im p tm il cu tranşee Slră- nidod P opulot", din care face par­ ciderol loio l preşedintelui Frei, o tura cu resultatele cercetărilor bişnuil să se drogheze în
iile principale ale oraşului lin t le ş! partidul comunist. declarat că arm ata vo acţiona pen­ In urma a pelului adresot de ultimii oni.
b'O tdale ca şi tin d mii de cuţite Pină nu de mult, unii il ind irou tru a preveni orice ocţiune nocon- puvernuf sovietic, au pornit, de
nevăzute le-ar ti ipînieeot : cartie­ pe A lc iio n d ri drept p o iib il învin­ ititu ţio n o lo U nii se «niteobă ce o asemenea, in căutarea avionului Înainte de o răspunde
re inlre gi lin t demolote pentru a gător. U ltim ele ienda]e de opinie înţeles generalul prin „ o acţiona* nave fi avioane canadiene, ome* întrebărilor apărării, Lindo
deschide drum noilor blocuri m oder­ Im o icot Io iveală o oicenuune şi „n eca n stiluţio n o lâ *. Se oprecioro ricane. norvegiene, donete.
ne. Printre momentele im portante netă a lui Rodomiro Tomic şi Sol că Oricum ml lifo rii vor 0 **0 cevo A genţia citotn p recire o iâ că il- Kasabion a reiatei de­
ale guvernării luí Freí ie litue o - vador Allende Se consideră co de spui fie ¡noim e, lie după con­ 'tu o ţia a fost elucidată intr-a oa- spre împrejurările în care
lă , de oiem eneo, trecerea treptată Slinga participa lo aleqeri cu şan sumarea momentului votării. Ceea tecore măsură Echipajele novelor o părăsit, la cîteva zile
o minelor de cuoru in patrim oniul sc apreciabile. P e n on o ltote o lu> ce nu inseomnă în mod necesor o de pescuit sovietice au g ă irf po
M atului, acţiune începută cu noţio- Allendc. care in ic rutin u l pretidon- lovitură de torţă. suprafaţa apei diferite obiecte ca­ după comiterea celor
n olitarea minelor com paniei a m eri­ ţio l din 1964 a obţinut 40 lo sulă D eplasările politice din Chile Io se. tn mod neîndoielnic, ie odau JAPONIA. Primul vas de transport japonez cu propulsie atomică a făcut un voiaj de şose osasinate, grupul de
cane „A nneondo“ , reforma agrară (Jm voturi, contribuie şi CO intr o tâ o umbră de incertitudine asu­ la bordul avionului ,,An-22" Nu
şi compania de ic o 'o ritn re De«-' mă «ură considerabilă la populari la pra orientării a legătorilor, căraro. au putut fi Insă g ă tiţi membri al probă tn apele de la Tokio şi Tateyamo. Vasul va fi gata de abia in 1972 cind va fi com ple­ hippies Acţiuneo a fost
ţe lu l de b a ia ol reformei agrare teo lui ..Unidad Populor" aşa cum seria revuto „E re illo*. m­ echipojutui. Opera ţi îmi 1« de cer- tat cu un reactor atomic Lung de 130 m, lot de 19 m şi înalt de 13,2 m, are un deplasament fovorizotă de arestarea
c ile larg oeceplat. «ini ndeson c ri­ Sonsele celor trei ca nd id aţi nu tr o ţară o tit de obişnuită cu­ celore ou fost ingreunot* de con­ de aproximativ 8 35Q t. Poate merge cu o viteză de aproximativ 16,5 noduri cu o greutate de • n corpore o „familiei"
ticate m o da lită ţile de înfăptuire par lotuşi cIO re In ca lu l in corO tremure' e d» păm int le cloee so d iţiile m eteorologice neto voro b ile : pentru consum dc mar,,
D elfin u l aceite! eipe»ien|a con­ nici unul dintre el nu vo obţine la provoace uneori je n m e |î in ur- o ceaţă densă, piei puternice, vi­ 2 400 tone. Reactorul atomic foloseşte drept combustibil uraniu oxidat şi ore o putere de 36 000
stituie copul de afiş ol d 'ip u te lo r a le g e rile de la 4 septembrie majo- nele de vot- zib ilita te slabă N gvigoţia o fost. kW . juona.
electorale Programul eleelorol ol riln leo necesară pentru O ocupa (O de asemenea. îngreunată de ice- In foto : „M utsu", primul vas de transport cu propulsie atomică japonez in primul lui
candidatului guvernam ental. Rodoml toi i ui p re iid e itţia l C ongreiul va fi ILEANA DUMITRESCU bergurile plutitoare. Cu toate O*
ro Tomic, promite continuo rea şl occla cote îi vo departaja. Actualo ce ile o , cercetările ro niinu â . voiaj la Tateyama, prefectura Chiba.
Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065
Redacţia »1 odm inlilroţîa ilo ru lu i t Deva, Hr. Dr. Petro G io to nr. 35. Telefoane i 12317 fl 11275.