Page 40 - Drumul_socialismului_1970_08
P. 40
4
DRUMUL SOCIALISMULUI# Nr. 8451 $ MIERCURI 12 AUSUST 1970
CancelaruI Republiai Federaîe a Vizita lui \
(
Germaniei, Wiliy Brandi, a sosit Mitici Ribicici Mesajul lui Walter Ulbricht adresat
la Moscova la Oslo şefilor de stat ai ţărilor neangajate \
şi ai ce’or membre ale N.A.T.0. j \
M O SC O VA II — T rim isul nistrul afacerilor exlPrne, A n
(Agerpres). - Ziorul
BERLIN 11
A qcipros A. Tolh, tra n sm ito : drei G rom íko mi n isi ru l ¡nrius- OSLO II (Aqerpres) — „ N r u e i O outiehlond" inlo rm eo iâ că c ilita ifa b llire a şi a itin d e re a unor (
legături avanla|oase pentru om bel»
C ancelarul U o p iih lin i Redóralo Irie i conslrur loare de m aşini- Preşedinlele Vecoi Executi W alter U lbricht, preşedintele Con p o rţi |i in a lte dom enii. 1
a G erm anici W illy Ilrandt. a unelto şi de sculário. Anatoü ve Federale a R S.F. luqo- siliu lu i de Slot al R epublicii Demo- In mesoj se orală in continuore \ POT FI PREVAZUIE 1
sosil ín li n vizilă oficială la Kostousnv. mi n isi ru l rnm or ţu- slavia M ilia Kihicici. a so ciote Germane, a adresat un me că R epublico Democrată Germ ană, \ CUTREMURELE ?
ta l şelilor de stol oi lo rilo r nean
Moscova. Cancelarul eslo înso 1 ui exterior. N ikola i l'atolicev, sit la Oslo, in tr o viz.ilă ne gaja te şi oi ccloi membre ale in b a ia p o litic ii ei consecventa de \
pace şi înţelegere
intre popoare,
ţit do m m isirul atacurilor e x şi alie persoane oficiale. oficiala la in v ita ţia prem ie N .A.T.O., care a fost transmis pc pe b a to fa p tu lui că face parte din \ Se pare că da. Cel pu \
terne W aller S< lio rl. de secre In cursul 7,¡Ie¡ de m iercuri ru lu i norveqian Per Dortcn. Căi diplom otice sau prin trim işi prim ele rece state industriole ale ţin aşa susţine geologul
ip e cio lt.
lum ii şi in tic ţin e legături lo rg i in*
tarul de si a l. Cqon lla lli pre A. Kosíqhin si YV. Brandi vnr In cursul vizile i. ceţ doi In d e rin lo de a dervotlo »eloţi- to n a ţio n o le , lorm uleotâ cerorea le ( vest-german Werner Ernst I
cum si de alie personal i i.ü| i. s<*mna fi alaiu l d jo lro l'nîunoa pi'im -m inişlri vor avea con rle dintre R D G şi aceste state in gitim ă de a p a rlicip o cu drepluri din Tubingen. Lo începu 1
La aeroportul V nu kovo au Sovielicâ şi R epnblira Federală v o rb iri in cadrul cărora se tr-un mod care să corespundă in- ogole la o cliv ilo le a N o ţiu n ilo r Unl- s
lo. Ar corespunde re a lită ţii
şi or
toreselor am belor p ă rţi şl de a »li-
voníl in ¡nlim pina rc preşedin a G erm aniei paralat la 7 auqnsi va efectua in schimb de pă m uln colaborarea poşnică inlerno- servi p rin cipiu lui u nive rsa lită ţii i tul acestui an el a reuşit 1
tele C o nsiliu lui de M in iş tri al de n iin îş irii de exlcrne ai ce re ri in problem e de interes (tonala, preşedintolo C onsiliului de O .N U . dacă d cstin o la rii m e io |u lul să facă prima piognoză
U.R.S.S., A le xe i Kosíqhin. mi - lor două lo ri. comun. Stat a i R O.G. alro g e a tenţia a tu or sp rijini prim irea R.D.G. in ţ verificată anunţînd un cu- î
pro lap tu lu i co In ultim ul tim p in O .N .U ., lucru core a r înlesni şi re* trem ui din sudul ţârii cu
p o litica «uropeană o apărut o si prerentarea guvernului R. f . a Gor» patru ore inainle de a te 1
tu a ţie p rin cip io l nouă. Această si- m onlel la O N U .
C onvorbirile co>e au ovul loc cu
tuo(re, le su blin ia tă in mesoj, o fe o c o iia transm iterii m esajului, pre produce. Specialiştii au 1
Programul spafial american va suferi R F. POLONA. Trofic dirijat dc elevi în centrul oraşului Zie- o cum nu aveau, dintr-un m otiv sau cum |î a lte luări de p e tiţie ale pornit de la constatarea 1
ră p oslb ilita te o stofelor care pină
modifică
că păm intul işi
stolelor destinatare,
oglindese in
a ltu l, re la ţii diplom atice cu R O G .
lono Goro, supravegheat îndeaproape de un agent de circu să-şi rcvriuiască poil|<a şl să ito teresul pe care l-a tre iit mesajul. \ structura gazelor din ma 1
in|ele pe tea şi receptivitatea fo(ă de
sele de aer conţinute cu
b ile o ic o ro ta ţii diplom atice norm a
noi modificări? laţie calificat. le cu aceostă ţo ră Astfel l-o r fa încheiere ,,N euei D eutschlond*. citeva ore înainte de pro I
problem ele ridica ta in el, scrie In
ducerea seismului respec
tiv. M işcările pâm intului
t
N EW YORK II (Aqerpres). suferite de proqram ul „A p o l ce înconjoară Păm intul. O * provoacă fisuri din care I
Proqram ul spaţial american lo “ . de un număr mai marc aiiă m isiune a aceslui p ro se degajă gaz metan. U r
este pe punctul de a suferi do rachete ..Saturn 5". Pen qram de rei fe lă ri este ar eea (>rilanirt indică faptul ră 48 daj relevă că 39 la sută din pus pcnlru prim a dală în u r mează să se dovedească
Ia sută dintre el sint o stili
noi şi im p orla nle m odificări, tru anii 1973 Si 1974 sint. de a ..no!ezi" i alea spre că unei d o c ilii de a proceda la • ci interogaţi dezaprobă a ti mă cu 47 de ani. Textul a- \ dacă acest fenomen ca t
a lit din punct de vedere al planificate trei /bo i uri ale lă to riile interplanetare pro- vînz.area de armament Repu tudinea actualului guvern m cndam cnlulni urmează să racterizează toate mişcă 1
calendarului viito a re lo r zbo unor echipaje form ale din c i qram ale pentru anii 1930 b lic ii S ud-A fricane. conservator in accaslă afa- fie supus vo tu lu i in Senat, rile scoarţei terestre. O 1
rere-
ru ri, c it şi din acel al nu le tre i astnm auli Prim ul e- 1090. Prim ele zboruri in te r P otrivit rezu ltatelor sonda dar şi aceasta va fi o sim plă dată verificat acest lucru,
m ă ru lu i tor. In ceea cc p ri cbinaj va răm ine în spaţiu planetare sini prevăzute in form alilate. 81 din cei 100 de y s-ar putea trece la stabi
ju lu i p itb lire le de cotidianul
veşte proqram ul „A p o llo ", se i|m p de B zile. iar celelalte direcţia planetei M orte. londonez „E veninq Stan 0 + 0 senatori pro nunţinriu-se deja lirea unui amplu sistem I
pare c ă ' num ărul viito a re lo r două vor îndeplini un p ro Paralel cu problem ele de dard“ , doar 39 la sulă din pu blic in favoarea sa. \ de controlare a cutremu
Camera Reprezentanţilor a
m isiuni va fi din nou m ic qram de 5G de zile. Scopul ordin financiar. N A S A se a tre cei interogaţi s-au p ro S.U.A. a adoptat amendamen Pentru a deveni Icqc este y relor prin măsurarea con I
şorai. Dim inuarea continuă princip al nl proqram utui flă în fata desem nării unui nunţai în fa v o a r e a unei ase necesar însă ca amendamen ţinutului de gaz metan
a cred itelor destinate N A S A „S k y la h ” osie do a dem on nou director în locul dr. menea h o iă rîri. iar 13 la su tul la , C onstituţie p riv in d e- tul să iîe ra tifica t în cel pu din oşa-numitul aer al pâ* i
şi oprirea co n stru irii rachete stra capacitatea om ului de a Thomas Paine, caro şi-a pre tă s-au abţinui. Acelaşi son qalitatca deplină în dre pturi ţin trei sfe rtu ri din stalcle y mîntului. 1
lo r purtătoare „Saturn 5'* li lucra şi trăi în con diţii de zentai de curînd demisia Si a fem eilor cu bărbaţii, pro americane. Noul procedeu ar pre 1
determ ină pe e xp e rţii de la Im ponderabilitate tim p înde carp îşi va părăsi postul la zenta, in plus, avantajul de
Houston să-şi revizuiască lungai- De asemenea, cu a ju 15 septembrie. Pe lista e Preşedintele R e p tib lirii De- s ţ
p lan urile în vederea înche to ru l unor tclcscoapc u llra - ve n tu a lilo r succesori ai dr. m orrale Congo, Joseph M o- s a fi mai puţin costisitor ţ
ie rii acestui proqram cu m i pcrfectionate. se aşleaplă să Paine figurează deja o serie bulu, aflai în ir-o viztlă o fi La S ecretariatul dc Stat pentru A face rile Probleme ale d e zvoltă rii re la ţiilo r com er decît cele aplicate pînâ
siunea ,.A p ol!o -17'\ fie făcute noi si im porlanle de nume. p rin tre care si a cială în Slalele U nile, s-a Externe au început co n vo rb irile oficiale ciale sovieto algeriene au fost abordate \ acum de S.U.A. şî Japo ţ
P roiectul „S k y la b '1. con- descoperiri In dom eniul as cela al astronautului Frank I S nt îl ni t cu secretarul general dintre secretarul de slat. M irk o Tepavaţ. şi m arţi în cursul co n vo rb irii din tre N iko ta i y nia. i
stîod In lansarea de stafii tronom iei şi a s lro li/ic ii, prin Borman, unul dintre cei mai al Q.N.U., U Thanl Du.pă in- m in isiru l afacerilor externe al R epublicii P atolirev. m in isiru l com erţului e x te rio r al y
o rb ita le permanente, va p u observaşi efectuate de dinco populari p ilo ţi spa lia li ame trevcdciea cu U T liant. el a M ali, Sory C o iilib a lv, sosit la Belqrad, în- ll.R.S.S., şi Layachl Yaher, m in istru l corner- ; ..ESCADRONUL MORŢII“ i
IN COMPLICITATE
tea beneficia, prin reducerile lo de „b a rie ra “ atm osferică rica ni. lu at c u v in lu l în lata repre ir-o vizită oficiala Schim bul dc păreri d in (ului al A lq crle i. care se află în capitala j \ CU POLIŢIA ? l
zentanţilor la rilo r gru pu lui tre cei doi m in iştri cuprinde orob’emc actu U R.S.S. \
a fro -a sia lîr la O .N .Ij. rărora ale ale v ie ţii m le m e lio n a le si examinarea A lg eria esf.e in A frica al doilea partener i Ziorul brazilian „O Sta-
|p-a expus p rin cip iile p o liiirii unor aspe< le alo colaborării bilaterale, re \ ţ
f com ercial al U n iun ii Sovietice, dună R.A.U. do de Sao Paulo" a pu ţ
externe prom ovate de lata levă agenţia Taniiiq m enlîonind ră o aten \
sa şi a reafirm at s p rijin u l a ţie deosebită se va acorda' apropialej con In am il care a trecut, volum ul schim burilor ! \ blicat in coloanele sale 1
cordat N a ţiu n ilo r Unite. sovieto-algei iene s-n rid ica i Ia suma de 107 0 scrisoare deschisă adre
ferinţe. a şefilor dc state si de qi.verne din \ sată guvernului de eâlre i
m ilioane ruble, fiin d de două ori mai mare
0 ^ 0 lă rilc neangajate, un deţinut al închisorii din
I decît în 1968. \ Tiradentes in care este
Un sonda] de opinie efec J dezvăluită com plicitatea »
tuat In rtnrlu) aleq ălo rtlor poliţiei în asasinatele co I
\
mise de „Escodronul mor 1
y ţii". In scrisoare se ara
\ tă între altele : „P oliţiştii 1
VIETNAMUL DE SUO Evoluţie controversată a situaţiei \ arestează delicvenţii care 1
S
refuză să plătească o anu
Puternică o.teraţiune din Uruguay \ mită sumă de boni in 1
schimbul căreia ar fi ur
li
mat să fie eliberaţi.
i
ofensivă a forţelor \ transportă apoi la închi 1
unde
soarea Tiradentes
M O N TEVID EO || (A g o i- lu lu ro r d e ţin u ţilo r p o litici, s-a ni/.aliei N a ţiu n ilo r U nile. fJ \ sini reţinuţi timp de două
patriotice pr<>$). — Situaţia din capilala dovedit, luni scara a fi fals. Thanl, a declarai ca asasina \ pină Io patru luni. D eţi
uruquayană cunoaşte in n11 i- Dai postul de radio ..U niver rea con silieru lui american Da \ nuţii ale căror nume fi ţ
mele ore o c v o lu lie loai te (o n - sal“ a difuzai o şljrc p o triv it niel M itrio n e de călre o rg an i gurează pe lista celor ce t
SAIGON 11 (A gerpreiJ. - Forţele lro\'ersală. încordarea şi dez \
\
p atrio tice din Vietnam ul de iu d au căreia ar fi fosl descoperit un zaţia „Tupam aros" reprc/.înlâ urmează să fie executaţi \
lo n io l o puternică operaţiune olen* orientarea erescind pe măsu cadavru re se crede că ar li ,.o crim a fără sens“ . In decla \ sin) scoşi din închisoare
vi va im poirivo b o te i vaigoncie de ar- ră ce trece vremea. Un com u aF1 consulului Gomidc. în lr-o ra ţia sa. U Thanl a subliniat
lile rie „O 'R e ilIy “ , situată la S30 lim nicai, ce părea a fi Iransmis \ Si transportaţi ir)|f:^n |p t (
n ord-eit de Saigon, în apropierea maşină abandonată pc una din- că deploră asemenea acie (fc unde sint apoi asasinaţi".
v o i A Shou După cum re fa le a iâ o- de orqani/.alia „Tnpam aros“ . Ire autostrăzile de lînqă ţăr violentă. \ Nu puţine sint cazurile, s
g en ţia UPt, încercările com andam en mul m ării. Poliţia a refuzat să
tu lui om erican de a trim ite, pe co care anunţa im inenla execută Ar y potrivit presei braziliene, ţ
lea oerului, în tă riri trupelor laigane- rii la miezul nopţii a consulu confirm e sau să in firm e aceas M O N TE V ID E O II (A ge r y cind prinţ re delicvenţii a-
ic asedialo nu au dat re iu lto lo . tă s lîrr. pres). — Parlam enlul uruqua- sasmaţî de „Escadronul ţ
In a ce o ito ronâ te află şi b o ia de lui brazilian A lo vsio Dias Go- y
a rtile rie „R ip c o td ", pe core forţele Pe de altă parle, agenţiile de van a aprobat luni cererea gu m orţii" se află şi deţinuţi ţ
om ericone au fe ti nevoite lâ O O- mide în evcn lu alita to a că gu presă internaţionale m enţio ve rn u lu i p rivin d suspendarea politici.
b cnd o n eie în urmă cu o lună ca ur vernul nu ar satisface ce re ri nează ş liri p rivito a re la o ma tem porara (pe o durată de 20 ţ
mare a a ta cu rilo r insistente ala uni
la ţilo r patriotice. le ră p ito rilo r de eliberare a sare de trupe braziliene la de 7.i Ic ) a d re p tu rilo r con stitu RAVAGIILE ţ
graniţa cu U ruquayul. „O rice ţionale ale cetăţenilor. M ăsu CUTREMURULUI
zvon de accsl qen este com ra a fost adoptată pentru ca DIN IRAN ţ
FRANŢA - Parisul intre Avenue Klebei şi Avenue d ’lena ; in fund Turnul Eiffel. Vedere plet fals", s-a declarai la Rio a u to rită ţile să poată u lili/a y ţ
de pe terasa Arcului de triumf din Place de l'Etoile. de Janeiro. Din B rasilia, co toate m ijloacele necesare în y Potrivit cifrelor defini
Noul sultan al Omanului respondentul agenţiei Reuler scopul e lib e ră rii consulului tive publicate de Crucea \
anunţă că m in isiru l de e x te r brazilian A lo vsio Díaz. G om i- Roşie iraniană, culremu- \
ne brazilian, M arîo Gibson Claude Flv şi al descoperirii y rul care a avut loc la .30 \
de $î a c o n silie ru lu i american
Situaţia din ! Eforturi diplo- I despre sarcinile guvernu Harbosa, a remis, luni, gu ver şi pedepsirii persoanelor v in o y iulie în Iran a provocat ţ
in
n u lu i U ru q u a vu lu i o notă
moartea a 176 persoane
vate de uciderea ce lu ila lt osta-
care este ream intită obligaţia
lui în perioada actuală acesluie de a asigura securita 1 ic, Daniel M ilrio n e . V otul y si a distrus în înţreqime i i
y
21 de sote in core locu
tea m em brilor corpului d ip lo
P arlam enlului a survenit la cî-
Irlanda de nord i matice pentru Noul sultan al Omanului $1 Mascatului, Qabus Ben De asemenea, nola cere gu ver alt ultim atum al organizaţiei y iau 901 fam ilii. Alte 33 \
leva ore de la difuzarea unui
m atic acreditaţi la M ontevideo.
de sate, în core locuiau
1 515 fam ilii, au suferit
soluţionarea Said, a acordat un interviu ziarului kuxceitian „El nului uruquayan să nu precu ..Tupam aros" în care se cere y pagube mai mult sau maî 1
liELFAST 11 (Aqerpres). — ru lu i. apreciază observatorii, Siassa“ in care a subliniat că principala sarcină a nou peţească nici un efort pentru v din nou eliberarea tu tu ro r de y j
P rim ul m inistru nord-irlandez, va ii cu a lit mai d ificilă cu lu i guvern este crearea unui sistem de invătămint. a salva viata consulului brazi ţin u ţilo r p o litic i din Uruquov, puţin im p oiirnte. In cursul
în schim bul y
James C hicheslcr C lark, a ie c it C onsiliul, considerat drept crizei din Sultanul a făcut un apel către toţi intelectualii omanezi lian. de această dată zilei de luni, regiunile i
şit lu n i seara în vin q ă lo r în osatura p a rtid u lu i, este co n tro care să află in străinătate de a se reîntoarce in (ară S ccrelarul general al O rqa- v ie ţii con sululu i brazilian. y Gorgan si Khorassan, qreu
încercate
de cutremur,
fala p ro p riilo r săi aleqălori lat de tendinţa lu i W illia m Orientul Apropiat pentru a participa fa organizarea economiei $i la ad y t
.lin circu m scripţia Londondcrry Craiq. ministraţia teritoriului. au fost vizitate de Şahin-
de Sud. Secţia locală a p a rti ★ | CAIRO, II ( A g trp in ) . — Pre- Referindu-se la tratatul de colaborare existent in- y snhul Iranului, Mohammad I
du lu i de quvernăniînt (u n io ItCLFAST 11 (Aqerpres). — je d m le lo N a n e r o c ia m in o t luni tre Oman si Marea Britanic, sultanul a afirmat că y Reza Pahlovi Aryamehr şi
nist) a respins, în cadrul unei In li-u n com unicat dat p u b lici | îm preuna cu p /in e ip o lii to i con- „dacă se va dovedi necesar, acest tratat va fi denun de împărăteasa Farah. ţ
jllle r i p o litici momentul actual al
reuniuni, o m oţiune de neîn tăţii de m in istrul de interne, efo rtu rilo r diplom atice d e ila ţu ro to ţat' \
credere prezentată de protes Reqinald M aaudlinq, gu ver I |n icopul te a lilo rii unei lo lu ţio - In ce priveşte relaţiile cu ţările vecine, sultanul y PLOI ABUNDENTE ţ
nări p aţn icc a c»iiei din O ricn- |
ta n ţii extrem işti. nul britanic a anunţat că nu I I |ul A propiat, inlo<m eaio n o ru l Qabus Ren Said a afirmat că tara sa urmăreşte cu a- IN MAI MULTE ŢARI
Totuşi adversarii lu i C lark teu(ie epo/ufta consultărilor privind crearea unei fede y
va perm ite ca gruparea p ro j „A l A hiom ". La reuniune au lua i
ronlestă rezu ltatul votu lui. I pa<te m inistrul ofa ce nlo r e ile rne , ralii a emiratelor din Golful Persic. In ultimele zile, în Ce I
testanţilor extrem istă să dn- y
W jllia m Lces, unul dintre par j M ahm ud Riad, m inistrul arienfârii După cum s-a anunţat, la sflrşitul lunii trecute, hia şi Moravia au căzut
hmdească în Irlanda de nord j no(lonale, M o^am m ed Hostonein
ticip a n ţii Ia reuniune, a a fir noul sultan Qabus Ben Said a preluat puterea în urma y ploi abundente, însoţite
puterea po litică . înlăturarea | Heykol, »eful d ele g aţie i R.A.Lf. la
mat m arţi dim ineaţa că votul { N a ţiu n ile U nite, Hassan el Za- | unei aşa-zise „revoluţii de palat". Situat fn estul Ara- de furtuni, core au provo
gu vern ulu i Chichester Clark,
«i iost realizat prin ridicarea j yal, }i a lţi consitieii Ziarul adou- j hiei, teritoriul O m a n u lu i are o suprafaţă de 212 380 cat însemnate pagube
se declară in com unicai, ar go co Hassan el 2oyot «a reveni y J
m îin ii şi că o sinqnTă persoa kn>p, pe care trăiesc circa 600 000 de locuitori. Ţara se
pune în pericol actualele re- ! m iercuri la New Vorfc. pentru a materiale. După cum in
nă n-a putut, realm ente, să qlem enlări con slilu tio n a le con- j relua com odele cu am basadorul află intr-o adîncă înapoiere: electricitatea, radioul, y formează agenţia C.T.K.,
numere vo tu rile . îorm cărora Irlanda de nord | Gunnar Jarring. presa nu sint cunoscute, iar şcoli nu există (cu e x y livezile şi culturile de 1
Respinqerca m oţiu nii este a se autoguvernează. A qen|ia ★ cepţia celei pentru fiii sultanului) hamei de pe suprafeţe în
preciată de observatori drept BEIRUT 11 (Agerpres). - Kamal y 1
Associated Press interpretează j Jum blatt. m inistrul de inlerne al | Postul sultan Ben Taimur a exilat pe to ii cei care tinse au fost serios com
nn lest de popularitate a lu i com unicatul drept un ave rtis 1 Libanului, s-a relnlors Io Belruf. i încercau să se ooună modului său despotic de domnie y promise. De asemenea, o
''h ich e ste r C lark, după ce l i ment clar că quvernul de la după o v iiilâ o ficia lă întreprinsă ! Razfndu-se pe prezenţa trupelor britanice. Ren Taimur parte din fondul locotiv
derul p ro te stanţilor extrem işti Londra va prelua conducerea Io C airo, in co diu l căreia o ovut j a impus un regim care a provocat profunde nemulţu y din Prago şi din unele I
întrevederi cu p re ie d in le le R.A.U., 1
din Parlam entul nord-irlandez. directă a pro vin ciei în cazul | G am al Abdel Nosser. miri chiar şi in sinul familiei sale. Propriul său fiu, y sate a suferit prejudicii 1
W illîa m Craiq', şi-a anunţat in în care e xtrcm işlii vor dobindi V iiila inireprinsă In ca p ita la e actualul sultan al Omanului, a reuşit să-l înlăture. y mari. In bazinul Burou-
tenţia de a candida la succc- pulerea. . i gipteano, a declarat m inistrul II In această atmosferă de adîncă nemulţumire a golni din Cehia de nord, i
b an e i, a fo ii „intere sa n tă pl fruc-
iune actu alu lui prim -m in istru . : luoasâ* populaţiei, pe teritoriul Omanului a luat naştere o miş y viiturile au întrerupt ex i
In cercurile p o litice din Bel In tr-o declaraţie televizată, A g e n ţiile de presă m enţloneo- care de rezistenţă organizată. Detaşamente armate ale INDIA, fn folo : Palatul Violurilor din Jaipur, capitala sta y tracţia în unele mine,
fast se menţionează faptul că lid e ru l pro te stanţilor extrem işti | iă , totodată, că m inistrul lib o n e i Frontului Naţional Democratic de Eliberare din Oman lului indian Rajastan. Cu toată faţada lui pompoasă palatul y
de interne este
purtătorul unul
din Parlam entul n o rd-ii landez,
p rim u l m inistru se va afla în mesa] odresat de pre»edm1ele au preluat de altfel controlul asupra provinciei vestice are 40*50 cămăruţe mici, prin ale căror geamuri cu ochiuri ★ ţ
curînd în lata unui nou test. W illia m Craiq. şi-a anunţat in ! Nasser p re jcd in te lu i lib a n er, CKar- Dhofar, creînd o serioasă ameninţare atît pentru regi mici soţiile m aharajah-ului priveau procesiunile care se des y Inundaţii provocate de
•înd va trebui să explice în tr-adevăr intenţia de a candi | ! le i H olou, in legătură cu evolu- mul sultanului c it si pentru interesele britanice. făşurau pe stradă, fără ca ele Să poată fi privite de public. ploi abundente s-au a
(la siluo(iei din regiunea O rien-
C onsiliul unionist al U tsteru- da la succesiunea p rim u lu i m i tu lul A propiat \ bătut şî asupra Bavariei,
fui p o litica sa. Poziţia prem ie- nistru. Chichester C lark, mai ales în regiunea G ar i
misch Partenkirchen, unde t
se affâ in momentul de 1
U nicul fapt nou substanţial y faţă numeroşi turişti. Au 1
tobuzele şî autom obilele
R O M A 11 — Coresponden fată de guvernele preceden j
tul Agerpres, N icolao Puicea, Primele reacţii ia declaraţia - program te îl reprezintă — în opinia y nu ou mai putut circula,
transm ito : Prim óle rea cţii la lu i V ecch ie tti — anunţarea y şoseaua Munchen — G ar i
doclarotia-program a nouhu misch fiind complet a-
unei au sterităţi în sens unic, i coperilâ de apă, iar tra
cabinet italian, prezentată de com pletată cu în le sn iri fis
şclul gu vern ulu i, Em ilio C o a noului cabinet italian cale şi financiare către capi ficul feroviar a fost, de
lombo. culese pe culoarele «le ta lişti. asemenea, perturbat.
la Palazzo M o n tccito rio (se ★ ★
diul Camerei D e pu lalilo r). re reconstituirea co a liţie i cva- lombo nu a pu tu t să nu re In dom eniul re la ţiilo r e x După dezbaterile din Ca In Austria au câzut pu \
flectă. în general satisfacţie bun". Pentru nerto ld i. şeful ţru -slîn q a “ . Din parlea Par ririp a rlite s-a făcui pe baze cunoască caracterul precar al terne, a rem arcat vjcesecre- mera D eputafilor pc marginea ternice ploi torenţiale,
în r i n cin r îl o partidelor co a li (pu pu lui parlamentar al Par tid u lu i de m ocral-rreştin se şubrede $i că însăşi politica quvernului cvadripartil.". la ru l general al P.C.I., p o li declaratiei-proqram guverna care au provocat inunda 1
ţiei guvernam entale, precum tid u lu i socialist italian, cu- notează un s p rijin larg faţă de centru-stinqa esle depă Relevînd concepţia unei tica quvern ulu i răm îne „în mentale. m iercuri dimineaţa, \ ţii şi alunecări de teren. 1
şi aprecierile nel negalive a vintarea lu i Colombo repre de p o ziţiile exprim ate dc p ri şită. strinsc le q ă lu ri între p ^ lilic a chisă sistem atic în cadrul p rim u l m inistru Colombo va y Primele date oficiale in
le opoziţiei Lideri ai p a rlid r- zintă, insă. un efort de sinte mul m inistru. G alloni. lider „D upă cum era de prevă de con ju nctură şi cea de re său tra d iţio n a l". rosti c u v in lu l de încheiere. dică mai mulţi morţi şi 1
lor de «orriru-slînga conside tizare şi de căutare a unui al cu re ntului de slînqa din zut. a declarat Enrico B e rlin forme tn dom eniul econom i T u llio V e ch ie tli, secretar El va ii urm at de declaraţi \ pagube materiale apre
ră discursul lui Colom bo com prom is in lre exigentele P.D.C.. a declarat însă că, a- quer, vicesecretar qeneral al ei. expusă de prem ier, E nri p o litic al P artid ului so ile de m otivare a vo tu lu i ale y ciate la citeva zeci de I
drept un ..start p ro m iţă to r“ di fon le ale parlid elor de cen- ducînd c la rific ă rile cerule de P artidului Comunist Italian, co H erlinquer a spus ' „Im cia list italian al u n ită ţii pro rep reze ntan ţilor d ife rite lo r milioane şilingi. Ca ur
şi conlorm cu angajam ente trii-siîn ga. exigente ce e x p ri reprezentanta unor parlide. discursul-program al prem ie presia noastră este că se ră* letare, a declarai că prim ul qru p u ri parlamentare. Sa vn y mare a ploilor torenţiale i
le asumate în «adrul tra la li- mă notesHăli ale societăţii alo coa liţie i, de cla raţiile lui ru lu i Colom bo a rămas in m ine în dom eniul unei enun m inistru a căutat să asiquie trece apoi Ia exprim area vo y şi alunecărilor de teren, \
velor pentru reconstituirea adesea antagoniste. Liderul Colombo demonstrează ră lim ite le sta b ilite prin com ţări form ale, pentru c3 lip o bază po litică g u ve rn u lu i tulu i de învestitură. y expresul Munchen-Roma I
,.se puica ajunge la o preci
guvernului evadripai ÜI- ( u icp u h lira n Compaqna esle de zare a p o ziţiilo r lără a lîri prom isul confuz, o b ţin u i cu sesc in discursul preşedinte cva d rip a rtil şi conîinuitalea Dezbaterile in Senat încep a deraiat luni dupâ-a-
lóate acestea, nuanţele în jn- păi ere ră ..no aflăm in (ala lui C o nsiliu lui de M in iş tri cenli ului-slîn qa „în cadrul m iercuri după-amiază, urm ind y 1
lerpi e! ji i nu lipsesc. De p il urrm discurs anim al de bune (ara in lr-o nouă criză ". qrcutale. între cele patru in d ica ţii concrete asupra con lo q icîi unei de zvoltări cap i a se încheia jo i scara lo l y miazâ in Tirolul de sud.
partide. M erită toluşi să fie
dă. pentru Ferri secretarul in te nţii, rare sperăm — a In rîn d u rile op oziţiei dn re ţin u t laptul că în expune ţin u tu lu i. p rio rită ţii şi mo taliste neschimbate şi garan prin exprim area vo tu lu i de y Accidentul s-a soldat cu \ 1
moarlea unei persoane şi
naţional al P artidului socia spus cl — că vor fi traduse slînqa. rea cţiile negative por rea sa — pe lingă form ule m entului rea liză rii p o litic ii de tate de noi sa crificii ale m un învestitură. A poi. Parlamen rănirea altor 34.
list unitar, d o rla ra liilc prim u în faple pcnlru a putea rea reform e". c ito rilo r si c o n trib u a b ililo r". tu l italian intră in vacanţă. y
nima efectiv p o litica de cen- nesc de la convingerea că deja fixate $• repetate — Co
lu i m inistru sint „un discurs
Redacţia ,1 admlniitrallo ilarului I De»o, llr. Dr. Peliu Gtoio nr. ÎS. Teleleam i 12317 ,111273. Ţipatul I Întreprinderea poligrafic A Deva. 4106S