Page 41 - Drumul_socialismului_1970_08

^•nnrtrttttfrfrrtrfW frrirf/frf/trerrrwrtrttt/frrr'frriirirrnriirrrritfnm wnffr
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

\ PAGINA A IV-A

! B Semnarea Tratatului sovieto—

vest-german

B Mişcare revendicativă a ţărănimii
1
din India
I
B După încetarea focului în Orientul

I Apropiat

B Curier, Atlas i
I
■ i u i j u a n i i w i . .11
ANUL XXII. Nr. 4852 JOI 13 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Alegerea cadrelor, formarea şi Elevi pe şantierele refacerii

promovarea lor — preocupare nuit cu noi şi noi realizări de co n trib u ţia elevilor.
Varo aceslui an ne-a obiş­
★
Aceleaşi cuvinte de laudă
m uncii
înscrise în cronica
patriotice. în r în ciut cărora le auzim şi la Fabrica de că­
răm izi de la Pricaz. A ici, de
permanentă, de maximă succesele înscrise pe şantie­ e le vii Liceului din Vulcan. N i
sînt consemnate cu m îndric
la 1 la 15 auqusl. lucrează
rele tin e re lu lu i. Dovada eloc­
se spune că şi ci formează
venta a v a lo rii m uncii tin e ri­
lor briqadieri este cuprinsă seria cea mai bună. Cu e x­
în cuvintele qeneroase de cepţia m ecanicului do la va-
a cîto rva m un­
gonete şi
responsabilitate! în perioada 12 iunie — 12 cito ri, cu p o ziţii cheie în
m ulţum ire alo beneficiarilor.
Pe oqoarele C A P. Sim cria.
procesul tehnologic, e le vii a­
septembrie, a la iu ri do coope­ cestei scrii ou în lo cu it schim -
ratori. lucrează elevii Liceu­ hul I al fab ricii, realizînd z il­
Conqresul al X-I«a al P artid ului Com u­ cunoştinţelor, cl şi folosirea c il mal ra­ lu i din Simeria. In aparenţă nic 20 000 bucăţi cărăm izi.
nist Român a acordat — la lundam entarea ţională Şl chibzuită a oam enilor. e o munca sim plă : rccoliat S in i conduşi de profesorul
program ului fă u ririi societăţii socialiste Pe baza planului de măsuri, elaborai la de ceapa verde, transportul A u re l N icula. care — con-
m u ltila te ra l dezvoltate — o atenţie deose­ începutul anului de biroul C om itetului ju ­ şi p lo n ta lu l n a rilo r pentru ro ­ siderînd că cel mai bun m ij­
bită abordării unitare şl de mare perspec­ deţean de parlid, a (ost organizat un con­ şii. p liv itu l şi reco ltatul m or­ loc de îndrum are e exem plul
tivă a problem ei cadrelor. C o n d iţiile In ca­ trol Intr-un num ăr de peste 30 de u n ită |i co vilo r. p la n ta tu l răsadurilor pro priu — a îm brăcat u n ifo r­
re se realizează producţia m aterială, In ca­ economice şl in s titu ţii din judeţ privind de varză, desfundalul şanţu­ ma de briqadier.
re societatea tşi desfăşoară activitatea ridică preocuparea organelor şi o rg a n iza ţiilo r de rilo r în urm a iriq a ţiilo r — Rezultatele o b ţin u le sin i
înalte exlqcnţe p rivin d pregătirea şi com partid, com itetelor de direcţie şl co n siliilo r in tr-u n cuvînt qrădinănt. O
petcn|a cadrelor de la toate n ive lu rile şl de a d m in istra re pentru selecţionarea, pregă- muncă sim plă, dar necesară. qarantia m a tu rită ţii cu care
din toate dom eniile, astfel in cit com peten­ Jirca şi prom ovarea cadrelor. Iar recent a La înlrebaroa noastră, re fe ri­ e le vii acestei qeneraţii ou în ­
avut loc o consfătuire de lucru pe m arg i­ toare la calitatea si can tita­ ţeles sem n ifica ţiile profunde
ta să pătrundă în to ii po rii v ie ţii econo- tea m uncii e levilor, preşedin­
nea co n clu ziilo r co n tro lu lu i. Consemnăm,
m lco-sotlale. Aceasta presupune nu numai în continuare, principalele concluzii des­ tele cooperativei. Răvaş Păun, ale m uncii desfăşurate pe
pregătirea şl perfecţionarea continuă a prinse. ne-a spus că esle m ulţum it şantierele reface rii.
Fiecare om să fie tate şi preocupare în în d e p li­ tehnico adm inistrative. Un mR- Expoziţie SURI IN i:\IUIIIlll
nirea sarcinilor.
re num ăr dc cadre din judeţ
fn
u ltim u l timp, în atenţia
pus la locul potrivit I organelor şl org a n iza ţiilo r dc au urmat sau urmează c u rs u ri­ Pagina a IH-a hunedoreană TELEX
le
de
serale
u n ive rsită ţii
partid, com itetelor dc direcţie m arxism -leninism , şcolilo r se­ la Sibiu
Organele şi orq an iza|iile de Si co n siliilo r de adm inistraţie rale economice, ce rcu rilo r de SPRE PROPRIUL DESTUII
partid, conducerile m a jo rită ţii o stat Şi raţionalizarea perso­ lip superior ale în vă lă m în tu lu l ia Sibiu o avut loc vorn¡ia¡ul
în tre p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r nalului admin ¡strat iv-fu ncţionă- de parlid rîdicîndu-şi în acest De la cititori €«poii(¿e¡ a rtijlilo » p la ilic i oma- STADIU AVANSAT
to ii din jud e |u i Hunedoara. Gro-
au dovedit şi dovedesc pre­ resc, în scopul com pletării şi ficie n ii }¡ p icto rii hunedoreni c i-
ocupare şi exigenţă în selec­ pe această cale a d e ficitu lu i fel n ive lu l p o litic şi ideologic. Pun un num ăr de 58 de lucră ri; IN CONSTRUCŢIA
ţionarea. pregătirea şi repar­ de forţe de muncă din unele Pc lin ie profesională. Ia C.S. la redac|ie, d in tto a ceile o de o foarte buno Tinerii specialişti s-au prezentat la COMBINATULUI
ie bucuró
opreciere
,,P e iio j
ci­
tizarea cadrelor. secloare productive. La IM . Hunedoara u n ită ţile m iniere ta d in “ , ,,lo o n o" }i ,,Banca ro ţie " DE INDUSTRIALIZARE
Barza. faţă de 1969, persona­ afe Iu! loon Duca. O impresie
Pe această lin ie se înscriu, din Valea Jiu lu i. U .M M .R . S i­ A LEMNULUI SEBEŞ
de exem plu, m ăsurile de re ­ lu l tehnico -adm inislraliv a fost meria au fost organizate deosebita au produs lucrările p ic­ posturi. Cum au fost întîmpinati?
M ono
loncscu d in
to riţe i
Btod,
d istrib u ire a cadrelor tehnice icdus cu 2*12 salariaţi, cărora de la redac­ care printr-o coloristicâ sobra leu-
şi de specialitate. La C.S. H u­ li s-au creat lo curi de muncă cLvsuri dc ridicare a calilică- ţe ţle să ic a lire ie o m tcre io n lă La Sebeş te află în-
fu iiu n e a elem entelor co m po iisli-
nedoara. exploatările m iniere în a c tiv ită ţile productivp. la ce. O noto aporte penlru lucră­ Am încercat să aflăm cum p a rl ¡zatc aici : 36 de in gin eri tr-un stadiu avansat con­
din Valea Jiu lu i. trL slu l local cvp lo a lă rile m iniere din Valea 1. MIRZA rile ..N e lin ijte “ ţi ,,G e ne iă ” ale au păşii spre viaţa tin e rii ab­ strucţia unui modern com­
de con stru cţii P.T.T.R., I.A.S. J iu lu i — cu aproape 100 sala­ ţie la cititori cunoscutului poet hunedorean So­ solvenţi. La Hunedoara. la în spe cia lităţile de bază ale binat de industrializare a
brio» V lohoi. M ai expun o serie
O răşlie şi în alte în tre p rin d e ri ria ţi, asemenea acţiuni avînd de lucrări valoraos» to la n ia ţii N i­ com binatului şi 2 econom işti. lemnului care va avea
loc şi la I.M. Hunedoara, în ­ com?>inalu| siderurqic. s-au — Zece dintre aceştia au
sau in s titu ţii s-a reuşit ca. In (Continuare in 'pag. a 2* a) colás Pogeo, Gheorgbe Vaier jl prezentai m âlc cele ÎHÎ de ca­ fosl repartizaţi la secţiile fur- in faza linalâ o capacita­
urm a unei analize atente a treprinderea de Industrie a li­ Froncisc S icbeţtyn. dre cu slu d ii superioare, re- nale-aqlom erarc, penlru că. in te de 114 000 tone plăci
fondului de cadre sub aspec­ m entară şi în alte unităţi- accsl an, in secloarele a m in ti­ fibrolemnoase şi 70 000
tul a p titu d in ilo r profesionale $i Ridicarea p re g ă tirii profesio­ te, s-a s im ţii mai m ull lipsa lone cherestea de foioase.
organizatorice, să se prom o­ nale şi p o litice a cadrelor în cadrelor dc conducere cu va­ Intr-una din unităţile com­
veze în posturile do conducere general ţj asigurarea cu per­ A •- loare tehnică ridicată — ne in ­ binatului, Fabrica de plăci
oameni com peten|i. cu expe­ sonal corespunzător a no ilo r formează in gin eru l Gheorqhe fibrolemnoase a început
rienţă în munca do conduce­ unităţi, constituie o preocupa­ IN INTIMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST Onica. dire cto ru l d îrcclte i per­ m ontajul şi reglarea echi­
re. cîl şi numeroase cadre ti­ re de fond atît a organelor de sonal la C enirala industrială pam entului tehnic. Toto­
nere care au dovedit capaci­ parlid cit şi a conducerilor Hunedoara. Şaplc dintre ei au dată, continuă intr-un
ritm Intens executarea ce­
lui de-al doilea obiectiv
Prima decadă din august în întreprinderi: al com binatului — fabrica
Construnturii trebuie să-şi Depăşiri Anchetă de cherestea. Pîno acum
(ost
a
am enajată,
CLIMAT DE MUNCĂ INTENSĂ ŞI aproape in întregime, re­
ţeaua de alim entare cu
apă, abur şi aer com­
spună cuvintul încă din faza la producţia ţelă rîi. Am căutat să întărim primat, de energie elec­
fost repartizaţi la cele trei o-
RODNICE EFORTURI COLECTIVE grupa de tratam ente termice, trică şi telecom unicaţii şi
a intrat în funcţiune de­
re p a rlizin d in acesl sector pe
unul d in tre absolvenţi. C e ila lţi
de pregătire a investiţiilor C lim atul de muncă Intensă. de rodnice lui. înscriu în cartea dc onoare a m uncii de carne au fost num iţi — după specia­ pozitul de aprovizionare
cu materiale.
Potrivit proiectelor ela­
e fo rtu ri eoloclivc penlru ¡ntim pinarca mă­ noi realizări. Num ai în această lună, pe întreprinderea ogricolo de »tot lită ţi — în cadrul d ire c ţiilo r borate de institutul de
reţei sărbători a an iversării e lib e ră rii pa­ seama sp o ririi randam entelor în abataje, din O râ ţlie a lu fe ril paguba in- mecanică şi energetică. La noi specialitate al M inisteru­
In ziarul de ie ri om consem­ ria le Cum vă achitaţi de «­ trie i cu realizări de presliqiu în înd epli­ el au extras peste plan aproape 2 000 (onc semnole do pe urma ca la m ită ţilo r s-a tm păm înlenit obiceiul cn lui Industriei Lemnului, o ­
tin e rilo r absolvenţi să li se a-
nat aportul p rin c ip a lilo r bene­ ceste sarcini în con diţiile în nirea sarcinilor dc plan şi angajam entelor de cărbune. O depăşire de I 560 tone căr­ naturale. M ăsurile luote de către sigurc m axim um de atenţie. peraţiile principale de
consiliul de o d m in iitra ţie ou per­
ficia ri din judeţ la p re qă liiea care la ora actuală nu dispu­ pe anul in curs şt pe înlre gu l cincinal, do­ bune se consemnează şl la mina Paroşcni. m it insă co o mor» porte din De la sosire pînă la încadrare prelucrare o masei lem­
in v e s tiţiilo r. B en eficiarii, însă, neţi de o bună parte, din do­ mină în aceste zile a c liv ila lc a lu lu ro r co­ T oi in sectorul m inier sin i dc remarcat pierderi să lie inlă lu ro lo. D ato­ şi mai departe, ptnă )a in te ­ noase vor li mecanizate
rită e forturilor susţinute depuse de
nu sini sin qn rii factori pe u ­ cum entaţia necesară? le ctive lo r din Industria jude ţu lui. R itm urile sporurile dc producţie ob ţinu le la I.M. lu cră to rii acestei u n ită ţi, a fost grarea lor în colectiv. în pro­ Şi automatizate.
m erii cărora apasă această sar­ ■— In general, obiectivele pe zilnice de producţie marchează o ptilernică Barza. I.M . Hunedoara şi E.M. C erlej. posibil ca planul la praducţ»;a de cesul m uncii, cadre de condu­
cină. Un ro l determ inant îl au rare le realizăm nu prezintă amploare, d a lo rilă străda niilo r şi preocupă­ In rîndul colective lor cu activita te ro d ­ corne la ti să (ie d c p â jil cu 4 cere din com binat se ocupă ACHIZIŢII VALOROASE
De osemenco, » ou o bţin u t
tono
Si orq an izaţiilc de con stru clii, noutăţi constructive de la un rilo r generale penlru folosirea intensivă t nică in această perioadă se numără şl fo ­ în plus (a ţă de prevederi peste îndeaproape de co n d iţiile lor
care, in această perioadă, pa­ capacită ţilor de producţie, penlru orqant- restie rii de la Pelroşani. M obilizarea ener­ I 300 purcei, iar sporul m ediu s il­ d© muncă şi viaţă. LA MUZEUL DE ARTA
ralel cu realizarea ob ie ctivelo r an la altul. Conlucrarea noas­ zarea judicioasă a in lre g u lu i flux productiv. gică a fo rţe lo r co le ctivu lu i a asigurai in nic de creştere in greutate est© DIN CLUJ
mai more deci! col p la n ific a i cu
cuprinse in planul anului 1970, tră cu beneficiarii şi proiectan­ Pe acesj fundal se înscriu, la loc de prima decadă depăşirea planului la p rin c i­ 14 gram e pe cop de onim ol. INTRE „T O T CONFORTUL»
trebuie să desfăşoare o vastă ţii nu este cea scontată, de­ Irunle, realizările o ţ^la rilo r, la m ina torilor palele sortim ente, in lre care la buşleni tu R e a liiă ri de seamă s-au inregis- ŞI M IC ILE PRETENŢII Intenţionînd să prezinte
şi m inuţioasă activita te de oarece sini mari în lîr/ie ri în şl co rsa rilo r hunedoreni In prima decadă 284 mc. la cherestea cu 66 mc. Pe linia am­ trot şi la producţia de nutreţuri vizitatorilor, periodic, cele
preqătirc a lu cră rilo r de eon- elaborarea docum entaţiei. Aşa. a lu n ii august ei raportează, (aţă de aceeaşi p lific ă rii rea liză rilo r se înscrie si co lectivu l com binole, unde sarcina sto b ilită Am (ost. asiguraţi că la o mai valoroase achiziţii,
s-o depăşit cu 8 Io sulă, constl-
slru e lii-m o n ta j. Pentru a ne perioadă a lu n ii trecule, producţii mai mari T I F Brad. Tn prim a decadă, planul a fost IniinJu se ostiei un im portant stoc parte din absolvenţi li s-au o- Muzeul de artă din Cluj a
face o im aqine mai com pletă de exemplu, două obiective n i 3 310 lone la oţel. din care GC0 tone oţe­ depăşit l.i prefabricate, m obilă şl cărăm izi, de (uroje necesar acop e ririi con­ le rii apartamente, iar cei mai deschis, recent, o primă
asupra sladiiloT de preqătire a planificate să in tre în fu n cţiu ­ lu ri aliate, I 780 ţone la lam inale m ijlo c ii iar faţă de prima decadă a lu n ii iu lie pro ­ sumului d in luna septembrie cînd m ul|i au fost cazaţi, c ile 1-2 în expoziţie c u rin z in ri 70 de
urm earâ ca fabrica să Intre In
in v e s tiţiilo r anului v iilo r, am ne in acest an nu le puicm şi uşoare şi cu 960 lone la cocs. In bilanţul ducţia la acesle sortim ente esle mai mare reparaţie. La obţinerea succeselor cameră, in blo cu rile com bina­ lucrări de pictură, grafică
continuat ancheta noastră la reoli'/a tocm ai din accaslă cau­ general pe acest an. colectivele respective cu 10, 12 si rcspecliv 37 |,i sulă. a m in tite o contribuţie de leom A şi sculptură, semnate de
şantierul T.C-M.M. Valea J iu ­ consemnează realizări m ajorate la 15 225 Boqală în valoroase laple de muncă, Şi-au adus fcrm elo nr. t |i nr. S, tu lu i, urm ind ca, pe parcurs, renumiţi artişti români şi
precum t ' secloiul F N C .
lu i şi I.C.S. Hunedoara, nrqani- ză. Penlru a ne putea, totuşi, fone oţeluri, din care aproape 5 000 tone prima decadă a lu n ii august conlirm ă pe R -o liiă rile între p rin d e rii ogrico- fiecărui inginer să 1 se asi- străini, precum ş? icoane
zalii de co n slru ctii cărora le realiza sarcinile valorice de abale, 4 600 lone lam inate fin ite pline, pe- deplin hotărîiea colective lor din Industria te de stal O răşlie se înscriu In qure co n d iţii de locuit şi moi
revin sarcini deosebite în ra ­ plan, nc-am deplasat o parle hunedoreană de a se prezenta la marea ansom blul angojam enlelor supli­ transilvănene din secolul
m urile de bază ale econom iei sle 8 200 lone cocs. sărbătoare naţională de la 23 A uqusl cu mentare ce vor (I în d e plinite de LUCIA L1CIU al XVIII-lea. Iubitorii de
ju d e ţu lu i nostru — m in eritul A. MOLDOVAN M in e rii de Ia Lupeni. p rim ii din judeţul lin rem arcabil bilanţ de în fă p tu iri. a g ricu ltu ra ju d e ţu lui In cinsleo si­ artâ au, astlel, posibilita­
şi siderurqia. nostru care au raportai p a rtid u lu i în d e p li­ lei de 23 August. tea de a cunoaşte o se­
— Pentru lu cră rile anului nirea exem plară a preved erilor cin cin a lu ­ AL. VALERIU rie de opere ale lui Pe-
1971 am încheiat cu lo ţi be­ traşcu, Pollody, Ţucules-
fCootinUore (Continúale in pag. a 2*a| cu, Sirato şi ale altor cla ­
n e ficia rii qralice prcconlrac-
tualc şi, pînă la 1 septembrie, sici ai plasticii româneşti,
urmează să perfectăm contrac­ creaţii aflate pînă acum
în diferite colecţii p a rti­
tele în mod d e fin itiv — na
spunea V irg il Teodorescu. in - culare. Dintre lucrările
qiner şei la şantierul T.C .M .M . Cooperatorii din Sincrai vor livra expuse, aporţinînd unor
Valea Jiu lu i. Pînă la ora ac­ celebrităţi străine, se re­
tuală nu am p rim it docum en­ morcă „Bărbat citind", de
taţia pentru 22 de obiective U O m U A O L ^ Barlach, „Leul strivind un
i uprinse în fila noastră de şarpe", de Barye şi „D ru ­
plan dar luînd de bază pro m i­ varza proaspăt a in... ianuarie ? mul crucii", de Bles.
siunile beneficiarilor. Ic vom In ultim ii zece ani, M u­
avea asjqurale pînă la slîrşî- zeul de artă clujean a o-
tul anului (? — n.n.|. Pentru chizîţionat, în afara crea­
Cînd şl-au planifica! ca în chiar şi penlru un ne spctialisţ liic ră illo r dc între ţin e re a le ­
lu cră rile la care dispunem de acesl an să producă şî să li­ tn probleme dc lequm lcullu- gumelor». ţiilo r contemporane, 210
toate de taliile am întocm it ne­ vreze 149 lone de legume, ră, nu este qren dc constatat picturi şi 32 ¿.ulDturi de
cesarele de m ateriale şi pre­ cooperatorii din Sincrai au a- loiala lipsă de răspundere şi In legătură cu situaţia aceas­ mare valoare artistică.
fabricate. iar pentru cele fără ta, in te rlo cu to ru l ne-a prezen­
nalizal tem einic p o sib ilită ţile neglijenţa crasă de care dă do­ tat o serie de aspecte qreu do
docum entaţie acest necesar îl AZI ÎNCEP IN CAPITALA
stabilim pe baza indicelui de de care dispun Ei au stabilit vadă conducerea u n ită ţii in iinaqinat. Pe lingă faptul că nu
consum la I m ilion lei produc­ să insămînţeze şi planteze o ceea ce priveşte organizarea s au efectuai praşilele necesa­ JOCURILE BALCANICE
ţie de con slru cţii-m nn ta i în re ­ suprafaţă de 10 hectare cu le­ a c tiv ită ţii jn acest sector, care re la plantele aliate în .cultură DE ATLETISM
gume, din care 4 hectare an are o pondere destul de in- (pe unele parcele castraveţii
gistrai în acest an. Pînă la 15
septembrie, listele de m ateria­ losl destinate c u ltu rii dc ras semnală in structura produc­ dc abia se pol observa din Astăzi, pe stadionul Re-
le si prefabricate vor li depu­ traveţl, 4 s-au rezervai verzei ţie i şi a v e n itu rilo r coopera­ buruieni), v a n ignorat cele oublicii din Capitală ore
se la orqanul nostru tutelar, de vară şl toamnă, ¡ar alte 2 tivei agricole din Sîncral. Deşi mai elem entare reguli agro­ loc deschiderea celei de-a
T.C '.M M . Bucureşti. s-au repartizai pentru c u ltiv a ­ cerinţele o b ţin e rii unor recolte tehnice do plantare a verzei
rea m orcovilor. Din v a lo rific a ­ sporite do legume la heclar im ­ dc toamnă. Cil (oale că răsadul 29-a ediţii a Jocurilor b a l­
— In noua concepţie, con-
pun <a la grădină să se des­
s’ru clo ru l nu mai esle un sim ­ rea producţiei planificate, s-a făşoare o a c liv ila le permanen­ trebuia plantai, aşa cum indică canice de atletism. Dupâ
plu executant. El trebuie să prevăzut realizarea a peste normele, cel mai tirz iu la dala festivitatea de deschidere,
80 000 lei ve n itu ri băneşti. tă, zi de zi, marţea trcculă nu dc 15 iu lie , pînă Ieri nici măcar
aibă un rol activ, să p a rlic i- Io ora 17,00 se va da Star­
O rice con-tract încheiat cu am găsit aici docil pc grădina­ un (ir de varză de toamna nil
pc. nlălurî de benelicior şi stalul, se ştie prea bine, esle rul D um itru Nani şi pc paz­ tul Jn proba de maraton.
proiectant, la stabilirea unor o lite ră de lege, care trebuie nicul N icolae Bolescu. Credeam s-a „m iş c a i“ din răsadniţă (?). Sosirea în această între­
so lu ţii optime constructive, ca­ respectată iâră nici o abatarc. că esle o situaţie înlîm plătoa- N. TlRCOB cere urmează să aibă loc
Cum ţin însă cooperatorii din re. Presupunerea ne-a fost
re să asigure industrializarea in jurul orei 19,30.
Dimensiuni noi în localităţile miniere al? judeţului nostru. Sincrai la pre sliq iu l u n ită ţii spulberată insă dc grădinar, ca­
lu c ră rilo r, folosirea înlensă a Eolo : V. ONOIU lo r ? îşi onorează ei tu cinste re afirm a că .s in i şi săptâm ini
u tila je lo r dc construcţii şi re ­ o b lig a ţiile ce şi |e-an asumat ? în lrcq j cînd nu iiililn e ş ti măcar (Continuara in (tog-- a 2 ‘Of
ducerea consum ului de m ale- V tzltîncl grădina de legume, un cooperator Ia executarea